Raportul special
nr.14 2019

„Exprimați-vă părerea!”: consultările publice ale Comisiei mobilizează cetățenii, dar activitățile de informare cu privire la acestea nu sunt suficiente

Informații despre raport: În prezentul raport special, Curtea evaluează dacă consultările publice ale Comisiei sunt eficace în a intra în contact cu cetățenii și în a utiliza contribuțiile acestora. Curtea a examinat modul în care a fost conceput cadrul Comisiei, modalitatea în care Comisia a pregătit și a desfășurat o serie de consultări publice selectate, precum și modul în care a informat cu privire la activitățile de consultare și a utilizat aceste activități. Curtea a analizat principalele documente, a examinat un eșantion de consultări publice organizate de Comisie și a efectuat un sondaj de percepție pentru a afla cât de mulțumiți au fost efectiv participanții la consultările publice.
Curtea a constatat că atât performanța eșantionului de consultări publice ale Comisiei selectat de Curte, cât și percepția participanților cu privire la acestea au fost, în general, satisfăcătoare. Potrivit concluziilor Curții, cadrul elaborat de Comisie pentru consultările publice este de un nivel ridicat, dar activitățile de informare cu privire la aceste consultări trebuie îmbunătățite.
Raport special al Curții de Conturi Europene prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE

Această publicație este disponibilă în 23 de limbi și în următorul format:
PDF
PDF General Report

Sinteză

I

Conform articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia are obligația de a consulta cetățenii și asociațiile reprezentative în toate domeniile de acțiune ale Uniunii. Prin consultările părților interesate – în special prin consultări publice – se colectează informații și opinii de la cetățeni și alte părți interesate atunci când Comisia pregătește o inițiativă de politică sau evaluează intervențiile existente.

II

De la Cartea albă privind guvernanța europeană (White Paper on European Governance) din 2001, Comisia s-a angajat cu fermitate să colaboreze cu părțile interesate și cu cetățenii pe toată durata ciclului de elaborare a politicilor pentru a consolida legitimitatea democratică a UE și răspunderea în procesul de legiferare al UE. În medie, Comisia efectuează mai mult de 100 de consultări publice pe an.

III

Auditul Curții a evaluat dacă consultările publice ale Comisiei au fost eficace în a intra în contact cu cetățenii și părțile interesate și în a utiliza contribuțiile acestora. Curtea a examinat modul în care a fost conceput cadrul Comisiei, modalitatea în care Comisia a pregătit și a desfășurat o serie de consultări publice selectate, precum și modul în care a comunicat informații cu privire la activitățile de consultare și a utilizat aceste activități. A fost examinat un eșantion de 26 de consultări publice ale Comisiei efectuate în perioada 2016‑2018 de către cinci direcții generale. Totodată, a fost efectuat un sondaj de percepție pentru a afla cât de mulțumiți au fost efectiv participanții la consultările publice. De asemenea, a fost creat un grup de experți care să consolideze analiza efectuată de Curte și să ajute Curtea să se axeze pe domeniile deosebit de relevante care ar putea fi îmbunătățite.

IV

Curtea a constatat că atât performanța eșantionului de consultări publice ale Comisiei, cât și percepția participanților cu privire la acestea au fost, în general, satisfăcătoare. Potrivit concluziilor Curții, cadrul elaborat de Comisie pentru consultările publice este de un nivel ridicat, dar activitățile de informare cu privire la aceste consultări trebuie îmbunătățite.

V

Auditul Curții a identificat mai multe domenii în care se pot aduce îmbunătățiri în procesul de consultare publică: accentul pus pe monitorizare și evaluare, conținutul și publicitatea pentru strategiile de consultare publică ale Comisiei, activitățile de informare, criteriile de clasificare a inițiativelor, limbile în care sunt disponibile documentele de consultare, calitatea chestionarelor, prelucrarea și securitatea datelor, precum și feedbackul oferit respondenților cu privire la rezultatul consultărilor.

VI

Curtea a recomandat Comisiei să monitorizeze mai bine rezultatele consultărilor publice, să îmbunătățească strategiile de consultare publică, să traducă principalele documente de consultare pentru inițiativele prioritare și pentru inițiativele de larg interes public în toate limbile oficiale, să elaboreze chestionare generale pentru public și chestionare specifice pentru specialiști, să aplice standarde ridicate în materie de prelucrare și de securitate a datelor și să ofere participanților feedback în timp util cu privire la rezultatul consultărilor.

Introducere

01

Rezultatele unei consultări publice pot modela procesul de elaborare a politicilor UE. Ca exemplu cunoscut, la 12 septembrie 2018, în discursul său privind starea Uniunii 2018, intitulat „Să ne onorăm promisiunile făcute”, președintele Comisiei, domnul Juncker, a spus că „nu există aplauze atunci când legislația UE prevede faptul că europenii trebuie să schimbe ora de două ori pe an. Astăzi, Comisia propune schimbarea acestei situații. Schimbarea orei trebuie să înceteze”1. Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa în 2019, oferind statelor membre libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă.

