Sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor

Sinteză

I

Numărul total al fermierilor din UE-27 a scăzut rapid în ultimul deceniu, de la 14,5 milioane în 2005 la 10,7 milioane în 2013. Numărul tinerilor fermieri (cu vârsta sub 44 de ani) s-a redus de la 3,3 milioane în 2005 la 2,3 milioane în 2013. Numărul fermierilor a scăzut în toate grupele de vârstă, dar procentul tinerilor fermieri din populația agricolă a rămas relativ stabil, la puțin peste 20 %. Există însă diferențe semnificative între statele membre.

II

În perioada 2007-2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro sub formă de ajutor specific pentru tinerii fermieri, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea exploatațiilor agricole și de a stimula reînnoirea generațiilor în agricultură. Dacă este luată în calcul și cofinanțarea pusă la dispoziție de statele membre pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri prevăzută în cadrul pilonului 2, sprijinul public total se ridică la 18,3 miliarde de euro. În perioada 2007-2013, aproape 200 000 de tineri fermieri au beneficiat de sprijinul acordat de UE pentru instalare. Peste 70 % din finanțarea din partea UE a fost acordată în cadrul măsurii prevăzute în pilonul 2 (FEADR) cu privire la instalarea tinerilor fermieri, iar restul de 30 % este furnizată, în perioada 2014-2020, prin intermediul plății directe către tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 (FEGA).

III

În acest context, Curtea a examinat rolul UE în ceea ce privește sprijinirea tinerilor fermieri și stimularea reînnoirii generațiilor. Auditul a fost desfășurat la nivelul Comisiei și în patru state membre care prezentau cele mai importante cheltuieli pentru tinerii fermieri: Franța, Spania, Polonia și Italia. În cadrul auditului, s-a căutat să se răspundă la următoarea întrebare: „Este sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri bine conceput, astfel încât să contribuie în mod eficace la o mai bună reînnoire a generațiilor?”

IV

Concluzia de ansamblu este că sprijinul UE pentru tinerii fermieri se bazează pe o logică de intervenție nedefinită în mod adecvat, în care impactul și rezultatele așteptate nu sunt specificate. Acest sprijin ar trebui să fie mai bine direcționat pentru a încuraja o reînnoire eficace a generațiilor. Curtea a constatat însă că există diferențe semnificative între plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 și măsura pentru instalarea tinerilor fermieri prevăzută în pilonul 2.

V

Referitor la plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1, Curtea a constatat următoarele:

• ajutorul nu se bazează pe o evaluare riguroasă a nevoilor, iar scopul său nu reflectă obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor. Statele membre nu au coordonat plata din cadrul pilonului 1 cu măsura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2 sau cu măsurile naționale;
• în lipsa unei evaluări a nevoilor, ajutorul este acordat într-o formă standardizată (plată anuală per hectar), într-un cuantum și potrivit unui calendar care nu lasă să transpară ce alte nevoi specifice, în afară de suplimentarea venitului, sunt avute în vedere;
• cadrul comun de monitorizare și evaluare nu a furnizat indicatori utili pentru evaluarea eficacității acestei plăți, dat fiind faptul că nu există indicatori de rezultat pentru aceasta și că nu sunt colectate date privind venitul și viabilitatea exploatațiilor care beneficiază de sprijin.

VI

Referitor la măsura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2, Curtea a constatat următoarele:

• deși se bazează în general pe o vagă evaluare a nevoilor, obiectivele acestei măsuri sunt parțial specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp și reflectă obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor. Există o anumită coordonare eficace cu măsura de investiții din cadrul pilonului 2;
• ajutorul este acordat sub o formă (o sumă forfetară sub rezerva îndeplinirii unui plan de afaceri și, în unele cazuri, subvenționarea dobânzii la contractarea unui împrumut) care vizează în mod mai direct nevoile tinerilor fermieri legate de accesul la terenuri, la capital și la cunoștințe. Cuantumul ajutorului este în general corelat cu nevoile și este ajustat pentru a încuraja acțiuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau inițiative privind economisirea apei ori a energiei);
• ajutorul este direcționat către fermierii mai calificați, care se angajează să pună în aplicare un plan de afaceri de natură să îi ajute să dezvolte exploatații viabile și care sunt adesea încurajați, prin intermediul procesului de selecție a proiectelor, să se instaleze în zone defavorizate. Aceste planuri de afaceri erau însă de o calitate variabilă, iar, în unele cazuri, autoritățile de management nu aplicaseră proceduri de selecție pentru a acorda prioritate celor mai bune proiecte. Criteriile de selecție au fost introduse târziu în cursul perioadei 2007-2013, pragurile minime erau fie prea reduse, fie nu existau, iar bugetul pe șapte ani alocat măsurii a fost epuizat în unele state membre pentru a finanța aproape toate cererile depuse la începutul perioadei de programare, făcând astfel imposibilă acordarea de sprijin pentru tinerii fermieri care s-au instalat mai târziu în cursul perioadei;
• în principal deoarece indicatorii stabiliți de sistemul comun de monitorizare erau de slabă calitate, Curtea a identificat puține elemente care să arate că măsurile UE au facilitat instalarea tinerilor fermieri și au contribuit la îmbunătățirea reînnoirii generațiilor și a viabilității exploatațiilor care au beneficiat de sprijin.

VII

Curtea recomandă Comisiei și statelor membre:

1. să îmbunătățească logica de intervenție, prin consolidarea evaluării nevoilor și prin definirea unor obiective SMART, care să reflecte obiectivul global de a încuraja reînnoirea generațiilor;
2. să îmbunătățească direcționarea măsurilor prin recurgerea la sisteme mai bune de selecție a proiectelor și prin utilizarea planurilor de afaceri;
3. să îmbunătățească cadrul de monitorizare și evaluare, bazându-se pe bunele practici dezvoltate de statele membre în cadrul sistemelor lor de monitorizare și al rapoartelor de evaluare.

Introducere

O populație agricolă în scădere

01

Agricultura din UE se confruntă cu o scădere a populației agricole. Numărul total al fermierilor din UE-27⁵ a scăzut rapid în ultimii zece ani, de la 14,5 milioane în 2005 la 10,7 milioane în 2013, ceea ce reprezintă o reducere cu o pătrime în mai puțin de un deceniu. Această scădere a afectat toate grupele de vârstă (a se vedea figura 1). Numărul fermierilor cu vârste de până la 40 de ani nu poate fi cunoscut deoarece datele Eurostat nu prezintă o defalcare a grupei de vârstă 35-44 de ani în subgrupe⁶.

02

Numărul tinerilor fermieri (sub 44 de ani) a scăzut de la 3,3 milioane în 2005 la 2,3 milioane în 2013, ceea ce reprezintă o reducere cu o treime în mai puțin de un deceniu. Cu toate acestea, procentul reprezentat de tinerii fermieri în populația agricolă a rămas relativ stabil, la puțin peste 20 % (a se vedea figura 2).

03

Între statele membre există diferențe semnificative: de exemplu, în Polonia, ponderea tinerilor fermieri în cadrul populației agricole a crescut de la 34 % în 2007 la 36 % în 2013, în timp ce, în Spania, ponderea acestei categorii a scăzut de la 21 % în 2007 la 16 % în 2013. Anexa I oferă o imagine de ansamblu asupra numărului de fermieri din diferitele state membre și asupra variațiilor înregistrate între 2007 și 2013, în timp ce anexa II indică evoluția distribuției fermierilor pe grupe de vârstă.

Reînnoirea generațiilor ocupă un loc important pe agenda politică

04

În 2008, Parlamentul European a considerat că „schimbul de generații este necesar pentru a menține un nivel ridicat al calității alimentelor și al siguranței alimentare în cadrul UE, precum și pentru independența alimentară a UE pe viitor” și că „PAC va trebui să aibă ca obiectiv înlăturarea obstacolelor care blochează actualmente accesul tinerilor agricultori la activitatea agricolă, făcând din schimbul de generații una din prioritățile sale”⁸. În 2011, Parlamentul European a observat că „măsurile destinate tinerilor agricultori cuprinse în cel de-al doilea pilon s-au dovedit insuficiente pentru a stopa îmbătrânirea rapidă a sectorului agricol” și că „programele de sprijin din al doilea pilon ar trebui extinse”⁹. De asemenea, în 2014, Consiliul a subliniat¹⁰ că tinerii fermieri și reînnoirea generațiilor în agricultură sunt elemente fundamentale pentru sustenabilitatea și competitivitatea pe termen lung a agriculturii europene.

05

În 2015, Comisia a susținut¹¹ că sprijinirea tinerilor fermieri reprezintă o prioritate. Potrivit comisarului Phil Hogan¹²: „[…] reînnoirea generațiilor este o problemă departe de a putea fi rezolvată numai prin scăderea vârstei medii a fermierilor din UE. Ea implică și dotarea unei noi generații de fermieri tineri și bine calificați cu capacitatea de a pune toate avantajele tehnologice în slujba practicilor agricole durabile în Europa”. Comisarul Hogan a mai subliniat că există „bariere care împiedică implicarea tinerilor în activități agricole” și a enumerat în acest sens accesul la terenuri, la finanțare și la cunoștințe ca fiind cele mai importante probleme.

Sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri

06

Pentru perioada 2007-2020, bugetul total alocat de UE în mod specific pentru sprijinirea tinerilor fermieri se ridică la 9,6 miliarde de euro. Acest buget s-a dublat, de la 3,2 miliarde de euro disponibili în perioada 2007-2013 în cadrul măsurii pentru instalare prevăzute de pilonul 2, la 6,4 miliarde de euro în perioada 2014-2020, în principal datorită introducerii unei plăți directe suplimentare pentru tinerii fermieri în cadrul pilonului 1 (a se vedea figura 3). Totalul cheltuielilor publice, care includ cofinanțarea de către statele membre a măsurii prevăzute în cadrul pilonului 2 pentru instalarea tinerilor fermieri, este de 18,3 miliarde de euro.

07

Sprijinul pentru tinerii fermieri a fost introdus în anii ’80¹³. Începând din 2000, cea mai mare parte a sprijinului a fost furnizată în cadrul măsurii prevăzute în pilonul 2 pentru instalarea tinerilor fermieri¹⁴. Aceasta a fost urmată de măsura privind „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” în perioada 2014-2020, care este implementată în 92 dintre cele 118 programe de dezvoltare rurală, în 24 dintre cele 28 de state membre.

08

Un sprijin adițional pentru tinerii fermieri a fost introdus în perioada 2014-2020 în cadrul pilonului 1¹⁵ sub forma unei plăți suplimentare de 25 % pentru această categorie, în plus față de plățile directe.

09

Figura 4 oferă o privire de ansamblu asupra instrumentelor UE care se adresează în mod direct sau indirect tinerilor fermieri în perioada 2007-2020. După cum reiese din această figură, auditul s-a axat pe măsurile de sprijin direct pentru tinerii fermieri: măsura pentru instalare din cadrul pilonului 2 și plata suplimentară prevăzută de pilonul 1 pentru tinerii fermieri.

10

Tabelul 1 prezentat în continuare compară principalele caracteristici ale sprijinului acordat prin pilonul 1 și prin pilonul 2 pentru tinerii fermieri în perioada 2014-2020.

Tabelul 1

Principalele caracteristici ale sprijinului acordat prin pilonul 1 și prin pilonul 2 pentru tinerii fermieri în perioada 2014-2020

	Pilonul 1 Fondul european de garantare agricolă (FEGA) Plata pentru tinerii fermieri	Pilonul 2 Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) Măsura 6.1 – Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor: sprijinul destinat tinerilor fermieri
Baza legală	Articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013	Articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013
Forma de sprijin	Plată suplimentară pentru tinerii fermieri care au dreptul la o plată în cadrul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață.	Ajutor la înființarea întreprinderii de maximum 70 000 de euro, acordat pe baza unui plan de afaceri (plata finală este condiționată de implementarea corectă a planului de afaceri).
Durata sprijinului	Sprijinul se plătește anual pentru o perioadă de maximum cinci ani (de la anul instalării).	Sprijinul se plătește o singură dată pe exploatație/pe fermier în cel puțin două tranșe.
Implementarea	Obligatorie pentru toate statele membre, care nu pot stabili decât câțiva parametri: bugetul, metoda de calcul, limita de hectare, cerințele privind calificările și cele privind controlul comun asupra exploatațiilor cu personalitate juridică (a se vedea punctul 40).	Facultativă pentru statele membre/regiuni, care își definesc prioritățile și obiectivele în programele de dezvoltare rurală, stabilesc criteriile de eligibilitate și de selecție, selectează proiecte și informează Comisia cu privire la punerea în aplicare a măsurilor.
Obiectiv	„[P]entru a facilita stabilirea inițială a tinerilor fermieri și, ulterior, ajustarea structurală a exploatațiilor acestora”1, și de a contribui la obiectivul general al PAC referitor la o producție alimentară viabilă prin creșterea viabilității exploatațiilor2 și prin încurajarea reînnoirii generațiilor3.
Beneficiarii eligibili	Fermierii cu vârsta sub 40 de ani. Fermierii care se instalează ca șefi ai unei exploatații agricole pentru prima dată sau care s-au instalat în această calitate în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii de plată directă pentru 2015. Persoane fizice și exploatații cu personalitate juridică, inclusiv cele în cadrul cărora tânărul fermier exercită o parte din controlul comun asupra exploatației.	Fermierii cu vârsta sub 40 de ani. Fermierii care se instalează ca șefi ai unei exploatații agricole pentru prima dată. Exploatațiile cu personalitate juridică, inclusiv cele în cadrul cărora tânărul fermier exercită o parte din controlul comun asupra exploatației.
Numărul de beneficiari	279 071 (în 2015).	193 828 în perioada 2007-2013. Nu există o țintă care să fi fost stabilită la nivelul UE pentru perioada 2014-2020.
Cuantumul mediu al sprijinului per beneficiar	1 135 de euro (în 2015).	20 000 de euro (în perioada 2007-2013).