02

Cu câteva luni mai devreme, în perioada 4 iulie-16 august 2018, Comisia a organizat o consultare publică, care a generat 4,6 milioane de răspunsuri, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice organizate de Comisie.

Angajamentul Comisiei de a implica cetățenii

03

Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) impune Comisiei să efectueze ample consultări, acordându-le cetățenilor și altor părți interesate posibilitatea de a contribui la elaborarea politicilor2. La 25 iulie 2001, Comisia a adoptat Cartea albă privind guvernanța europeană3, al cărei obiectiv era acela de a deschide procesul de elaborare a politicilor cu scopul de a implica mai multe persoane și mai multe organizații în conceperea și aplicarea politicilor UE și, astfel, de a consolida legitimitatea democratică și răspunderea UE. Pentru a respecta aceste angajamente, Comisia a elaborat un document privind consultarea părților interesate4, care a contribuit, de asemenea, la „Planul de acțiune pentru o mai bună legiferare”5.

04

Orientările pentru o mai bună legiferare definesc consultarea părților interesate, inclusiv a cetățenilor în calitate de „părți interesate”, drept „un proces formal prin care Comisia colectează informații și opinii de la părțile interesate cu privire la politicile sale”6. Este vorba despre o parte esențială a politicii Comisiei privind o mai bună legiferare. „O mai bună legiferare” nu se referă la reglementare sau la dereglementare, ci desemnează o modalitate de lucru menită să garanteze faptul că deciziile politice sunt pregătite într-un mod deschis și transparent, că sunt luate pe baza celor mai bune dovezi disponibile și că sunt susținute de ampla implicare a cetățenilor și a altor părți interesate, cum ar fi organizațiile societății civile și asociațiile reprezentative7. În raportul Curții, atunci când se face trimitere la „cetățeni”, această noțiune include, de asemenea, „alte părți interesate”.

05

Agenda actuală a UE pentru o mai bună legiferare, elaborată de Comisia Juncker, a fost publicată în 20158 și a fost însoțită de orientări, inclusiv de un „set de instrumente”. În 2017, Comisia a finalizat o actualizare majoră a orientărilor și a instrumentelor sale interne pentru o mai bună legiferare, în vederea sporirii legitimității acțiunilor sale9.

06

În octombrie 2017, Comisia a subliniat că este ferm hotărâtă să implice cetățenii10. Ea a lansat site-ul „Contribuția dvs. la procesul legislativ”, care are scopul de a le permite cetățenilor să participe la activitatea sa pe toată durata ciclului de elaborare a politicilor11. Cetățenii își pot face cunoscute opiniile în toate etapele, de la inițierea până la evaluarea politicilor UE, prin portalul web „Exprimați-vă părerea!”12 (figura 1).

Figura 1

Oportunități de participare a cetățenilor la ciclul de elaborare a politicilor UE

Sursa: documentul de lucru al serviciilor Comisiei, COM(2019) 178.

07

În 2018, Comisia a actualizat site-ul „Contribuția dvs. la procesul legislativ” și a adus câteva îmbunătățiri portalului web „Exprimați-vă părerea!”. Principalele îmbunătățiri au fost: afișarea cronologică a posibilităților de feedback, integrarea tuturor consultărilor publice deschise și închise, publicarea inițiativelor viitoare și traducerea informațiilor generale relevante pentru toate consultările publice în toate limbile UE.

08

Angajamentul Comisiei de a colabora mai bine cu cetățenii a fost recunoscut la nivel internațional. În raportul său intitulat 2018 Regulatory Policy Outlook, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a clasat Comisia pe primul loc dintre toate țările OCDE pentru „implicarea părților interesate” (acestea includ cetățenii ca „public”) în elaborarea atât a legislației primare, cât și a celei subordonate13. Conform raportului, țările utilizează în continuare o varietate de instrumente pentru consultarea atât a publicului, cât și – într-un mod mai specific – a părților interesate selectate14. Această varietate de instrumente de consultare este discutată în numeroase alte rapoarte privind acest subiect. De exemplu, un studiu realizat pentru Consiliul Europei și pentru alte organizații analizează relația dintre participanți și intensitatea participării (figura 2). Se consideră că consultările (publice) online, pe care se axează raportul Curții, generează un număr mare de participanți.

Figura 2

Spectrul de informații și procedurile de participare a publicului

Sursa: https://rm.coe.int/public-participation-and-democratic-innovations-assessing-democratic-i/168075f47b, conceptul de „consultare online” fiind subliniat de Curtea de Conturi Europeană.