1 Considerentul 47 al Regulamentului (UE) nr. 1307/2013 și considerentul 17 al Regulamentului (UE) nr. 1305/2013.

2 A se vedea articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

3 Pentru pilonul 1, a se vedea Nota de informare a Comisiei intitulată „Reforma PAC – explicarea elementelor principale” din 26 iunie 2013: „pentru a stimula reînnoirea generațională, plata de bază acordată tinerilor fermieri care își încep activitatea (de până la 40 de ani) ar trebui să fie completată de o plată suplimentară de 25 % în primii 5 ani de la instalare” și fișa tehnică a Parlamentului European intitulată „Primul pilon al politicii agricole comune (PAC): Plățile directe către fermieri”: „pentru a încuraja reînnoirea generațiilor, plata de bază vărsată tinerilor fermieri sub 40 de ani, fermierilor care își încep activitatea agricolă sau exploatațiilor înființate în ultimii cinci ani este mărită cu 25 % pe parcursul primilor cinci ani de la instalare.”

Pentru pilonul 2, a se vedea articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013, care se referă la prioritatea specifică vizând „facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor”.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Comisiei.

Sfera și abordarea auditului

11

În cadrul auditului, s-a căutat să se răspundă la următoarea întrebare:

Este sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri bine conceput, astfel încât să contribuie în mod eficace la o mai bună reînnoire a generațiilor?

12

Pentru a răspunde la această întrebare, Curtea s-a axat pe măsurile de sprijin direct pentru tinerii fermieri din perioada 2007-2020 (a se vedea figura 4), în special măsura 112 privind instalarea tinerilor fermieri prevăzută în cadrul pilonului 2 pentru perioada 2007-2013 și măsura echivalentă 6.1 din perioada 2014-2020, precum și pe plata pentru tinerii fermieri prevăzută în cadrul pilonului 1 pentru perioada 2014-2020. Curtea a evaluat logica de intervenție (partea I a raportului), direcționarea în punerea în aplicare a măsurilor (partea II) și rezultatele acestora (partea III).

13

Auditul s-a desfășurat în perioada aprilie-octombrie 2016 și a vizat patru state membre cărora le corespundeau cele mai mari sume aferente sprijinului pentru tinerii fermieri: Franța, Spania, Polonia și Italia (a se vedea figura 5). Aceste patru state membre au absorbit 56 % din bugetul total al UE care corespunde măsurilor de sprijin direct pentru tinerii fermieri în perioada 2007-2020 (a se vedea figura 4). Bugetul alocat de UE în mod specific pentru tinerii fermieri este prezentat per stat membru în anexa III.

14

În aceste patru state membre, Curtea a analizat cadrele naționale care stabileau logica de intervenție și principalele caracteristici ale măsurilor, precum și gradul de coordonare dintre aceste măsuri și politicile naționale de încurajare a reînnoirii generațiilor. Pentru a evalua punerea în aplicare și rezultatele măsurilor, Curtea s-a concentrat pe șapte regiuni, care se numără printre regiunile cu cele mai importante cheltuieli în cadrul măsurilor de sprijin direct pentru tinerii fermieri:

• Franța (Ținuturile Loarei și Midi-Pirinei);
• Spania (Andaluzia);
• Polonia (Varmia-Mazuria și Silezia Inferioară);
• Italia (Emilia-Romagna și Apulia).

15

Abordarea de audit a implicat un audit al sistemelor de control, în special la nivelul Comisiei și al statelor membre, combinat cu o analiză a unui eșantion de 57 de proiecte la nivelul beneficiarului final pentru a se verifica punerea în aplicare și rezultatele măsurilor. Curtea a analizat, de asemenea, statistici și studii relevante puse la dispoziție de Eurostat (de exemplu, anchetele privind structura exploatațiilor agricole), de parlamentele naționale și de institutele de statistică, de universități și de organizații ale tinerilor fermieri constituite la nivelul UE sau la nivel național ori regional.

16

Din aceste studii reiese că există și alți factori, în afara măsurilor UE, care au o influență asupra reînnoirii generațiilor (cum ar fi situația economică și socială, disponibilitatea băncilor de a acorda credite, posibilitățile de angajare în alte sectoare decât cel agricol și concentrarea ridicată a terenurilor agricole într-un număr relativ mic de exploatații¹⁶). Politicile naționale care încurajează retragerea fermierilor în vârstă pot juca de asemenea un rol important, lucru indicat de exemplu de Germania, unul dintre statele membre care, la fel ca Danemarca, Irlanda, Țările de Jos și Regatul Unit - Irlanda de Nord, a ales să nu pună în aplicare măsura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2 pentru perioada 2014-2020. De fapt, evaluarea la jumătatea perioadei 2007-2013 realizată pentru Germania (Renania-Palatinat) a arătat că măsura 112 pentru instalarea tinerilor fermieri nu a reușit să răspundă în mod corespunzător nevoilor exploatațiilor în care nu exista un succesor adecvat și că nu se putea identifica impactul unui astfel de sprijin asupra structurii de vârstă a populației de fermieri. În plus, Germania a considerat că schema sa de securitate socială numită „Hofabgabeklausel”, care impune fermierilor să își cedeze exploatația pentru a putea beneficia de pensia pentru limită de vârstă, joacă un rol major în succesul reînnoirii generațiilor în sectorul agricol.

Observații

Partea I – Logica de intervenție

17

Comisia și statele membre ar trebui să conceapă în mod adecvat intervențiile de politică. În acest sens, Curtea a examinat dacă statele membre și Comisia:

• realizau evaluări ex ante riguroase ale nevoilor în domeniile specifice de intervenție;
• alegeau cele mai adecvate fonduri în raport cu nevoile tinerilor fermieri;
• defineau obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp (obiective SMART);
• defineau mecanisme de natură să asigure o utilizare eficace, eficientă și coordonată a diferitelor fonduri.

Nevoile tinerilor fermieri au fost identificate la nivel general, …

18

Potrivit studiilor realizate de Comisie și pe baza discuțiilor purtate cu autoritățile de management auditate și cu asociațiile de tineri fermieri, obstacolele care împiedică tinerii să devină fermieri pot fi clasificate în diferite categorii, în funcție de problema cu care se confruntă aceștia:

1. accesul la terenuri: aproximativ 60 % din tinerii fermieri din cele 28 de state membre ale UE au raportat probleme la cumpărarea sau închirierea de terenuri¹⁷. Mai multe studii¹⁸ arată că dificultățile sunt legate de prețul ridicat al terenurilor și de reticența fermierilor mai în vârstă de a se pensiona;
2. accesul la capital: aproximativ 35 % din tinerii fermieri din cele 28 de state membre ale UE au raportat probleme legate de accesarea subvențiilor și a creditelor¹⁹. Potrivit studiilor²⁰ și pe baza discuțiilor purtate cu asociațiile de tineri fermieri, în Franța, Italia și Spania, problema se explică mai degrabă prin complexitatea și durata procedurilor de obținere a ajutorului public decât prin nivelul insuficient al subvențiilor;
3. accesul la cunoștințe: aproximativ 20 % din tinerii fermieri din cele 28 de state membre ale UE au raportat probleme legate de accesul la cunoștințe²¹. În 2010, doar 14 % din fermierii cu vârsta sub 35 de ani din cele 27 de state membre ale UE beneficiaseră de o formare completă în domeniul agriculturii²². Acest procent varia însă în mod semnificativ între diferitele state membre: de exemplu, în Franța (Ținuturile Loarei), 84 % din fermierii cu vârsta sub 35 de ani aveau o pregătire completă în domeniul agriculturii; acest procent era de 27 % în Italia (Emilia-Romagna), de 26 % în Polonia și de numai 3 % în Spania (Andaluzia);
4. accesul la un venit suficient și stabil: anumite state membre și asociații de tineri fermieri au indicat o astfel de nevoie, deși, în cele patru state membre auditate, nu există date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermieri (cu vârsta sub 40 de ani) ori date care să arate că veniturile obținute în primii ani de activitate agricolă sunt, în general, insuficiente sau instabile ori că această problemă se accentuează în anii următori;
5. accesul la servicii și infrastructuri de bază în zonele rurale, care să fie echivalente cu cele puse la dispoziția tinerilor care nu locuiesc în mediul rural, cum ar fi: internet în bandă largă, creșe, școli, transport și servicii poștale, servicii de sănătate și servicii de înlocuire.

… dar nevoile generale nu au fost analizate mai în detaliu

19

În cele mai multe state membre/regiuni auditate, analiza Curții a arătat că nu se știe dacă amploarea acestor obstacole este aceeași pentru toți tinerii fermieri care se instalează într-o anumită regiune sau doar pentru o parte din aceștia, de exemplu pentru tinerii din anumite zone geografice, din sectoare agricole specifice sau aflați în anumite situații financiare (de exemplu, tinerii care nu au moștenit suficiente terenuri sau capital). În plus, nu se știe care dintre aceste obstacole se agravează și când anume în cursul procesului de instalare.

Pilonul 1

20

Plata suplimentară prevăzută în cadrul pilonului 1 pentru tinerii fermieri se bazează pe ipoteza că tinerii fermieri care încep o activitate agricolă se confruntă cu dificultăți financiare²³. Deși această ipoteză poate fi adevărată, evaluarea impactului realizată de Comisie²⁴ nu a furnizat date care să o susțină și nici o estimare a impactului preconizat al acestei plăți asupra venitului tinerilor fermieri, asupra viabilității exploatațiilor lor sau asupra reînnoirii generațiilor, ci s-a concentrat exclusiv pe implicațiile bugetare ale diferitor metode propuse pentru calcularea acestei plăți. În afara suplimentării veniturilor, nu este clar căror alte nevoi ale tinerilor fermieri ar trebui să răspundă această plată și care ar trebui să fie valoarea sa adăugată.

21

Nici la nivelul statelor membre nu existau documente, studii sau date care să explice de ce era necesară această plată suplimentară sau care să susțină ipoteza că tinerii fermieri care încep o activitate agricolă se confruntă cu dificultăți financiare. În Italia, Curtea a identificat unele date nereprezentative la nivel național care arătau că, în 2010, valoarea adăugată netă agricolă²⁵ a fost ușor mai mare (80 000 de euro în medie) în cazul exploatațiilor deținute de fermieri cu vârsta sub 40 de ani în comparație cu exploatațiile deținute de fermieri mai în vârstă (73 000 de euro). De asemenea, nu există date care să arate dacă veniturile obținute în primii ani de activitate agricolă sunt în generale insuficiente sau instabile ori dacă această problemă se accentuează în anii următori.

22

Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 deleagă statelor membre anumite opțiuni de punere în aplicare, cum ar fi stabilirea unui anumit buget pentru această plată sau stabilirea unei limite a numărului de hectare pe baza căruia ea se calculează (a se vedea punctele 39-41). Nu existau însă documente, studii sau date care să furnizeze o justificare temeinică pentru aceste opțiuni.

Pilonul 2

23

Nevoile generale ale tinerilor fermieri și scăderea numărului acestora erau aspecte menționate în majoritatea documentelor de programare ale statelor membre auditate (evaluări ex ante, programe de dezvoltare rurală) referitoare la măsura prevăzută în cadrul pilonului 2 cu privire la instalarea tinerilor fermieri. Cu toate acestea, motivele care explică de ce tinerii se confruntă cu obstacole în ceea ce privește accesul la terenuri, la capital, la cunoștințe, la venituri sau la servicii nu au fost analizate suficient și, în general, nu erau susținute de elemente cuantificabile.

Lipsă parțială de corelare între nevoi și forma sprijinului

Pilonul 1

24

În lipsa unei evaluări a nevoilor, nu este clar ce alte nevoi specifice, în afară de suplimentarea veniturilor, sunt abordate prin intermediul plății pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1. În plus, în ceea ce privește veniturile, Curtea nu a putut stabili dacă nevoia unui venit mai mare și mai stabil, care în mod normal ar trebui să fie vizată direct prin această plată, a fost într-adevăr acoperită. Statele membre auditate nu au putut furniza date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermierilor sau date care să arate dacă veniturile obținute de această categorie în primii ani de activitate agricolă sunt în general insuficiente sau instabile ori dacă această problemă se accentuează în anii următori. În ceea ce privește celelalte nevoi:

1. nevoia de a se îmbunătăți accesul la terenuri nu este abordată în mod direct prin această plată, ea fiind destinată exclusiv tinerilor fermieri care dispun deja de terenuri;
2. nevoia de a se îmbunătăți accesul la capital nu este deloc evidentă, întrucât nu se știe dacă beneficiarii acestei plăți dispun sau nu de suficient capital pentru a gestiona o exploatație viabilă și/sau de un acces suficient la credite pentru a finanța investiții care ar putea crește viabilitatea exploatațiilor lor;
3. nevoia unui acces mai bun la cunoștințe nu este abordată în mod specific prin această plată, care, în majoritatea statelor membre, este acordată fără a fi nevoie ca beneficiarul să prezinte un nivel minim de formare în domeniul agricol.

Pilonul 2

25

În cadrul măsurii pentru instalarea tinerilor fermieri prevăzute de pilonul 2, ajutorul poate fi acordat sub forma unei sume forfetare (sub rezerva îndeplinirii planului de afaceri prezentat), sub forma subvențiilor la dobândă sau printr-o combinație a acestor două tipuri de sprijin. Prin urmare, acest ajutor abordează într-un mod mai direct nevoile specifice ale tinerilor fermieri, în special prin faptul că:

1. nevoia de a se îmbunătăți accesul la terenuri este parțial abordată, întrucât fermierii pot utiliza suma forfetară pentru a cumpăra terenuri sau pentru a finanța credite destinate achiziției de terenuri;
2. nevoia unui mai bun acces la capital este abordată la nivel general, întrucât fermierii pot folosi sprijinul pentru a realiza investiții care ar putea crește viabilitatea exploatațiilor lor și, în anumite cazuri, pentru a obține un credit subvenționat;
3. nevoia unui acces mai bun la cunoștințe este abordată la nivel general prin această măsură, întrucât beneficiarii trebuie să posede sau să dobândească un nivel minim de formare agricolă;
4. nevoia de venituri suficiente și mai stabile este abordată în mod indirect, prin sprijinirea acțiunilor și a investițiilor de natură să contribuie la dezvoltarea unor exploatații viabile.

Există obiective stabilite la nivel general, …

26

Obiectivul general comun al sprijinului pentru tinerii fermieri prevăzut în cadrul pilonilor 1 și 2 la nivelul UE constă în a facilita instalarea inițială a tinerilor fermieri și ajustarea structurală a exploatațiilor acestora după prima instalare, cu scopul final de a crește viabilitatea exploatațiilor și de a favoriza reînnoirea generațiilor (a se vedea tabelul 1).

… dar obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor nu a fost reflectat în obiectivul plății pentru tinerii fermieri prevăzute în cadrul pilonului 1

27

Anexa IV ilustrează logica de intervenție care stă la baza pilonului 1: plata pentru tinerii fermieri ar trebui să contribuie la ameliorarea competitivității în sectorul agricol și la creșterea veniturilor agricole și, la nivel mai general, la atingerea obiectivului PAC privind asigurarea unei producții alimentare viabile. Obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor nu a fost însă reflectat în obiectivul aceste plăți.

28

În lipsa unei evaluări a nevoilor, obiectivul plății pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1:

1. rămâne insuficient de specific, întrucât nu există o descriere a efectului preconizat (exprimat, de exemplu, ca rată, număr, procent sau frecvență) sau o indicație privind populația de tineri fermieri vizată de sprijin (de exemplu, fermierii din anumite zone geografice sau cei aflați în anumite situații financiare);
2. rămâne doar parțial măsurabil, deoarece nu se știe ce procent ar trebui să reprezinte această plată din venitul tinerilor fermieri și nici nu există obiective cuantificabile în ceea ce privește rezultatele pe care ar trebui să le producă această plată;
3. nu se știe dacă obiectivul este realizabil sau în ce măsură este el realizabil, întrucât nu este suficient de specific și de măsurabil;
4. nu este clar în ce măsură obiectivul este relevant, întrucât nu se știe ce nevoi ale tinerilor fermieri ar trebui să abordeze această plată, în afară de nevoia suplimentării veniturilor, și nici cât este de răspândită această nevoie în rândul tinerilor fermieri care încep o activitate agricolă (a se vedea punctele 19-22);
5. nu este încadrat în timp, dat fiind că nu s-a stabilit niciun termen până la care obiectivul trebuie îndeplinit.

Obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor a fost reflectat în obiectivul măsurii pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2

29

La nivelul UE, obiectivul măsurii prevăzute în cadrul pilonului 2 pentru instalarea tinerilor fermieri este de „a încuraja intrarea în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și, în special, reînnoirea generațiilor” și de a contribui la obiectivul general al PAC de a asigura o producție alimentară viabilă prin creșterea viabilității exploatațiilor (a se vedea tabelul 1). Pe lângă acest obiectiv stabilit la nivelul UE, statele membre au definit, în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală pentru perioada 2007-2013, obiective mai precise pentru această măsură, cum ar fi: promovarea ocupării forței de muncă, menținerea populației în zonele rurale, îmbunătățirea competitivității exploatațiilor, creșterea rentabilității acestora și utilizarea de noi tehnologii și îmbunătățirea capitalului uman.

30

Curtea a constatat că, în cele patru state membre auditate, obiectivele măsurii pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2 îndeplineau parțial criteriile SMART, întrucât erau:

1. rezonabil de specifice, scopul lor fiind acela de a sprijini tinerii fermieri calificați corespunzător. Adeseori, aceste obiective erau însoțite de o descriere a rezultatului așteptat (de exemplu, „producerea unei valori adăugate prin diversificare și prin crearea de locuri de muncă” sau „creșterea rentabilității exploatațiilor agricole”);
2. parțial măsurabile, întrucât exista un indicator-țintă de realizare (numărul absolut al tinerilor fermieri care urmau să beneficieze de sprijin și, în termeni relativi, procentul din numărul total de exploatații dintr-o regiune), dar nu și o țintă cuantificabilă în ceea ce privește rezultatele preconizate, cum ar fi rata de reînnoire generațională necesară pentru a atinge obiectivele (a se vedea punctul 71);
3. parțial realizabile, întrucât aceste obiective puteau fi îndeplinite din punctul de vedere al realizărilor (numărul de tineri fermieri care urmau să beneficieze de sprijin), dar nu se știe dacă ele erau realizabile și din perspectiva rezultatelor și a impactului asupra reînnoirii generațiilor;
4. parțial relevante, în măsura în care obiectivele prezentau relevanță în raport cu nevoia generală de a sprijini reînnoirea generațiilor. Adesea, nu se știa însă în ce măsură erau aceste obiective relevante în raport cu nevoile legate de accesul la terenuri, la capital, la cunoștințe, la venituri sau la servicii (a se vedea punctele 19 și 23);
5. parțial încadrate în timp, deoarece nu există niciun termen până la care, de exemplu, să fie atinsă o anumită valoare a raportului dintre numărul de tineri fermieri și numărul de fermieri mai în vârstă.

Coordonarea între măsurile de sprijin era limitată, deși au fost identificate unele bune practici

Coordonare insuficientă între măsurile de la nivelul UE și măsurile naționale de sprijin pentru tinerii fermieri

31

În cele patru state membre auditate, Curtea a observat o coordonare limitată între măsurile de sprijin naționale și cele de la nivelul UE. Mai precis:

• în Franța, există o gamă largă de ajutoare naționale în favoarea tinerilor fermieri, cum ar fi avantaje fiscale, scutiri de la plata contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale, accesul prioritar la achiziționarea de terenuri agricole și ajutorul pentru cursuri de formare. Există de asemenea centre de informare cu rolul de a prezenta beneficiarilor potențiali diferitele ajutoare existente. Au fost create, de asemenea, organisme de coordonare care urmăresc să asigure complementaritatea dintre diferitele ajutoare, dar nu există niciun mecanism specific de coordonare între măsurile naționale și cele de la nivelul UE;
• în Italia, există o anumită coordonare a sferei intervențiilor cu măsura națională care permite tinerilor fermieri să beneficieze de subvenții la rata dobânzii pentru achiziționarea de terenuri (chestiune abordată doar parțial de către UE) și au fost create mecanisme care să împiedice cumularea acestui ajutor cu măsura UE pentru instalare din cadrul pilonului 2; de asemenea, sunt prevăzute avantaje fiscale pentru care nu există însă mecanisme de coordonare cu măsurile UE;
• în Polonia, sunt disponibile credite în condiții favorabile, dar nu există mecanisme de coordonare cu măsurile UE;
• în Spania, se pot acorda credite în condiții favorabile și sunt prevăzute avantaje fiscale care au un impact direct asupra veniturilor tinerilor fermieri, la fel ca plata din cadrul pilonului 1 destinată acestora. Cu toate acestea, nu există niciun mecanism de coordonare între aceste ajutoare, care pot fi cumulate.

32

În niciunul dintre cele patru state membre auditate, autoritățile nu dispun de o imagine de ansamblu a diverselor ajutoare naționale și din partea UE puse la dispoziția beneficiarilor. Există riscul ca unii tineri fermieri să primească un sprijin care le depășește nevoile reale (beneficiind, de exemplu, de plata UE pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1, de măsurile de sprijin pentru instalare, pentru investiții, pentru diversificare și pentru formare din cadrul pilonului 2, precum și de diferite ajutoare naționale), în timp ce alți fermieri nu primesc un sprijin suficient.

Nu exista o coordonare între plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 și măsura pentru instalare din cadrul pilonului 2

33

Deși Comisia a indicat faptul că reforma PAC din 2013 a avut ca scop „strângerea legăturilor între cei doi piloni, oferind astfel o abordare mai globală și mai integrată în ceea ce privește sprijinul”²⁶, Curtea a observat că, în cele patru state membre auditate, nu exista o coordonare între autoritățile naționale care gestionează plata pentru tinerii fermieri în cadrul pilonului 1 și cele care gestionează măsura pentru instalare prevăzută în pilonul 2. Cele două măsuri sunt gestionate de autorități diferite, în baza unor reglementări diferite (a se vedea tabelul 1). În special, faptul că o persoană a beneficiat de ajutor prin măsura pentru instalare din cadrul pilonului 2 nu are nicio influență asupra posibilității de a primi plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1.

Exista o bună sinergie în cadrul pilonului 2 între măsura pentru instalare și cea privind investițiile

34

În cele patru state membre auditate, Curtea a observat niveluri diferite de coordonare între măsura pentru instalare și măsura privind investițiile din pilonul 2, această coordonare generând anumite efecte sinergice.

35

În Italia, unde ajutorul pentru tinerii fermieri era acordat sub forma unui „pachet de sprijin”, așa cum se recomanda în planul național strategic (a se vedea caseta 1), combinația între măsura pentru instalare și cea privind investițiile s-a dovedit a fi un succes.

36

Și în Spania (Andaluzia), au fost organizate, în perioada 2007-2013, cereri comune de proiecte pentru măsura pentru instalare și pentru cea privind investițiile, ceea ce a permis tinerilor fermieri să beneficieze de sprijin în cadrul ambelor măsuri. Abordarea „pachetului de sprijin” a fost însă întreruptă în perioada 2014-2020, când au fost organizate cereri separate de proiecte pentru cele două măsuri, care au fost evaluate la momente diferite și în funcție de criterii de selecție diferite.

37

În Franța și în Polonia, măsura pentru instalare și cea privind investițiile au funcționat separat, dar tinerii fermieri care solicitau sprijin prin măsura de investiții au beneficiat de o majorare cu 10 % a ajutorului pentru cofinanțarea investițiilor; în plus, în Franța, beneficiarii respectivi au primit și puncte suplimentare în sistemul de selecție a proiectelor.