09

Prin însăși esența sa, procesul electoral de votare a reprezentanților cetățenilor este instrumentul democratic fundamental prin care cetățenii participă la procesul legislativ. Pe lângă alegerile democratice, instrumentele participative democratice, care contribuie la procesul legislativ pe toată durata ciclului de elaborare a politicilor, pot varia de la plebiscite și referendumuri, trecând prin alte forme de consultare (de exemplu, sondaje Eurobarometru, focus-grupuri și audieri publice), și până la „dialogurile cu cetățenii”15 și adunări la care participă cetățeni selectați în mod aleatoriu16. Comisia organizează consultări publice online cu scopul de a colecta de la părțile interesate informații și puncte de vedere cu privire la politicile sale. Conform raportului OCDE, cele mai populare forme de implicare a părților interesate sunt consultările publice realizate prin intermediul internetului („consultarea online” prezentată în figura 2), în care cetățenii au posibilitatea de a formula observații, precum și grupurile consultative sau comitetele pregătitoare în cadrul cărora părțile interesate sunt preselectate17.

Consultările publice ale Comisiei

10

Consultările Comisiei sunt menite să completeze interacțiunea sa mai amplă cu cetățenii și cu alte părți interesate18. Orientările pentru o mai bună legiferare explică cele două moduri în care Comisia efectuează aceste consultări19:

  • consultările publice permit accesul oricui dorește să contribuie. Comisia efectuează consultări publice utilizând chestionare online. Cetățenii își exprimă opiniile cu privire la un subiect dat răspunzând la un chestionar pe EU Survey20, instrumentul oficial al Comisiei de gestionare a sondajelor; și
  • consultările specifice se adresează unor grupuri de părți interesate specifice, bine definite. Într-o consultare specifică, părțile interesate sunt preselectate și numai grupurile de părți interesate sau persoanele invitate în mod explicit pot participa la consultare.
11

Comisia consideră că, dintre toate activitățile de consultare pe care le desfășoară21, consultările publice au cel mai înalt nivel de transparență și de accesibilitate22. În plus, conform rezultatelor consultării publice privind „Bilanțul referitor la abordarea Comisiei privind o mai bună reglementare”, cel mai cunoscut și mai apreciat mod de a contribui la elaborarea politicilor este prin consultări publice23.

12

O consultare publică poate ajunge la un spectru larg de respondenți, care oferă feedback în mod voluntar. Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare stabilesc în mod clar că datele colectate prin intermediul consultărilor publice nu oferă o imagine reprezentativă a populației UE24. Acest fapt se explică prin autoselecția respondenților, ceea ce înseamnă că răspunsurile nu provin de la un eșantion reprezentativ25.

13

Conform Orientărilor Comisiei pentru o mai bună legiferare, consultările publice sunt obligatorii pentru: inițiative cu evaluări ale impactului, evaluări, verificări ale adecvării, comunicări consultative ale Comisiei și cărți verzi26. Unele dintre noile inițiative vor conduce la propuneri legislative, dar altele (în principal evaluările) vor fi inițiative fără caracter legislativ (de exemplu, rapoarte adresate Parlamentului European și Consiliului și recomandări pentru negocieri ale acordurilor internaționale).

14

Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare împart procesul de consultare în trei faze care interacționează: (1) stabilirea strategiei de consultare; (2) realizarea activității de consultare; și (3) contribuția la elaborarea politicilor. Fiecare fază este formată din câteva etape consecutive, care ar trebui să asigure cadrul pentru o consultare de înaltă calitate și transparentă a părților interesate27 (figura 3).

Figura 3

Procesul de consultare

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza Orientărilor Comisiei pentru o mai bună legiferare.

15

În medie, din 2015 până la sfârșitul anului 2018, Comisia a desfășurat mai mult de 100 de consultări publice pe an (417 în total)28. Nivelurile de participare au variat în mod considerabil. Pentru fiecare an, consultările care au atras cel mai mare număr de respondenți au fost următoarele:

  • în 2018, consultarea publică privind ora oficială de vară a generat 4,6 milioane de răspunsuri, cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul unei consultări publice organizate de Comisie;
  • în 2017, consultarea publică privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune a avut 63 000 de răspunsuri (fără a include o campanie de mare amploare, de 260 000 de răspunsuri);
  • în 2016, consultarea publică privind Pilonul european al drepturilor sociale a avut 16 500 de răspunsuri și
  • în 2015, consultarea publică referitoare la legislația UE privind natura (Directiva Păsări, Directiva Habitate) a avut 550 000 de răspunsuri.
16

Numărul mediu anual de participanți la toate consultările publice, fără a include consultarea cu cel mai mare număr de răspunsuri din anul în cauză, a fost de aproximativ 500 de participanți în 2015 și 2016 și de aproximativ 2 000 de participanți în 2017 și 2018.

Sfera și abordarea auditului

17

Strategia Curții pentru perioada 2018‑202029 a identificat distanța percepută dintre cetățeni și instituțiile UE drept o amenințare pentru UE. În februarie 2018, Parlamentul European a solicitat Curții să evalueze atât modul în care cetățenii pot participa în mod direct și pot contribui pe toată durata procesului de legiferare al UE, cât și eficacitatea, adecvarea, transparența și deschiderea instrumentelor utilizate. Auditul Curții se axează pe consultările publice, deoarece implicarea cetățenilor în procesul de consultare publică este esențială pentru promovarea încrederii în UE și pentru elaborarea unei legislații de înaltă calitate.

18

Curtea a evaluat dacă consultările publice ale Comisiei sunt eficace în a intra în contact cu cetățenii și în a utiliza contribuțiile acestora. Curtea a examinat în special dacă:

  1. modul în care a fost conceput cadrul Comisiei pentru consultările publice reflectă bunele practici;
  2. Comisia a pregătit și a desfășurat consultările publice selectate astfel încât cetățenii să poată participa cu ușurință și în mod eficace (fazele 1 și 2 ale procesului de consultare din figura 3);
  3. Comisia a analizat datele din chestionare în mod rezonabil și a prezentat informații transparente și cuprinzătoare cu privire la activitatea de consultare și la rezultatele acesteia (etapa 3 din figura 3).
19

Curtea a examinat un eșantion de 26 de consultări publice desfășurate de Comisie în perioada 2016‑2018. În eșantion au fost incluse cinci direcții generale (DG), pe baza numărului de consultări efectuate, a gamei de inițiative, a nivelului de participare și a relevanței subiectelor pentru cetățeni. Eșantionul a inclus două consultări efectuate de Secretariatul General, două consultări efectuate de DG Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), cinci consultări efectuate de DG Educație, Tineret, Sport și Cultură (DG EAC), șapte consultări efectuate de DG Migrație și Afaceri Interne (DG HOME) și 10 consultări efectuate de DG Mobilitate și Transporturi (DG MOVE) (anexa I)30.

20

Activitatea de audit a Curții a presupus:

  1. intervievarea personalului din cadrul tuturor direcțiilor generale pe care Curtea le-a inclus în eșantion și contactarea altor câteva direcții generale, instituții și organisme relevante ale UE31;
  2. vizite în două state membre32 și la OCDE pentru a înțelege mai bine cadrul Comisiei în context internațional;
  3. examinarea și analizarea de către Curte a principalelor documente privind implicarea părților interesate, a cadrului de consultare al Comisiei și a performanței consultărilor publice selectate;
  4. consultarea unui grup de experți pentru a consolida analiza Curții, ajutând astfel la axarea auditului pe domenii deosebit de relevante care ar putea fi îmbunătățite (anexa II).
21

De asemenea, Curtea a efectuat un sondaj de percepție în rândul a 16 007 cetățeni care participaseră la consultările publice incluse în eșantionul Curții și a primit 2 224 de răspunsuri. Curtea a analizat răspunsurile și le-a utilizat pentru a-și completa propriile constatări de audit. Participanții și-au evaluat nivelul de satisfacție cu privire la fiecare dintre fazele procesului de consultare și nivelul de acord cu afirmațiile generale ale Comisiei (anexa III). De asemenea, participanții au comunicat Curții opiniile și sugestiile lor privind procesul de consultare publică (caseta 1 până la caseta 8)33. Secțiunile din raportul Curții care prezintă opiniile respondenților sunt indicate prin acest simbol:

22

Criteriile auditului Curții s-au bazat pe:

  1. principiile directoare ale OCDE pentru o elaborare a politicilor deschisă și incluzivă (OECD Guiding Principles for Open and Inclusive Policy Making)34;
  2. Recomandarea OCDE privind politica de reglementare35;
  3. orientările și setul de instrumente ale Comisiei pentru o mai bună legiferare.
23

Deși Curtea de Conturi Europeană nu trebuie să solicite consimțământul sau aprobarea Comisiei pentru prelucrarea datelor cu caracter personal36, Comisia nu a pus la dispoziție unele date solicitate de Curte în timpul auditului, făcând trimitere la interpretarea pe care o dă normelor de protecție a datelor. Pentru realizarea obiectivelor sale de audit, Curtea a găsit soluții alternative în cooperare cu Comisia, dar acestea au presupus costuri semnificative din perspectiva timpului și a resurselor necesare, lucru care a încetinit procesul de raportare.

Observații

Cadrul elaborat de Comisie pentru consultările publice

Satisfacția generală a participanților cu privire la procesul de consultare

24

Sondajul de percepție efectuat de Curte a arătat că, per ansamblu, 65,5 % dintre participanții care au confirmat că participaseră la una dintre consultările publice incluse în eșantionul Curții considerau că procesul de consultare a fost satisfăcător sau destul de satisfăcător (figura 4).

Figura 4

Satisfacția generală cu privire la procesul de consultare publică desfășurat de Comisie

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

25

Rezultatele sondajului Curții arată că participanții au recunoscut obiectivul general al procesului de consultare publică, și anume acela de a oferi cetățenilor posibilitatea de a contribui la elaborarea politicilor (punctul 03). În ceea ce privește întrebarea Curții privind motivul pentru care au participat la o consultare publică a Comisiei, respondenții au afirmat că cele mai importante trei motive au fost următoarele:

  • au dorit să influențeze rezultatul legislativ (58 %);
  • erau interesați de subiect (56 %) și
  • au considerat că participarea lor este o responsabilitate civică (49 %).