Partea II – Direcționarea măsurilor

38

Statele membre ar trebui să aplice metode de selecție care să acorde prioritate intervențiilor cu cel mai bun raport costuri-eficacitate, de exemplu prin:

• direcționarea ajutorului către tinerii fermieri mai calificați și către zonele defavorizate (de exemplu, zonele în care insuficiența reînnoirii generațiilor este la cel mai pronunțat nivel);
• aplicarea unor proceduri de selecție (de exemplu, cereri competitive de propuneri bazate pe criterii de selecție clare și pertinente) și a unor instrumente (cum ar fi planurile de afaceri) care să acorde prioritate beneficiarilor susceptibili să sporească viabilitatea exploatațiilor lor grație ajutorului primit;
• acordarea sprijinului într-un cuantum corespunzător pentru îmbunătățirea viabilității exploatațiilor;
• acordarea sprijinului într-un termen rezonabil, adică în timp util pentru a facilita instalarea inițială a tinerilor fermieri și ajustările structurale ale exploatațiilor lor.

Plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1: un ajutor prea standardizat

Cadrul legal aplicabil pilonului 1 limitează posibilitățile de direcționare a sprijinului, …

39

Plata pentru tinerii fermieri prevăzută în cadrul pilonului 1 se acordă anual, pentru o perioadă maximă de cinci ani, oricărui solicitant care nu are mai mult de 40 de ani în anul primei cereri și care se instalează pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef de exploatație sau care s-a stabilit astfel în cei cinci ani anteriori primei cereri de sprijin depuse în cadrul acestui sistem.

40

Pilonul 1 aduce venituri suplimentare pentru tinerii fermieri. Cadrul legal aplicabil acestui pilon nu permite însă statelor membre o direcționare suficient de bună a ajutorului către tinerii fermieri care au probabil cea mai mare nevoie de o plată suplimentară pentru a asigura viabilitatea exploatațiilor lor. În realitate, acest cadru legal permite statelor membre numai:

1. să stabilească procentul din plafonul național care urmează să fie utilizat pentru a finanța plata pentru tinerii fermieri²⁹ (până la 2 % din bugetul plăților directe);
2. să aleagă între trei metode de calcul³⁰ (majoritatea statelor membre, inclusiv Franța și Polonia, au calculat această plată ca 25 % din plata directă medie pe hectar acordată la nivel național);
3. să stabilească o limită (între 25 și 90 de hectare) a numărului de hectare pe baza căruia se calculează această plată (majoritatea statelor membre au stabilit limita la 90 de hectare);
4. să aleagă să impună cerințe suplimentare în materie de calificări și/sau formare (10 state membre și o regiune au adăugat astfel de cerințe³¹);
5. să aleagă dacă acceptă controlul exercitat în comun de către tineri fermieri și fermieri care nu fac parte din această categorie asupra entităților juridice care solicită plata sau, din contră, dacă limitează accesul la plată doar la entitățile juridice controlate exclusiv de către tineri fermieri³².

41

În plus, punerea în aplicare a plății pentru tinerii fermieri este obligatorie pentru toate statele membre, inclusiv pentru cele care au ales să nu implementeze măsura pentru instalare din cadrul pilonului 2 (a se vedea punctul 16). Tabelul 2 oferă o imagine de ansamblu a alegerilor făcute de statele membre auditate în legătură cu punerea în aplicare a plății pentru tinerii fermieri prevăzute de pilonul 1, în timp ce anexa V prezintă o astfel de imagine sintetizată pentru toate cele 28 de state membre ale UE.

Tabelul 2

Alegerile statelor membre auditate în legătură cu punerea în aplicare a plății pentru tinerii fermieri prevăzute de pilonul 1

	Franța	Italia	Polonia	Spania
Procent din plafonul național anual	1 %	1 %	1 %	2 %
Metoda de calcul	25 % din plata medie pe hectar la nivel național	Valoarea medie a drepturilor la plată deținute de un fermier	25 % din plata medie pe hectar la nivel național	Valoarea medie a drepturilor la plată deținute de un fermier
Limită maximă de hectare pe baza căreia se calculează plata	34 ha	90 ha	50 ha	90 ha
Cerințe suplimentare în materie de calificări și/sau formare	Da	Nu	Da	Nu
Se permite controlul în comun exercitat de tineri fermieri și de fermieri care nu fac parte din această categorie asupra unei entități juridice	Da	Da	Da	Da

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Comisiei.

… ceea ce are drept rezultat un ajutor prea standardizat

42

Prin urmare, această plată este acordată indiferent de:

1. calificările solicitantului și cerințele în materie de formare (în majoritatea statelor membre³³): tinerii fermieri care nu au beneficiat de formare în domeniul agriculturii primesc și ei acest sprijin;
2. locația beneficiarilor: tinerii fermieri din zonele defavorizate, care se confruntă, în general, cu provocări mai mari legate de viabilitatea exploatațiilor, nu primesc un tratament mai favorabil față de fermierii din alte zone;
3. viabilitatea exploatațiilor: exploatațiile care sunt deja rentabile și nu au nevoie de această plată suplimentară pentru a-și asigura viabilitatea beneficiază de asemenea de acest sprijin (a se vedea exemplele din caseta 2).

Plata a fost acordată și unor exploatații în care tinerii fermieri aveau doar un rol minor

43

În cazul unei exploatații cu personalitate juridică asupra căreia există un control comun exercitat de tineri fermieri împreună cu fermieri care nu fac parte din această categorie, plata suplimentară se acordă în aceleași condiții, indiferent de rolul tânărului fermier în termeni de putere de decizie. Într-o astfel de situație, chiar și numai o mică parte din capitalul unei exploatații cu personalitate juridică deținută de un tânăr care nu exercită o activitate agricolă și care, la nivel individual, nu poate fi considerat „fermier activ”³⁵ este suficientă pentru a asigura eligibilitatea întregii exploatații pentru plata suplimentară (a se vedea exemplul din caseta 3).

44

Există riscul, la nivelul de ansamblu al UE, ca această plată să fie acordată către numeroase exploatații în care beneficiarul tânăr nu are decât un rol minor în exploatație, dispune doar de puteri de decizie limitate și, la nivel individual, nu ar putea fi considerat „fermier activ”, ca în exemplul prezentat mai sus. Dintre cei 279 071 de solicitanți³⁷ pentru această plată înregistrați în UE în 2015, 61 742 (aproximativ 20 % din total) exercită un control comun împreună cu alte persoane asupra exploatației lor. Aproape jumătate dintre aceștia (26 925 sau aproximativ 10 % din total) exercită un control comun asupra exploatației împreună cu persoane care nu se încadrează în categoria tinerilor fermieri.

45

În rândul celor patru state membre auditate, acest risc este mai ridicat în Franța și în Italia (Emilia-Romagna), unde 64 % și, respectiv, 42 % din beneficiari s-au instalat în exploatații cu personalitate juridică. Curtea nu a putut obține din niciunul dintre statele membre date cu privire la ponderea medie reprezentată de exploatațiile cu personalitate juridică deținute de către tineri fermieri sau alte informații care să permită evaluarea rolului real al acestora în exploatație (de exemplu: dacă tinerii fermieri au sau nu o influență determinantă asupra deciziilor privind gestionarea exploatațiilor, dacă aceștia, la nivel individual, ar putea fi considerați „fermieri activi” sau dacă sunt înregistrați ca fermieri pe lângă sistemul de asigurări sociale).

46

La un nivel mai general, există riscul ca această plată să fie acordată, în ansamblul UE, unor exploatații în a căror gestionare de zi cu zi tânărul fermier nu este de fapt implicat. În plus, întrucât sprijinul este acordat în aceleași condiții ca cele aplicabile pentru plățile directe, nu există controale cu privire la dreptul legal de folosință asupra terenurilor declarate de tinerii fermieri în vederea primirii acestei plăți.

Nu se știe dacă valoarea ajutorului este corelată cu nevoile

47

Tabelul 3 prezintă în mod sintetizat diferitele valori ale sprijinului acordat în cele patru state membre auditate.

Tabelul 3

Cuantumul ajutorului acordat anual sub forma plății pentru tineri fermieri în cadrul pilonului 1, în cele patru state membre auditate, în 2015

Cuantumul ajutorului (în euro)	Franța1	Italia	Spania (Andaluzia)	Polonia
Valoare medie	Necunoscută	1 143	2 182	1 040
Valoare minimă	Necunoscută	15	16	25
Valoare maximă	Necunoscută	25 887	15 342	3 000

1 În februarie 2017, autoritățile franceze nu furnizaseră încă o bază de date care să conțină lista de beneficiari ai acestei plăți în 2015 și în care să fie indicată suma primită în temeiul acestei plăți, precum și celelalte plăți directe din cadrul pilonului 1, data instalării și data cererii, numărul de hectare și cota din exploatație deținută de tânărul fermier (în cazul exploatațiilor asupra cărora se exercită un control comun).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor provenite din statele membre.

48

La nivelul UE, în 2015, valoarea medie a ajutorului acordat sub forma plății pentru tineri fermieri a fost de 1 200 de euro pe exploatație. Această sumă reprezintă aproximativ 4 % din venitul mediu al unei exploatații (30 000 de euro) în UE³⁸ sau chiar mai puțin în unele state membre. De exemplu, în Italia, valoarea medie a sprijinului a fost de 1 143 de euro, ceea ce reprezintă mai puțin de 2 % din venitul mediu al unei exploatații conduse de un tânăr fermier (64 328 de euro)³⁹.

49

Această sumă nu este legată de viabilitate sau de alte caracteristici ale exploatațiilor (a se vedea punctul 42) și nu se știe dacă valoarea ajutorului este proporțională cu nevoile tinerilor fermieri, deoarece acestea nu au fost evaluate (a se vedea punctele 19-22). Beneficiarii care au făcut obiectul auditului au indicat că această sumă a fost utilizată, în principal, pentru a acoperi cheltuielile curente și pentru a compensa deficitul lor de venituri rezultat în urma fluctuațiilor prețurilor agricole, aceasta fiind o situație cu care se confruntă toți fermierii, nu numai cei sub 40 de ani. Prin urmare, este puțin probabil ca valoarea sprijinului acordat în prezent sub forma acestei plăți să aibă un impact substanțial asupra viabilității exploatațiilor și asupra deciziilor luate de tinerii fermieri cu privire la instalarea lor.

50

Italia și Spania au ales să calculeze cuantumul sprijinului la 25 % din valoarea medie a drepturilor la plată deținute de fiecare tânăr fermier. Această valoare este legată de valoarea istorică a drepturilor la plată deținute de fiecare tânăr fermier, care le-a achiziționat sau le-a închiriat de la alți fermieri (de exemplu, de la părinți sau de la fermieri mai în vârstă). Având în vedere că obiectivul plății este acela de a facilita instalarea inițială a tinerilor fermieri, nu este clar de ce cuantumul sprijinului este legat de istoricul exploatațiilor, fiind astfel în dezavantajul tinerilor care nu moștenesc sau nu obțin drepturi la plată cu valoare ridicată deținute anterior de către alți fermieri.

Sprijinul nu a fost acordat în timp util pentru a facilita instalarea inițială a tinerilor fermieri

51

Adesea, sprijinul a fost plătit unor beneficiari instalați de mai mulți ani, care, în unele cazuri (a se vedea exemplele din caseta 2), obținuseră deja venituri suficiente și stabile. Altfel spus, în general, sprijinul nu a fost acordat în timp util în raport cu obiectivele declarate, întrucât a fost plătit deseori prea târziu pentru a facilita instalarea inițială a tinerilor fermieri sau pentru a contribui la vreo ajustare structurală a exploatațiilor acestora. În plus, plata respectivă nu a acționat nici ca stimulent, întrucât majoritatea tinerilor fermieri care au făcut obiectul auditului se instalaseră deja în exploatații înainte de a ști că vor beneficia de acest sprijin.

Sistemul de selecție a proiectelor în cadrul pilonului 2 permite o bună direcționare, deși cele mai bune proiecte nu au beneficiat întotdeauna de prioritate

Criteriile de eligibilitate și de selecție au permis direcționarea sprijinului către fermierii mai bine calificați și către zonele defavorizate, …

52

Toate cele patru state membre auditate au direcționat sprijinul către fermierii mai bine calificați, cerând solicitanților de finanțare fie să dețină un nivel suficient de formare agricolă, fie să îl obțină în termen de 36 de luni de la depunerea cererii de finanțare. În general, sprijinul a permis dezvoltarea competențelor profesionale ale tinerilor fermieri și a îmbunătățit capacitatea acestora de a introduce inovații. De exemplu, în Italia (Emilia-Romagna), 31 % din tinerii fermieri care au beneficiat de sprijin dețin o diplomă în domeniul agricol, în timp ce, dintre toți tinerii fermieri din regiune, doar 25 % dețin o astfel de diplomă. În Spania (Andaluzia), 84 % din tinerii fermieri care au beneficiat de sprijin au primit o formare în domeniul agricol, în comparație cu doar 26 % din toți tinerii fermieri din regiune. De asemenea, 12 % din tinerii fermieri sprijiniți aplică metodele agriculturii ecologice, în timp ce, la nivelul general al tuturor tinerilor fermieri din regiune, acest procent este de doar 4 %.