Respondenții au apreciat ocazia de a participa la procesul legislativ al UE și la un proces democratic care promovează cetățenia europeană activă

26

Cele trei aspecte pe care respondenții le-au apreciat cel mai mult cu privire la consultarea publică la care au participat au fost că aceasta (caseta 1):

  • le-a oferit șansa de a participa la procesul legislativ al UE;
  • a contribuit la consolidarea legitimității democratice a UE și
  • a contribuit la dezvoltarea cetățeniei europene.

Caseta 1

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia au apreciat faptul că au avut posibilitatea de a participa la consultări publice

Cetățeanul 1: „Posibilitatea de a-mi face cunoscută opinia într-un alt context decât cel al alegerilor și de a contribui astfel la modelarea Europei.” (original DE)

Cetățeanul 2: „Posibilitatea de a exprima o părere în mod direct, fără intermediari.” (original IT)

Cetățeanul 3: „Posibilitatea de a-mi exprima gândurile și dorințele în calitate de fermier.” (original LV)

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia au apreciat faptul că consultările publice sunt democratice

Cetățeanul 4: „În afară de votul pentru Parlamentul European, sunt foarte puține oportunități de a ne exprima părerea privind modul în care UE tratează problemele, așadar contribuția la o consultare publică a UE ajută la eliminarea decalajului democratic.” (original EN)

Cetățeanul 5: „[…] Faptul că așa ceva are loc. Este o etapă importantă pe drumul către democratizarea UE.” (original DE)

Cetățeanul 6: „Acest tip de consultare mi se pare interesant, atâta vreme cât rezultatul este utilizat pentru luarea de decizii și cetățenii nu sunt consultați numai cu ocazia alegerilor. Trebuie să ne îndreptăm către forme de democrație directă. Democrația reprezentativă ne face să ne pierdem interesul: de fiecare dată când au loc alegeri, absenteismul crește. Cred că acest lucru este grav.” (original ES)

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia au apreciat faptul că consultările publice promovează cetățenia europeană activă

Cetățeanul 7: „Șansa de a fi auzit, în calitate de cetățean european.” (original EN)

Cetățeanul 8: „Că m-am simțit, în sfârșit, cetățean european.” (original EN)

Cetățeanul 9: „Faptul că sunt cerute părerile cetățenilor «obișnuiți» și ale întreprinderilor mici.” (original HR)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

Nivelul cadrului Comisiei este unul ridicat, dar nu se pune un accent suficient pe monitorizare și pe evaluare

27

Cadrul Comisiei pentru consultări este definit în orientările și în setul său de instrumente pentru o mai bună legiferare. Acestea au fost adoptate în mai 2015. În iulie 2017, Comisia a aprobat o serie actualizată de orientări, care a confirmat și a clarificat normele generale privind modul în care Comisia ar trebui să consulte cetățenii.

28

În conformitate cu Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare, consultările ar trebui să fie guvernate de patru principii generale37:

  1. participare: adoptarea unei abordări incluzive prin consultări cât mai ample posibil;
  2. deschidere și răspundere: asigurarea transparenței procesului de consultare și a modului în care acesta a afectat elaborarea politicilor, pentru cei implicați și pentru public;
  3. eficacitate: consultarea într-un moment în care opiniile cetățenilor încă pot să aibă o influență, respectarea proporționalității și a constrângerilor specifice;
  4. coerență: asigurarea coerenței proceselor de consultare în rândul tuturor serviciilor, precum și evaluarea, examinarea și controlul calității.
29

Aceste patru principii generale sunt completate cu standarde38 care sunt aplicabile celor trei faze ale procesului de consultare (figura 3). Pe baza acestor principii și standarde, OCDE a clasat Comisia pe primul loc în ceea ce privește implicarea părților interesate (punctul 08).

30

Curtea a comparat cadrul Comisiei cu Principiile directoare ale OCDE pentru o elaborare a politicilor deschisă și incluzivă și cu Recomandarea OCDE privind politica de reglementare. Curtea a constatat că, în general, modul în care a fost conceput cadrul Comisiei pentru consultările publice contribuie la un proces legislativ incluziv și la consultări publice transparente, la implicarea timpurie a cetățenilor și la coerență în cadrul proceselor sale de consultare. Totuși, mai pot fi aduse îmbunătățiri în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea. Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare nu prevăd:

  1. monitorizarea și raportarea unor indicatori specifici pentru consultările publice individuale la nivel de direcție generală și la nivelul Comisiei în ansamblu;
  2. o metodologie pentru evaluarea costurilor legate de consultările publice; și
  3. o evaluare sistematică a gradului în care consultările publice își ating toate obiectivele.
31

Conform orientărilor Comisiei, „este o bună practică să se efectueze o evaluare internă proporțională a calității procesului de consultare”39. Colectarea de informații privind calitatea consultărilor publice contribuie la obținerea de informații privind realizarea strategiei de consultare și a obiectivelor acesteia. În plus, evaluările sistematice, care se axează pe atingerea obiectivelor, contribuie la identificarea bunelor practici și la învățarea din experiențele trecute în vederea îmbunătățirii consultărilor viitoare.

32

Curtea a constatat că în doar două dintre cele 26 de cazuri pe care le-a examinat a avut loc o evaluare internă pentru a se trage concluzii din lecțiile învățate, evaluare în cadrul căreia au fost utilizați unii indicatori. Ca exemple de bune practici, indicatorii utilizați în unul dintre statele membre vizitate de Curte includeau numărul contribuțiilor, diversitatea participanților (de exemplu, categoriile de părți interesate, locul de origine sau de reședință, limbile utilizate), timpul necesar pentru pregătirea și efectuarea consultării și pentru raportarea cu privire la aceasta, precum și nivelul de satisfacție al participanților.

Pregătirea și participarea la consultările publice selectate

33

Curtea a examinat următoarele aspecte privind pregătirea Comisiei, inclusiv strategia sa de consultare, precum și desfășurarea consultărilor publice selectate (fazele 1 și 2 din figura 3):

  1. informațiile furnizate cetățenilor cu privire la motivul consultării;
  2. activitățile și canalele de comunicare utilizate pentru a asigura faptul că cetățenii au cunoștință de consultarea în cauză;
  3. limbile utilizate pentru consultare și accesibilitatea chestionarelor pentru cititori;
  4. calendarul și durata consultării.
34

Per ansamblu, Curtea a constatat că pregătirea și desfășurarea consultărilor publice ale Comisiei pe care Curtea le-a examinat au fost satisfăcătoare, însă au fost identificate unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri pentru a asigura faptul că cetățenii pot participa cu ușurință și în mod eficace.

Strategiile de consultare nu sunt întotdeauna bine pregătite și publicate

Informații prealabile și feedback privind activitățile de consultare viitoare

35

Un document cunoscut sub numele de „foaie de parcurs” sau un document cunoscut sub numele de „evaluare inițială a impactului” constituie primul pas pentru a le explica cetățenilor de ce Comisia pregătește o anumită inițiativă și ce urmărește să obțină. Conform orientărilor Comisiei, foaia de parcurs sau evaluarea inițială a impactului ar trebui să descrie activitățile de consultare preconizate și să fie publicată într-un stadiu incipient pe portalul web al Comisiei „Exprimați-vă părerea!”40.

36

Publicarea foii de parcurs sau a evaluării inițiale a impactului are rolul de a informa cetățenii cu privire la inițiativele și activitățile de consultare planificate ale Comisiei și de a pregăti participarea acestora în prealabil41.

37

Conform Setului de instrumente pentru o mai bună legiferare publicat de Comisie în iulie 2017, o consultare publică nu poate fi lansată înainte de publicarea foii de parcurs sau a evaluării inițiale a impactului aferente42. Orientările și setul de instrumente al Comisiei nu specifică cu cât timp înainte de lansarea consultării publice ar trebui să aibă loc această publicare. Acestea precizează doar faptul că foile de parcurs sau evaluările inițiale ale impactului trebuie să fie finalizate și publicate cât mai rapid posibil și să includă o schiță a strategiei de consultare planificate43.

38

Cerința ca foaia de parcurs să fie publicată în prealabil nu era în vigoare la momentul pregătirii și lansării mai multora dintre consultările publice incluse în eșantionul Curții. Comisia a elaborat foi de parcurs sau evaluări inițiale ale impactului, inclusiv o schiță a strategiei de consultare, în cadrul a 22 dintre cele 26 de consultări publice din eșantionul Curții, și a publicat doar 16 cu cel puțin patru săptămâni înainte de începerea consultării publice, pentru a evita o suprapunere între perioada de feedback (punctul 39) și lansarea consultării publice. Atunci când erau disponibile foi de parcurs sau evaluări inițiale ale impactului înainte de lansarea consultării publice, acestea au fost publicate, în medie, cu o jumătate de an înainte (figura 5).

Figura 5

Informațiile prealabile disponibile cu privire la activitățile de consultare viitoare au variat considerabil

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor furnizate de Comisie.

39

Atunci când sunt publicate foi de parcurs sau evaluări inițiale ale impactului, cetățenii pot furniza feedback într-o perioadă de patru săptămâni44. Curtea a constatat că, dintre cele șase foi de parcurs sau evaluări inițiale ale impactului publicate în 201745, patru au primit feedback (în medie, 22 de astfel de contribuții).