53

Toate cele patru state membre auditate au încurajat tinerii fermieri să se instaleze în zonele defavorizate (cum ar fi zone cu constrângeri naturale sau care se confruntă cu o rată ridicată a șomajului):

• în Franța și în Italia (Emilia-Romagna), acest lucru a fost încurajat prin cuantumul net superior al sprijinului (aproximativ 20 000 de euro în plus) acordat acelor solicitanți care urmau să se instaleze în zone defavorizate;
• Italia (Apulia) a încurajat în mod eficace tinerii fermieri care se instalau în zone defavorizate atât prin acordarea unui punctaj mai mare în cadrul criteriilor de selecție, cât și prin plata unei sume suplimentare de 5 000 de euro pentru tinerii fermieri care se instalau în astfel de zone. În consecință, procentajul de tineri fermieri care au beneficiat de sprijin a fost mai mare în zonele rurale cu probleme generale de dezvoltare (12 %) și în zonele rurale intermediare (10,6 %) decât în zonele rurale în care predomină agricultura intensivă specializată (9,9 %) sau în aglomerările urbane (8 %)⁴⁰;
• în Spania (Andaluzia), instalarea în zone defavorizate a fost încurajată atât prin acordarea unui punctaj mai mare în cadrul criteriilor de selecție, cât și prin plata unei sume suplimentare (+10 %) pentru tinerii fermieri care se instalau în astfel de zone;
• în Polonia, acest lucru a fost încurajat prin intermediul criteriilor de selecție, acordându-se puncte suplimentare, în perioada 2007-2013, acelor solicitanți care se instalau în zone cu rate mai ridicate ale șomajului.

… deși reînnoirea generațiilor era rareori abordată în criteriile de selecție

54

Doar Spania (Andaluzia) în perioada 2007-2013 și Polonia în perioada 2014-2020 au stabilit un criteriu de selecție care încuraja în mod direct reînnoirea generațiilor; astfel, în Spania (Andaluzia), solicitanții care se instalau ca urmare a unei pensionări anticipate primeau mai multe puncte, în timp ce, în Polonia, cu cât era mai mare diferența de vârstă dintre cedentul exploatației și tânărul fermier, cu atât numărul de puncte acordate pentru proiect era mai ridicat. Cu toate acestea, în practică, astfel de criterii nu au avut aproape niciodată un impact decisiv asupra direcționării sprijinului, în special deoarece pragurile minime de puncte erau prea mici sau nu existau (a se vedea punctul 55).

Deficiențele sistemelor de selecție au afectat adeseori selectarea cu prioritate a celor mai bune proiecte

55

Sistemele de selecție ar trebui să permită evaluarea comparativă și stabilirea unei ordini ierarhice a propunerilor de proiecte, astfel încât să se poată acorda prioritate proiectelor cu cel mai bun raport cost-eficacitate. Or, criteriile de selecție au avut adesea doar un impact limitat în ceea ce privește direcționarea sprijinului către cele mai bune proiecte, deoarece fie ele au fost introduse târziu în perioada 2007-2013, fie nu au fost aplicate aproape niciodată pentru a exclude proiecte de slabă calitate. Acest lucru se explică prin pragurile minime de puncte pentru selecția proiectelor care erau stabilite la un nivel prea scăzut sau lipseau în totalitate, precum și prin distribuția dezechilibrată a bugetului pe șapte ani destinat măsurii.

56

De exemplu, în Italia (Apulia), întregul buget al măsurii pentru perioada 2007-2013 a fost epuizat, întrucât aproape toate cererile depuse în cadrul cererii de propuneri organizate în 2009 au primit finanțare. Pragul stabilit era atât de scăzut încât fuseseră respinse doar opt proiecte din 2 424. Rezultă de aici că tinerii fermieri care s-au instalat în următorii cinci ani și ale căror proiecte erau poate mai bune nu au putut beneficia de finanțare.

57

În mod similar, în Spania (Andaluzia), întregul buget al măsurii pentru perioada 2014-2020 a fost epuizat în urma primelor două cereri de propuneri (din 2015 și 2016), iar punctajul minim era de numai un punct din 20. Aceasta înseamnă că, pentru restul perioadei de programare, tinerii fermieri care prezintă proiecte poate mai bune nu vor avea posibilitatea de a primi finanțare, cu excepția cazului în care bugetul măsurii va fi majorat.

58

În Polonia, autoritatea de management a aplicat principiul „primul venit, primul servit”, fără criterii de selecție, până în 2011, când bugetul a fost epuizat. Până în 2014, când bugetul măsurii a fost majorat și au fost introduse criterii de selecție, nu au mai putut fi organizate alte cereri de propuneri; aceasta a însemnat că tinerii fermieri care s-au instalat în această perioadă de trei ani nu au putut primi finanțare.

59

Franța și Italia (Emilia-Romagna) au fost singurele țări care au repartizat în mod egal bugetul pe parcursul perioadelor de programare și care au stabilit praguri minime de puncte la un nivel suficient de ridicat (deși, în Franța, acest lucru este valabil numai pentru regiunea Midi-Pirinei în perioada 2014-2020). Acest lucru a făcut posibilă selectarea unui număr constant de cereri de o calitate corespunzătoare care urmau să fie finanțate în fiecare an.

Există puține elemente care să demonstreze ameliorarea viabilității

60

Obiectivul măsurii prevăzute în cadrul pilonului 2 pentru instalarea tinerilor fermieri este de a crește viabilitatea exploatațiilor agricole prin încurajarea instalării în sectorul agricol a unor fermieri calificați corespunzător și prin stimularea reînnoirii generațiilor (a se vedea punctul 29). Planurile de afaceri sunt, în principiu, instrumente utile pentru orientarea tinerilor fermieri în dezvoltarea unor exploatații viabile. Totodată, ele ar trebui să permită autorităților de management să evalueze, în etapa de selecție, viabilitatea exploatațiilor și, ulterior, să monitorizeze și să evalueze rezultatele.

61

În niciunul dintre statele membre auditate, venitul inițial estimat al exploatațiilor (înainte de proiect) nu a fost utilizat în procesul de selecție pentru a evalua potențialul acestora de autofinanțare a investițiilor vizate. Mai mult, deși planurile de afaceri sunt instrumente utile, Curtea nu a identificat decât puține dovezi care să demonstreze o îmbunătățire a viabilității exploatațiilor (a se vedea caseta 4).

62

Curtea a identificat dovezi cu privire la îmbunătățirea viabilității exploatațiilor sprijinite doar în Italia (Emilia-Romagna), așa cum sunt prezentate acestea în raportul de evaluare ex post (a se vedea caseta 5).

Cuantumul sprijinului era corelat cu nevoile și ajustat astfel încât să declanșeze acțiuni specifice

63

Tabelul 4 prezentat în continuare oferă o imagine de ansamblu cu privire la valorile posibile ale sprijinului în statele membre auditate în perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020.

Tabelul 4

Cuantumul sprijinului acordat prin măsura pentru instalare din cadrul pilonului 2 în statele membre auditate în perioadele 2007-2013 și 2014-2020

Perioada de programare 2007-2013
Cuantumul ajutorului (în euro)	Franța	Italia (Emilia-Romagna)	Italia (Apulia)	Spania (Andaluzia)	Polonia1
Valoare medie	15 440	38 077	40 000	53 270	17 000
Valoare minimă	8 000	15 000	40 000	24 000	12 000
Valoare maximă	58 400	40 000	45 000	70 000	24 000
Exemple de ajustare	Valoarea minimă a fost majorată la 16 500 de euro pentru instalarea în zonele montane	Introducerea practicilor agricole ecologice, contractarea unui împrumut, investiții în valoare de peste 60 000 de euro	+ 5 000 în zonele defavorizate	+10 % în zonele defavorizate	Fără ajustare

Perioada de programare 2014-2020
Cuantumul ajutorului (în euro)	Franța	Italia (Emilia-Romagna)	Italia (Apulia)	Spania (Andaluzia)	Polonia
Valoare medie	20 282 în Midi-Pirinei 12 747 în Ținuturile Loarei	Nu sunt încă disponibile date	Nu sunt încă disponibile date	60 331	24 000
Valoare minimă	8 000	30 000	40 000	30 000	24 000
Valoare maximă	58 000	50 000	45 000	70 000	24 000
Exemple de ajustare	+ 30 % în Ținuturile Loarei pentru instalarea în afara cercului familial	+ 20 000 în zonele defavorizate	+ 5 000 în zonele defavorizate	+ 25 000 dacă producția standard depășește 50 000 de euro	Fără ajustare

1 La 12.12.2014, cuantumul sprijinului era de 24 000 de euro (100 000 PLN), dar până la 31.12.2011 această sumă a fost de 12 000 de euro (50 000 PLN). Între 1.1.2012 și 12.12.2014, valoarea sprijinului a fost de 17 000 de euro (75 000 PLN).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor provenite din statele membre.

64

În Franța, Italia și Spania, în perioada 2007-2013, cuantumul sprijinului era în general corelat și ajustat în funcție de nevoile specifice și de caracteristicile exploatațiilor agricole (cum ar fi locația acestora sau producția standard), precum și în funcție de acțiunile incluse în planurile de afaceri (de exemplu, inovații, împrumuturi sau investiții).

65

Ajustarea cuantumului sprijinului s-a dovedit a fi un bun instrument pentru a încuraja tinerii fermieri să se instaleze în condiții mai dificile (cum ar fi în zonele montane, în afara cercului familial sau prin contractarea unui împrumut), să introducă sisteme de calitate a producției, cum ar fi practici agricole ecologice sau tehnologii de economisire a energiei/apei, să realizeze investiții mai mari sau să gestioneze exploatații mai productive. Pentru perioada de programare 2014-2020, Comisia a solicitat însă statelor membre să nu mai coreleze cuantumul sprijinului cu elementele de investiții sau cu dimensiunea acestora.

66

Polonia a stabilit un cuantum fix al sprijinului (în prezent, acesta se ridică la 24 000 de euro) pentru orice tânăr fermier care se instalează, indiferent de caracteristicile exploatației și de țintele și de conținutul acțiunilor prevăzute în planul de afaceri (de exemplu: locație, dimensiune, investiții etc.). Această abordare standardizată sporește riscul ca valoarea sprijinului să nu fie proporțională cu nevoile și cu eforturile depuse de tânărul fermier care se instalează și nu încurajează acțiuni specifice.

Sprijinul a fost acordat în general la momentul oportun

67

În Franța, Italia și Polonia, momentul acordării sprijinului a fost în, general, corespunzător, deoarece, în cele mai multe cazuri, tinerii fermieri au primit ajutorul în termen de un an de la instalare, adică atunci când acesta era necesar pentru dezvoltarea exploatației lor. Cererile de finanțare a proiectelor au fost, de regulă, procesate într-un interval de timp rezonabil (în mai puțin de șase luni de la data depunerii cererii). Tinerii fermieri au primit ajutorul înainte de punerea în aplicare a majorității măsurilor prevăzute în planul de afaceri. Astfel, sumele primite au contribuit la atenuarea problemei legate de accesul la capital și, uneori, au permis obținerea unui împrumut bancar.

68

Procesarea administrativă a necesitat un interval de timp îndelungat în perioada 2007-2013 doar în Spania (Andaluzia), unde solicitanții au trebuit să aștepte, în medie, 17 luni pentru aprobarea proiectului (cu mult peste limita de șase luni stabilită de autoritatea de management în cadrul cererilor de proiecte). Prin urmare, doi dintre cei opt beneficiari care au făcut obiectul auditului realizaseră unele investiții înainte de a ști dacă proiectele lor vor fi aprobate sau nu. În plus, ajutorul a fost întotdeauna plătit pe baza dovezilor cheltuielilor, adică după ce beneficiarii făcuseră toate investițiile. Astfel, ajutorul a fost furnizat în general prea târziu în raport cu nevoile cu care s-au confruntat tinerii fermieri în procesul de instalare.

Partea III – Monitorizarea și evaluarea măsurilor

69

Pentru a obține informații în materie de performanță legate de eficacitatea și eficiența cheltuielilor UE:

• Comisia ar trebui să stabilească un cadru comun de monitorizare și evaluare care să conțină indicatori de realizare, de rezultat și de impact ce permit evaluarea progresului, a eficacității și a eficienței unei politici în raport cu obiectivele urmărite (a se vedea figura 6);
• statele membre ar trebui să comunice Comisiei toate informațiile de natură să permită monitorizarea și evaluarea măsurilor, dezvoltând, de asemenea, indicatori suplimentari utili. În limitele posibilităților, aceste informații trebuie să se bazeze pe surse de date confirmate, precum Rețeaua de informații contabile agricole și Eurostat;
• evaluările cu privire la performanță ar trebui să fie realizate de contractanți independenți, sub responsabilitatea Comisiei (pentru măsurile din pilonul 1) și a statelor membre (pentru măsurile din pilonul 2).

Indicatorii din cadrul comun de monitorizare și evaluare nu permit evaluarea performanței măsurilor în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor acestora

70

Pentru a demonstra performanța măsurilor de sprijin ale UE pentru tinerii fermieri în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor lor (a se vedea punctele 26-30), statele membre ar trebui să colecteze date cu privire la realizările și rezultatele obținute. În temeiul cadrului comun de monitorizare și evaluare, statele membre trebuie să colecteze informații cel puțin cu privire la următorii indicatori de realizare și de rezultat (a se vedea tabelul 5).

Tabelul 5

Prezentare generală a indicatorilor obligatorii prevăzuți în cadrul comun de monitorizare și evaluare pentru măsura privind instalarea din cadrul pilonului 2 (măsura 112 în perioada 2007-2013 și măsura 6.1 în perioada 2014-2020) și pentru plata suplimentară din cadrul pilonului 1 destinată tinerilor fermieri (în perioada 2014-2020)

Tipul de indicator	Pilonul 2 în perioada 2007-2013 (măsura 112 pentru sprijinirea instalării tinerilor fermieri)	Pilonul 2 în perioada 2014-2020 (măsura 6.1 pentru sprijinirea instalării tinerilor fermieri)	Pilonul 1 în perioada 2014-2020 (plata pentru tinerii fermieri)
Totalul cheltuielilor publice (în euro)	5 281 543 934	10 440 973 292	2 621 619 765
Indicatori de realizare	Numărul tinerilor fermieri care au beneficiat de sprijin Volumul total al investițiilor	Numărul exploatațiilor agricole cu plan de afaceri/investiții prezentate de tineri fermieri și sprijinite prin programul de dezvoltare rurală	Numărul de tineri fermieri Numărul de hectare
Indicatori de rezultat	Creșterea valorii adăugate brute a exploatațiilor sprijinite	Procentajul exploatațiilor agricole cu plan de afaceri/investiții prezentate de tineri fermieri și sprijinite prin programul de dezvoltare rurală (din totalul exploatațiilor)	Fără ajustare
Indicatori de impact1	Creșterea economică (valoarea adăugată netă per unitate anuală de muncă) Productivitatea muncii (valoarea adăugată netă per unitate anuală de muncă)	Venitul întreprinderii agricole Venitul factorilor agricoli Productivitatea totală a factorilor în agricultură Variabilitatea prețurilor produselor de bază în UE

1 La nivelul programului de dezvoltare rurală în perioada 2007-2013 și în legătură cu obiectivul PAC privind viabilitatea producției alimentare în perioada 2014-2020.

71

Așa cum a arătat deja într-o serie de rapoarte⁴³, Curtea a constatat că informațiile în materie de performanță colectate prin intermediul indicatorilor din cadrul comun de monitorizare și evaluare nu permit evaluarea eficacității și a eficienței măsurilor în ceea ce privește atingerea obiectivelor acestora. Această situație se explică în principal prin următoarele elemente:

• pentru perioada 2007-2013, în toate statele membre auditate, cu excepția Italiei (Emilia-Romagna, a se vedea punctul 35), singurul indicator de rezultat din cadrul comun de monitorizare și evaluare (Creșterea valorii adăugate brute a exploatațiilor sprijinite) s-a bazat pe estimări neverificabile, și nu pe date reale culese din exploatațiile care au beneficiat de sprijin;
• pentru perioada 2014-2020 nu există indicatori de rezultat în cadrul comun de monitorizare și evaluare care să permită evaluarea îmbunătățirii viabilității exploatațiilor, această îmbunătățire fiind obiectivul fundamental urmărit de măsurile în discuție. Singurul indicator de rezultat referitor la măsura prevăzută în pilonul 2 pentru instalarea tinerilor fermieri [Procentajul exploatațiilor agricole cu plan de afaceri/investiții prezentate de tineri fermieri și sprijinite prin programul de dezvoltare rurală (din totalul exploatațiilor)] nu este de fapt un veritabil indicator de rezultat, ci este mai degrabă un indicator de realizare, deoarece nu măsoară efectul sprijinului în raport cu obiectivele urmărite (cum ar fi viabilitatea exploatațiilor, reînnoirea generațiilor, crearea de locuri de muncă, creșterea nivelului de formare și de inovare al tinerilor fermieri etc.);
• nu sunt colectate de regulă date reale privind caracteristicile structurale și financiare ale exploatațiilor care beneficiază de sprijin (de exemplu în legătură cu încasările, veniturile sau numărul de angajați). În plus, estimările provenite din Rețeaua de date contabile agricole cu privire la venituri nu sunt reprezentative pentru tinerii fermieri care au beneficiat de sprijin sau pentru populația totală de tineri fermieri⁴⁴. Prin urmare, în niciunul dintre statele membre auditate, cu excepția Italiei (Emilia-Romagna, a se vedea punctul 75), nu se știe dacă exploatațiile care au beneficiat de sprijin au angajat într-adevăr mai multe persoane, dacă ele au devenit mai mari, mai productive și mai viabile și dacă generează venituri mai mari decât exploatațiile care nu au primit sprijin. De asemenea, nu se știe dacă exploatațiile care au beneficiat de plata pentru tinerii fermieri în cadrul pilonului 1 și de măsura pentru instalare din cadrul pilonului 2 înregistrează efectiv performanțe mai bune în aceste privințe decât exploatațiile care au primit sprijin în cadrul unei singure măsuri.

… unele state membre au elaborat totuși o serie de indicatori utili

72

În plus față de indicatorii obligatorii din cadrul comun de monitorizare și evaluare, statele membre pot stabili indicatori suplimentari specifici. Tabelul 6 oferă o imagine de ansamblu a indicatorilor facultativi suplimentari stabiliți de unele dintre statele membre auditate pentru măsura privind instalarea din cadrul pilonului 2.

Tabelul 6

Prezentare generală a indicatorilor suplimentari stabiliți de unele dintre statele membre auditate pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2

Tipul de indicator	Măsura din cadrul pilonului 2 pentru instalarea tinerilor fermieri
Italia (Emilia-Romagna)
Indicatori de rezultat	Creșterea sau menținerea numărului de locuri de muncă în exploatațiile sprijinite Numărul tinerilor fermieri sprijiniți care au introdus sisteme voluntare de certificare Numărul tinerilor fermieri sprijiniți care au integrat aspecte de mediu și aspecte legate de bunăstarea animalelor în investiții
Indicatori de impact	Numărul locurilor de muncă create
Polonia
Indicatori de rezultat	Creșterea medie a dimensiunii economice (producția standard) a exploatațiilor sprijinite Creșterea medie procentuală a dimensiunii economice (producția standard) a exploatațiilor sprijinite Dimensiunea medie a exploatațiilor sprijinite după implementarea planului de afaceri
Indicatori de impact	Numărul locurilor de muncă create
Spania (Andaluzia)
Indicatori de realizare	Numărul tinerilor fermieri care s-au instalat ca urmare a unei pensionări anticipate Procentul de femei în rândul tinerilor fermieri sprijiniți care s-au instalat într-o exploatație agricolă
Indicatori de rezultat	Numărul locurilor de muncă create

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza programelor de dezvoltare rurală auditate.

73

Acești indicatori suplimentari stabiliți de statele membre permit evaluarea eficacității măsurilor în raport cu obiectivele specifice, cum ar fi crearea de locuri de muncă, echilibrul de gen, reîntinerirea populației de fermieri și inovarea. De exemplu, în Italia (Emilia-Romagna), datorită indicatorului „Numărul tinerilor fermieri sprijiniți care au introdus sisteme voluntare de certificare”, se știe că 214 (13 %) dintre cei 1 640 de beneficiari ai măsurii în perioada 2007-2013 au introdus acest tip de inovare în exploatațiile lor. În Spania (Andaluzia), grație celor doi indicatori suplimentari de realizare, se știe că măsura a fost mai puțin eficace decât se preconizase în ceea ce privește încurajarea reîntineririi populației de fermieri (numai 53 dintre tinerii fermieri sprijiniți s-au instalat ca urmare a unei pensionări anticipate, față de obiectivul de 92) și instalarea tinerilor fermieri femei (numai 23 % dintre tinerii fermieri sprijiniți erau femei, în condițiile în care obiectivul vizat era de 45 %, iar procentul femeilor cu vârsta sub 44 de ani în rândul populației de fermieri din Andaluzia era de 32 %).

Evaluările nu oferă, în general, informații utile cu privire la performanța măsurilor, deși a fost identificată totuși o bună practică

74

În cele patru state membre auditate, evaluările la jumătatea perioadei și evaluările ex post realizate pentru perioada de programare 2007-2013 au furnizat foarte puține informații sau informații nefiabile cu privire la performanța măsurii 112 privind instalarea tinerilor fermieri, cu o singură excepție, și anume Italia (Emilia-Romagna). De exemplu:

• Franța nu furnizase încă (la sfârșitul lunii februarie 2017⁴⁵) raportul de evaluare ex post al programului de dezvoltare rurală 2007-2013, raport prevăzut pentru 31.12.2016;
• în Italia (Apulia), evaluarea ex post a programului de dezvoltare rurală 2007-2013 a indicat că cifra de afaceri medie a exploatațiilor sprijinite a crescut, în medie, cu 15 500 de euro față de momentul instalării și că 73 % din exploatațiile sprijinite au angajat personal nou. Trebuie precizat însă că aceste rezultate se bazează pe un sondaj on-line la care au răspuns doar 16 beneficiari și că declarațiile acestora cu privire la cifra de afaceri nu au fost verificate în raport cu niciun element justificativ;
• evaluarea la jumătatea perioadei realizată în Polonia pentru programul de dezvoltare rurală 2007-2013 a arătat că „valoarea adăugată brută a exploatațiilor sprijinite a crescut, în medie, cu 35 % până la sfârșitul anului 2009”, fără a se indica însă niciun an de referință ca termen de comparație. În plus, în raportul de evaluare se arată că această creștere a fost în mare parte o consecință mai degrabă a majorării cuantumului finanțărilor nerambursabile și al subvențiilor decât a unei creșteri în valoarea producției agricole;
• în evaluarea ex post realizată în Spania pentru programul de dezvoltare rurală 2007-2013 se precizează că „valoarea adăugată brută a exploatațiilor sprijinite a crescut, în medie, cu 23,5 %”, dar nu se explică metodologia de estimare folosită sau care este sursa datelor.

75

Doar în Italia (Emilia-Romagna), evaluarea ex post a programului de dezvoltare rurală 2007-2013 oferă informații utile cu privire la performanța măsurii privind instalarea tinerilor fermieri (a se vedea caseta 5).

Dovezi limitate privind facilitarea instalării tinerilor fermieri

76

În cele patru state membre auditate, Curtea nu a putut identifica decât puține dovezi care să arate că măsurile UE facilitaseră instalarea tinerilor fermieri, ajutându-i pe aceștia să depășească barierele inițiale, cum ar fi accesul la terenuri, la capital, la cunoștințe și la un venit suficient.

77

Măsurile UE au facilitat doar într-o măsură redusă accesul tinerilor fermieri la terenuri. În realitate, plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 a fost acordată exclusiv tinerilor fermieri care dețineau deja terenuri, în timp ce măsura din pilonul 2 stimula doar într-o mică măsură tinerii fermieri, prin intermediul criteriilor de eligibilitate și a celor de selecție, să mărească dimensiunea exploatațiilor lor (a se vedea punctele 60-61) și nu există dovezi care să demonstreze că măsura a dus la îmbunătățirea viabilității exploatațiilor. Numai pentru Italia (Emilia-Romagna) existau unele dovezi care demonstrau că dimensiunea exploatațiilor a crescut în mai mare măsură în cazul tinerilor fermieri sprijiniți decât în cazul celor care nu au beneficiat de sprijin (a se vedea punctul 75).