40

În trei dintre cele patru cazuri, numărul contribuțiilor de feedback primite a fost foarte mic în comparație cu numărul de contribuții primite în timpul consultării publice. De exemplu, evaluarea inițială a impactului privind consultarea referitoare la modernizarea și simplificarea politicii agricole comune a primit 10 contribuții de feedback, în timp ce consultarea publică a primit 63 000 de răspunsuri46. Comisia a recunoscut faptul că numărul limitat de contribuții de feedback demonstrează posibilitatea clară de a îmbunătăți și mai mult informarea cu privire la instrumentele UE, precum și raza lor de acțiune47.

Elementele-cheie ale strategiei de consultare

41

O strategie de consultare este elaborată după foile de parcurs sau evaluările inițiale ale impactului. Scopul acestei strategii este acela de a defini o abordare eficace și eficientă pentru consultare.

42

Strategia de consultare trebuie să fie finalizată și actualizată în baza observațiilor primite în perioada de feedback. Curtea nu a găsit dovezi privind luarea în considerare a contribuțiilor de feedback în cadrul strategiilor de consultare (de exemplu, atunci când s-au adoptat decizii privind activitățile de consultare sau când s-au elaborat chestionarele).

43

Strategia de consultare ar trebui să fie publicată sau descrisă pe site-ul de consultare pentru inițiativa aferentă, gestionat de direcția generală responsabilă48. Aceasta ar trebui să acopere următoarele elemente-cheie49:

  • sfera și obiectivele consultării;
  • identificarea părților interesate;
  • activitățile de consultare preconizate și
  • calendarul și regimul lingvistic.
44

Curtea a constatat că doar 12 dintre cele 22 de strategii de consultare care fuseseră pregătite au fost publicate pe site-ul Comisiei pentru inițiativa aferentă. În opinia Curții, informarea în timp util în faza pregătitoare cu privire la obiectivul consultării publice și la utilizarea prevăzută a rezultatelor acesteia sporește probabilitatea ca cetățenii să se simtă implicați și, de asemenea, este benefică pentru calitatea răspunsurilor.

45

De exemplu, cu excepția unui răspuns la o rezoluție a Parlamentului European, Comisia nu a pus la dispoziție o strategie în materie de consultare sau orice alte informații prealabile înainte să fi lansat consultarea publică privind ora oficială de vară. Având în vedere faptul că cetățenii trebuie să fie informați în faza pregătitoare cu privire la obiectivul consultării și la utilizarea prevăzută a rezultatelor acesteia, este foarte probabil ca lipsa unor astfel de informații să aibă un impact asupra rezultatului, nu numai în ceea ce privește ratele de participare generală și regională, ci și pe fond. Curtea observă că Comisia a pus la dispoziție informații cu privire la obiectivul consultării numai la momentul lansării acesteia.

46

Toate cele 22 de strategii disponibile includeau secțiuni consacrate „sferei și obiectivelor”. Comisia a stabilit însă doar obiective generale pentru toate activitățile sale de consultare. Pentru consultările publice, obiectivele utilizate cel mai frecvent au fost „să se ofere publicului larg și părților interesate posibilitatea de a-și exprima opiniile cu privire la toate elementele relevante pentru evaluarea domeniului care a făcut obiectul consultării părților interesate”, „să se colecteze părerile și opiniile” și „să se colecteze opiniile grupurilor mai mari, nespecializate, de părți interesate”. În alte cazuri, obiectivul a fost descris în termeni generali: „consultările publice și specifice vor fi o sursă fundamentală de contribuție”.

47

Orientările Comisiei prevăd faptul că identificarea părților interesate este o condiție prealabilă pentru colectarea cu succes a informațiilor și pentru a oferi părților interesate posibilități adecvate de a contribui la elaborarea politicilor UE. Ulterior, acestea ar trebui să fie sortate (sau ierarhizate) în funcție de nivelul lor de interes și de influență, utilizând o „matrice de cartografiere a părților interesate”50. Comisia a elaborat o matrice de cartografiere pentru grupurile de părți interesate în 18 dintre cele 26 de consultări publice. Din restul de opt cazuri, cinci conțineau informații nestructurate cu privire la părțile interesate, iar trei cazuri nu conțineau deloc aceste informații importante (nici sub formă structurată, nici sub formă nestructurată), necesare pentru următoarea etapă, care consta în selectarea activităților de consultare adecvate51.

48

Consultările publice pot fi completate, dacă este cazul, cu alte activități de consultare, cu scopul de a implica toate părțile interesate relevante și de a acoperi potențiale lacune în materie de informații52. Acest lucru este important pentru adaptarea canalelor de comunicare la nevoile tuturor tipurilor de public vizat și pentru a asigura faptul că toate părțile relevante au posibilitatea de a-și exprima opiniile53. De asemenea, la finalul procesului de consultare este important să se compare rezultatele diferitelor activități de consultare pentru a identifica interdependențele, coerența sau contradicțiile dintre contribuții și principalele categorii de părți interesate. Niciuna dintre strategiile de consultare examinate de Curte nu a explicat modul în care consultarea publică ar putea completa alte activități de consultare.