78

În termeni generali, numărul total de hectare deținute de către tineri fermieri a rămas stabil în perioada 2005-2013 (a se vedea figura 7). Reducerea numărului de exploatații deținute de tineri fermieri a fost compensată de o creștere a suprafeței medii a exploatațiilor agricole.

	Numărul total de hectare deținute de tineri fermieri (în milioane)
milioane de hectare	2005	2007	2010	2013
Numărul total de hectare deținute de tineri fermieri	57,7	54,8	55,2	51,9
Numărul total de hectare deținute de fermieri de toate vârstele	172,1	172,8	174,5	173,0

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Eurostat din Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2005-2013.

79

Măsurile UE au facilitat în mod direct accesul tinerilor fermieri la capital, prin ajutorul financiar acordat acestora. Nu există însă dovezi în cazul plății pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 că ajutorul UE a facilitat accesul acestei categorii de fermieri la credite din partea băncilor comerciale. În cazul măsurii privind instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2, există doar dovezi limitate în acest sens.

• în Franța și în Italia (Apulia), sprijinul din cadrul pilonului 2 putea fi acordat și sub forma subvenționării dobânzii aferente unui împrumut. Această formă de sprijin nu a avut însă prea mult succes. În Franța, numeroși beneficiari și-au exprimat nemulțumirea în legătură cu faptul că împrumuturile pe care le-au obținut nu erau negociabile și nu puteau fi refinanțate, lucru care îi obliga să plătească o rată fixă a dobânzii mult mai ridicată decât rata practicată pe piață la momentul respectiv. În Italia (Apulia), doar 37 dintre cei 2 502 beneficiari din perioada 2007-2013 au solicitat un astfel de ajutor, în principal din cauza faptului că autoritatea de management ceruse ca toate investițiile incluse în planul de afaceri să fie realizate înainte ca beneficiarii să poată solicita subvenții la dobândă;
• în Italia (Emilia-Romagna) și în Polonia, sprijinul acordat prin măsura pentru instalare din cadrul pilonului 2 nu a luat forma subvenționării dobânzii aferente unui împrumut, deși, în Italia (Emilia-Romagna), beneficiarii puteau primi un cuantum mai mare al sprijinului în cazul în care obțineau un împrumut de peste 30 000 de euro (a se vedea tabelul 4);
• numai în Spania (Andaluzia), unde sprijinul din cadrul pilonului 2 a fost de asemenea furnizat sub forma subvenționării dobânzii aferente unui împrumut (567 de beneficiari dintr-un total de 738 în perioada 2007-2013) și unde accesul la credite este deosebit de problematic pentru tinerii fermieri⁴⁶, băncile comerciale au devenit mai dispuse să acorde împrumuturi, așa cum reiese în cazul a șapte dintre cei opt beneficiari auditați.

80

Măsurile UE, în special măsura privind instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2, au avut, în general, un impact pozitiv asupra nivelului de cunoștințe al tinerilor fermieri; acest lucru se explică prin criteriile de eligibilitate stabilite, care încurajau intrarea în sectorul agricol a fermierilor mai bine calificați. Acest impact pozitiv asupra nivelului de cunoștințe nu a fost însă asigurat în Italia și Polonia în contextul plății pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1, deoarece aceste state membre nu impuneau solicitanților să posede sau să dobândească calificări sau formări speciale.

Nu există o relație clară între ajutorul acordat de UE și reînnoirea generațiilor

81

Reînnoirea generațiilor este o problemă generală, care afectează întreaga populație și forță de muncă din UE. După cum se arată în figura 8, proporția tinerilor din populația totală și din forța de muncă înregistrează o scădere mai rapidă decât ponderea tinerilor în populația de fermieri.

82

Nu este posibil, în general, să se determine o legătură clară între ajutorul acordat de UE și evoluția numărului tinerilor fermieri (a se vedea figura 9). De asemenea, este dificil să se stabilească dacă și în ce măsură ajutorul acordat de UE a contribuit la creșterea dimensiunii medii a exploatațiilor (a se vedea punctele 77 și 78) sau dacă această creștere a condus la o mai mare viabilitate a exploatațiilor.

83

Această situație se explică prin următoarele:

• în general, de ajutorul UE beneficiază un procentaj redus de fermieri: doar 7 % din numărul total al tinerilor fermieri din 27 de state membre ale UE⁴⁷ au primit ajutorul acordat de UE pentru instalare;
• există o serie de politici naționale de sprijin pentru tinerii fermieri și acestea sunt rareori coordonate cu măsurile UE (a se vedea punctele 16 și 31-32);
• sistemul de monitorizare și evaluare nu produce informații adecvate cu privire la realizarea obiectivelor, în principal din cauza calității slabe a indicatorilor puși la dispoziție de sistemul comun de monitorizare (a se vedea punctele 70-71) și a informațiilor limitate sau nefiabile cu privire la performanță care figurează în majoritatea evaluărilor (a se vedea punctul 74);
• există factori generali, fără legătură cu măsurile UE, care influențează această relație, cum ar fi situația economică și socială, disponibilitatea băncilor de a acorda împrumuturi sau posibilitățile de ocupare a forței de muncă în alte sectoare decât agricultura (a se vedea punctul 16).

Concluzii și recomandări

84

Agricultura din UE se confruntă cu o scădere a populației agricole. Numărul total al fermierilor din UE-27 a scăzut rapid în ultimul deceniu, de la 14,5 milioane în 2005 la 10,7 milioane în 2013. Numărul tinerilor fermieri (cu vârsta sub 44 de ani) s-a redus de la 3,3 milioane în 2005 la 2,3 milioane în 2013. Numărul fermierilor a scăzut în toate grupele de vârstă, dar procentul tinerilor fermieri din populația agricolă a rămas relativ stabil, la puțin peste 20 %. Există însă diferențe semnificative între statele membre (a se vedea anexa II).

85

În perioada 2007-2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro sub formă de ajutor specific pentru tinerii fermieri, cu scopul de a îmbunătăți competitivitatea exploatațiilor agricole și de a stimula reînnoirea generațiilor în agricultură. Dacă este luată în calcul și cofinanțarea pusă la dispoziție de statele membre pentru măsura privind instalarea tinerilor fermieri prevăzută în cadrul pilonului 2, sprijinul public total se ridică la 18,3 miliarde de euro. În perioada 2007-2013, aproape 200 000 de tineri fermieri au beneficiat de sprijinul acordat de UE pentru instalare. Peste 70 % din cheltuielile UE au fost efectuate în cadrul măsurii prevăzute în pilonul 2 (FEADR) cu privire la instalarea tinerilor fermieri, iar restul de 30 % au fost alocate, în perioada 2014-2020, pentru plata directă suplimentară din pilonul 1 destinată tinerilor fermieri (FEGA).

86

În acest context, Curtea a examinat rolul UE în ceea ce privește sprijinirea tinerilor fermieri și stimularea reînnoirii generațiilor. În cadrul auditului, s-a căutat să se răspundă la următoarea întrebare:

Este sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri bine conceput, astfel încât să contribuie în mod eficace la o mai bună reînnoire a generațiilor?

87

Concluzia de ansamblu este că sprijinul UE pentru tinerii fermieri se bazează pe o logică de intervenție nedefinită în mod adecvat, în care impactul și rezultatele așteptate nu sunt specificate. Acest sprijin ar trebui să fie mai bine direcționat pentru a încuraja o reînnoire eficace a generațiilor.

88

În ceea ce privește logica de intervenție:

Referitor la plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1, Curtea a constatat următoarele:

• această plată nu se bazează pe o evaluare a nevoilor, obiectivul său nu reflectă obiectivul general al încurajării reînnoirii generațiilor, iar statele membre nu au asigurat coordonarea sa cu măsura pentru instalare din pilonul 2 și nici cu măsurile naționale (a se vedea punctele 19-33);
• în lipsa unei evaluări a nevoilor, ajutorul este acordat într-o formă standardizată (plată anuală per hectar), într-un cuantum și potrivit unui calendar care nu lasă să transpară ce alte nevoi specifice, în afară de suplimentarea venitului, sunt avute în vedere (a se vedea punctele 39-51).

Referitor la măsura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2, Curtea a constatat următoarele:

• deși se bazează în general pe o vagă evaluare a nevoilor, obiectivele acestei măsuri îndeplinesc parțial criteriile SMART și reflectă obiectivul general de a încuraja reînnoirea generațiilor. Există o bună coordonare între măsura prevăzută în pilonul 2 pentru instalarea tinerilor fermieri și măsura pentru investiții din cadrul aceluiași pilon. Se observă însă o slabă coordonare cu instrumentele financiare naționale, cum ar fi acordarea de împrumuturi în condiții favorabile pentru achiziționarea de terenuri (a se vedea punctele 19-37);
• ajutorul este acordat într-o formă care răspunde în mod direct nevoilor tinerilor fermieri legate de accesul la terenuri, la capital și la cunoștințe. Cuantumul ajutorului este în general corelat cu nevoile și este ajustat astfel încât să declanșeze acțiuni specifice, cum ar fi introducerea de practici agricole ecologice, inițiative de economisire a apei ori instalarea în zone defavorizate (a se vedea punctele 25 și 52-53).

Recomandarea 1 - Îmbunătățirea logicii de intervenție prin consolidarea evaluării nevoilor și prin definirea unor obiective SMART

Pentru PAC post-2020, Comisia ar trebui să prezinte (sau să ceară statelor membre să prezinte, în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) o logică clară de intervenție pentru instrumentele de politică vizând reînnoirea generațiilor în agricultură. Această logică de intervenție ar trebui să includă:

• o evaluare riguroasă a nevoilor tinerilor fermieri, în care să se analizeze din ce cauză tinerii care doresc să devină fermieri se confruntă cu obstacole la instalarea într-o exploatație și cât de răspândite sunt aceste obstacole la nivelul zonelor geografice, al sectoarelor agricole sau al altor caracteristici specifice ale exploatațiilor;
• o evaluare a nevoilor care ar putea fi abordate prin instrumente de politică ale UE și a nevoilor care pot fi sau sunt deja abordate mai bine prin politicile naționale ale statelor membre, precum și o analiză privind formele de sprijin (de exemplu: plăți directe, sumă forfetară, instrumente financiare) cele mai potrivite pentru a se răspunde nevoilor identificate;
• definirea unor obiective SMART, în care să fie prezentate în mod explicit și cuantificabil rezultatele preconizate ale instrumentelor de politică în ceea ce privește rata de reînnoire a generațiilor și contribuția la viabilitatea exploatațiilor sprijinite; în special, ar trebui să se clarifice dacă instrumentele de politică urmăresc sprijinirea unui număr cât mai mare de tineri fermieri sau, dimpotrivă, vizează anumite categorii specifice (cum ar fi tinerii fermieri cu un nivel mai ridicat de instruire, cei care se instalează în zone defavorizate, cei care introduc tehnologii de economisire a energiei sau a apei în exploatații, cei care măresc rentabilitatea sau productivitatea exploatațiilor lor, cei care angajează mai multe persoane etc.).

89

În ceea ce privește direcționarea măsurilor:

Referitor la plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1, Curtea a constatat următoarele:

• Ajutorul este furnizat într-o formă standardizată, indiferent de viabilitatea exploatațiilor sau de locația acestora și, în majoritatea statelor membre, indiferent de calificările și/sau nivelul de instruire al beneficiarilor. În cazul în care controlul asupra unei exploatații cu personalitate juridică este exercitat în comun cu alte persoane care nu fac parte din categoria tinerilor fermieri, de ajutorul UE pot beneficia, în anumite cazuri, și exploatațiile în care tinerii fermieri au poate doar un rol minor – în termeni de putere de decizie (a se vedea punctele 39-46).

Referitor la măsura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2, Curtea a constatat următoarele:

• Ajutorul este direcționat către fermierii mai calificați, care se angajează să pună în aplicare un plan de afaceri de natură să îi ajute să dezvolte exploatații viabile și care sunt adesea încurajați, prin intermediul procesului de selecție a proiectelor, să se instaleze în zone defavorizate. Planurile de afaceri erau însă de o calitate variabilă și, adesea, autoritățile de management nu aplicaseră proceduri de selecție pentru a acorda prioritate celor mai bune proiecte. Criteriile de selecție au fost introduse târziu în cursul perioadei 2007-2013, pragurile minime erau fie prea reduse, fie nu existau, iar bugetul pe șapte ani alocat măsurii a fost epuizat în unele state membre pentru a finanța aproape toate cererile depuse la începutul perioadei de programare, ceea ce a însemnat că tinerii fermieri care s-au instalat mai târziu în cursul perioadei nu au putut primi finanțare (a se vedea punctele 52-61).

Recomandarea 2 Ameliorarea modului de direcționare a măsurilor

La momentul punerii în aplicare a măsurilor din cadrul PAC post-2020, statele membre ar trebui să îmbunătățească direcționarea măsurilor prin:

• aplicarea unor criterii de natură să asigure selecția proiectelor cu cel mai bun raport cost-eficacitate, cum ar fi proiectele care aduc cea mai mare creștere a productivității sau a viabilității exploatațiilor sprijinite ori cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă în zonele cu cele mai mari rate ale șomajului ori în zone defavorizate cu cea mai mică rată de reînnoire a generațiilor;
• aplicarea unor criterii clare pentru evaluarea rolului tinerilor fermieri care urmează să beneficieze de sprijin în cazul controlului exercitat în comun asupra unei exploatații cu personalitate juridică (definindu-se, de exemplu, ce procent ar trebui să dețină beneficiarul din drepturile de vot sau din capitalul social și ce procent minim din veniturile sale ar trebui să provină din activitatea sa în exploatația sprijinită), astfel încât ajutorul să fie direcționat către tinerii fermieri pentru care activitatea agricolă desfășurată în exploatația sprijinită reprezintă principala lor activitate;
• aplicarea unor praguri minime de puncte suficient de ridicate pe care proiectele trebuie să le obțină și o repartizare adecvată a bugetului măsurilor de natură să asigure disponibilitatea egală a fondurilor pentru tinerii fermieri care se instalează pe întreaga durată a perioadei de programare;
• îmbunătățirea utilizării planurilor de afaceri atât ca instrument de evaluare a nevoii de finanțare publică (prin analiza, în etapa de depunere a cererii de finanțare, a viabilității probabile a exploatațiilor în lipsa ajutorului), cât și, la sfârșitul proiectelor, ca instrument de evaluare a impactului pe care l-a avut ajutorul asupra viabilității exploatației sau în raport cu alte obiective specificate în mod clar (cum ar fi ocuparea forței de muncă sau introducerea unor tehnologii de economisire a energiei sau a apei).

90

În ceea ce privește rezultatele măsurilor:

Referitor la plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1, Curtea a constatat următoarele:

• Cadrul comun de monitorizare și evaluare nu conține indicatori utili pentru evaluarea eficacității acestei plăți, dat fiind faptul că nu există un indicator de rezultat pentru aceasta și că nu sunt colectate date privind venitul și viabilitatea exploatațiilor care beneficiază de sprijin (a se vedea punctele 70-71).

Referitor la măsura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2, Curtea a constatat următoarele:

• În principal din cauza calității slabe a indicatorilor puși la dispoziție de sistemul comun de monitorizare și evaluare, există puține dovezi care să demonstreze că această măsură a facilitat instalarea tinerilor fermieri și a contribuit la îmbunătățirea reînnoirii generațiilor și a viabilității exploatațiilor sprijinite. Curtea a identificat doar în Italia (Emilia-Romagna) elemente de natură să demonstreze că beneficiarii măsurii privind instalarea au dezvoltat exploatații mai mari, mai productive și mai rentabile și au angajat mai multe persoane decât exploatațiile care nu au beneficiat de acest sprijin (a se vedea punctele 70-83).

Recomandarea 3 - Îmbunătățirea sistemului de monitorizare și evaluare

La momentul punerii în aplicare a măsurilor din cadrul PAC post-2020, Comisia și statele membre (în conformitate cu dispozițiile privind gestiunea partajată) ar trebui să îmbunătățească sistemul de monitorizare și evaluare. În special:

• Comisia ar trebui să definească indicatori de realizare, de rezultat și de impact, care să permită evaluarea progresului, a eficacității și a eficienței instrumentelor de politică în raport cu obiectivele urmărite, pe baza bunelor practici, cum ar fi indicatorii utili concepuți de statele membre în sistemele lor de monitorizare (a se vedea punctele 72 și 73);
• statele membre ar trebui să colecteze periodic date reale privind caracteristicile structurale și financiare ale exploatațiilor care beneficiază de sprijin (de exemplu, cu privire la încasări, venituri, numărul de angajați, inovațiile introduse sau nivelul de instruire al fermierilor) pentru a permite evaluarea eficienței și a eficacității măsurilor în ceea ce privește atingerea obiectivelor de politică urmărite;
• Comisia și statele membre ar trebui să solicite ca evaluările să aducă informații utile cu privire la rezultatele proiectelor și ale măsurilor, informații care să se sprijine pe date reale cu privire la evoluția caracteristicilor structurale și financiare ale exploatațiilor care beneficiază de ajutor, și ca aceste evaluări să se bazeze pe bune practici (analize comparative, analize contrafactuale, anchete etc.) precum cele identificate în cadrul acestui audit (a se vedea punctul 75).

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Phil WYNN OWEN, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 31 mai 2017.

Glosar

Agenție de plăți: organism național sau regional responsabil de evaluarea, calcularea și plata subvențiilor agricole.

Ancheta privind structura exploatațiilor agricole: anchetă statistică realizată de toate statele membre ale UE. Aceste anchete sunt desfășurate în mod uniform în toată Uniunea, pe baza unei metodologii comune, și permit obținerea de statistici la nivel regional reprezentative și comparabile între țări și în timp. Ancheta privind structura exploatațiilor agricole are loc o dată la trei sau patru ani sub forma unei anchete prin sondaj și o dată la zece ani sub forma unui recensământ.

Autoritate de management: organismul local, regional sau național desemnat de statul membru să prezinte Comisiei un program de dezvoltare rurală și, ulterior, să gestioneze și să pună în aplicare acest program.

Cadrul comun de monitorizare și evaluare: cadru de monitorizare și evaluare aplicabil la nivelul UE pentru dezvoltarea rurală în perioada de programare 2007-2013. Pentru perioada de programare 2014-2020, acest cadru acoperă ambii piloni din cadrul PAC (FEADR și FEGA).

Drepturi la plată: introduse prin reforma PAC din 2003 pentru a implementa schema de plată unică. Drepturile la plată erau distribuite fermierilor pe baza datelor istorice (de la nivel regional sau de la nivelul fiecărui fermier). După reforma din 2003, pentru a putea beneficia de plata unică, fiecare fermier a trebuit să își activeze drepturile la plată pe care le deținea, acestea corespunzând numărului de hectare eligibile de teren agricol. Reforma din 2013 a înlocuit aceste drepturi cu drepturile la plată nou-stabilite în cadrul schemei de plată de bază. Prin derogare, unele state membre care îndeplinesc anumite condiții pot păstra drepturile la plată existente.

Exploatație agricolă: o singură unitate, atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, cu o gestiune unică și care desfășoară activități agricole pe teritoriul economic al Uniunii Europene, fie ca activitate primară, fie ca activitate secundară. Exploatația poate furniza și alte produse și servicii (neagricole).

FEADR: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, care finanțează contribuția UE la programele de dezvoltare rurală și este cunoscut ca „pilonul 2” al PAC.

FEGA: Fondul european de garantare agricolă, care finanțează în principal plățile directe către fermieri și măsurile de reglementare sau de sprijinire a piețelor agricole, fiind cunoscut ca „pilonul 1” al PAC.

Fermier activ: dispoziția referitoare la „fermierul activ” prevăzută la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013¹ are ca scop să împiedice persoanele fizice și întreprinderile să beneficieze de sprijin prin PAC în cazul în care activitatea lor nu este de natură agricolă sau în cazul în care activitatea lor agricolă este doar marginală. Elementul principal al acestei dispoziții constă într-o listă de întreprinderi/activități care sunt excluse: printre acestea se numără aeroporturile, sistemele de alimentare cu apă, serviciile imobiliare, serviciile de transport feroviar, terenurile permanente de sport și cele destinate activităților de recreere. Dacă doresc, statele membre pot decide să aplice o definiție mai strictă a conceptului de „fermier activ”.

Gestiune partajată: modalitate de execuție a bugetului UE în cadrul căreia sarcinile de execuție sunt delegate statelor membre², Comisia asumându-și însă responsabilitatea finală (sarcini de supraveghere).

Impact: schimbările survenite pe termen lung în societate care pot fi atribuite, cel puțin parțial, acțiunii UE.

Logica de intervenție: stabilește relația dintre nevoile socioeconomice care trebuie abordate de o anumită intervenție și obiectivele, resursele, procesele, realizările, rezultatele și impacturile acesteia.

Obiective SMART: obiective specifice, măsurabile, realizabile, relevante și încadrate în timp (SMART - specific, measurable, achievable, relevant, timed)³.

PAC (politica agricolă comună): ansamblul de acte legislative și de practici adoptate de Uniunea Europeană pentru a asigura o politică comună și unitară în domeniul agriculturii. Primele măsuri din cadrul PAC au fost introduse în 1962. De atunci, această politică a fost adaptată și dezvoltată și a trecut printr-o serie de reforme.

Perioadă de programare: cadru multianual de planificare și de punere în aplicare a politicilor UE, cum ar fi politica de dezvoltare rurală. Acest audit se referă la perioadele 2007-2013 și 2014-2020.

Pilon: unul dintre cele două fonduri prin care este finanțată PAC. „Pilonul 1” desemnează FEGA, prin care se efectuează plățile directe către fermieri, iar „pilonul 2” se referă la FEADR, care finanțează programele de dezvoltare rurală.

Plăți directe: sunt acordate direct fermierilor pentru a le garanta acestora o „plasă de siguranță”. Luând în principal forma unui sprijin pentru venitul de bază, decuplat de producție, aceste plăți contribuie la stabilizarea veniturilor rezultate din vânzările de pe piețe, care sunt volatile. Plățile directe provin din Fondul european de garantare agricolă, cunoscut ca „pilonul 1” al PAC.

Program de dezvoltare rurală: un document de programare elaborat de statul membru și aprobat de Comisie în vederea planificării și a monitorizării implementării, la nivel regional sau la nivel național, a politicii de dezvoltare rurală a UE.

Realizare: elementele „livrabile” ale unui program.

Rețeaua de informații contabile agricole (RICA): un instrument de evaluare a veniturilor exploatațiilor agricole comerciale și a impactului PAC. Rețeaua se bazează pe datele contabile ale unui eșantion de peste 80 000 de exploatații agricole din toate statele membre ale UE.

Rezultat: efectele imediate ale unui program asupra destinatarilor direct vizați sau asupra beneficiarilor.

Tânăr fermier: în cadrul pilonului 1, o persoană care nu are mai mult de 40 de ani la momentul depunerii cererii și care se stabilește (instalează) pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef de exploatație sau care a înființat o exploatație agricolă în cei cinci ani anteriori depunerii cererii, conform definiției de la articolul 50 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. În cadrul pilonului 2, termenul de „tânăr fermier” desemnează o persoană cu vârsta de până la 40 de ani la momentul depunerii cererii, care se stabilește (instalează) pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații și care deține competențele și calificările profesionale adecvate, conform definiției de la articolul 2 litera (n) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013⁴. Numărul fermierilor cu vârsta de până la 40 de ani nu poate fi cunoscut deoarece datele Eurostat nu prezintă o defalcare a grupei de vârstă 35-44 de ani în subgrupe.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele unor audituri de conformitate sau ale unor audituri ale performanței care au ca obiect domenii specifice ale bugetului sau aspecte specifice legate de gestiune. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest raport a fost adoptat de Camera de audit I – condusă de domnul Phil Wynn Owen, membru al Curții de Conturi Europene – cameră specializată pe domeniile aferente utilizării sustenabile a resurselor naturale. Auditul a fost condus de domnul Janusz Wojciechowski, membru al Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Kinga Wisniewska-Danek, șefă de cabinet; Katarzyna Radecka-Moroz, atașată în cadrul cabinetului; Helder Faria Viegas, manager principal; Lorenzo Pirelli, coordonator; și Malgorzata Frydel, coordonatoare adjunctă. Echipa de audit a fost formată din Antonio Caruda Ruiz, Anzela Poliulianaite, Carlos Sanchez Rivero, Frédéric Soblet, Matteo Tartaggia și Diana Voinea. Asistența în materie de secretariat a fost asigurată de Frederique Hussenet, Monika Schmidt și Terje Teppan-Niesen.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Sprijinul acordat de UE pentru tinerii fermieri ar trebui să fie mai bine direcționat, astfel încât să stimuleze o reînnoire eficace a generațiilor
[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2017

PDF	978-92-872-7773-2	1977-5806	10.2865/18919	QJ-AB-17-010-RO-N
HTML	978-92-872-7789-3	1977-5806	10.2865/305687	QJ-AB-17-010-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2017

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar:
  • pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);
• mai multe exemplare/postere/hărți:
  • de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm),
  • de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm)
  • sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm)
  • la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).

(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).