49

În ceea ce privește limba, patru strategii de consultare nu includeau nicio indicație privind regimul planificat. În aceste patru cazuri, traducerile au fost tardive și nu erau disponibile pentru public la momentul lansării consultării. În alte trei cazuri, strategiile au reflectat doar parțial regimul lingvistic, făcând trimitere exclusiv la limbile utilizate pentru chestionare sau pentru feedback.

Respondenții au considerat că obiectivele consultărilor publice nu erau clare

50

Rezultatele sondajului efectuat de Curte au confirmat faptul că pot fi aduse îmbunătățiri atunci când Comisia își prezintă și își comunică obiectivele și identifică părțile interesate pentru consultările publice. Impresia generală a respondenților a fost că obiectivele consultărilor publice erau neclare (caseta 2).

Caseta 2

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia considerau că scopul consultărilor publice nu era clar

Cetățeanul 10: „Este greu de știut la ce va servi această consultare ÎN MOD CONCRET.” (original FR)

Cetățeanul 11: „Dă impresia că este vorba despre un sondaj făcut de formă.” (original DE)

Cetățeanul 12: „[…] este DOAR o consultare simbolică ce pare a fi pro forma și, din nefericire, nu este deocamdată un exercițiu real de democrație participativă […]. Dar este cu siguranță o oportunitate de a reanima visul și proiectul european, nu-i așa? Altfel, decalajul dintre cetățeni și eurocrați va continua să crească, ceea ce nu poate fi decât în avantajul euroscepticilor și al populiștilor.” (original FR)

Cetățeanul 13: „[…] În această situație, ce sens are să ne pierdem timpul luând parte la aceste consultări?” (original BG)

Cetățeanul 14: „[…] nu văd ce sens ar avea să particip.” (original PT)

Cetățeanul 15: „Nu este clar întotdeauna dacă cetățenii «obișnuiți» au permisiunea/sunt încurajați să participe. Comunicarea ar trebui ajustată în această privință.” (original EN)

Cetățeanul 16: „Oamenii obișnuiți se îndoiesc foarte mult că aceste consultări au vreo valoare, deoarece ei nici nu înțeleg foarte bine și nici nu cred că contribuția lor va fi chiar citită, cu atât mai puțin luată în considerare. În plus, ei sunt pe deplin convinși că dorințele companiilor internaționale vor fi singurele ascultate.” (original EN)

Cetățeanul 17: „[…] UE nu lucrează pentru cetățenii europeni obișnuiți.” (original NL)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

Consultările publice prezintă niveluri diferite de participare

51

Consultările realizate prin intermediul internetului sunt adecvate pentru o consultare amplă. Orientările Comisiei precizează că cel mai bine funcționează o combinație de diferite canale de comunicare. Pentru a intra în contact cu cetățenii din regiunile îndepărtate și din zonele rurale cu rate mai scăzute de acces la internet, orientările Comisiei recomandă doar implicarea „reprezentanțelor Comisiei și a Europe Direct54 în identificarea instrumentelor și a canalelor adecvate”55.

52

Direcțiile generale examinate de Curte au luat în considerare o varietate de canale de comunicare în mai mult de jumătate (16) dintre cele 26 de cazuri incluse în eșantion. Per ansamblu, de la o direcție generală la alta și de la o consultare publică la alta, s-au constatat diferențe semnificative în ceea ce privește alegerea și amploarea metodelor și a canalelor de comunicare utilizate (inclusiv platformele de comunicare socială). Curtea a observat că nivelul de participare a variat considerabil.

53

Toate cele 10 consultări cu cel mai mare număr de răspunsuri au utilizat o varietate de canale de comunicare. Totuși, alte două cazuri (o evaluare și o nouă inițiativă privind un subiect extrem de tehnic) au primit doar 24 și, respectiv, 17 răspunsuri, în ciuda varietății de canale de comunicare utilizate. Cele trei cazuri cu cel mai mic număr de răspunsuri au fost trei evaluări pentru care direcțiile generale nu au utilizat o varietate de canale de comunicare. Figura 6 arată numărul de respondenți pentru cele 26 de consultări publice examinate de Curte.

Figura 6

Numărul de răspunsuri primite pentru consultările publice selectate

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor furnizate de Comisie.

54

Deși sunt disponibile o serie de instrumente pentru implicarea cetățenilor, Comisia a considerat că „nivelul de participare nu a atins potențialul deplin”. De asemenea, Comisia a observat că „unele părți interesate tot nu doresc sau nu pot să se implice” și a recunoscut că nivelul scăzut de participare constituie o problemă56. Persistența aceste probleme a fost confirmată în documentul Comisiei intitulat „O mai bună legiferare: bilanțul activității”57.

55

Curtea a analizat repartizarea pe țări a participanților din eșantionul de consultări publice al Curții, atât în termeni absoluți, cât și în raport cu populația națională (anexa V). În termeni absoluți, majoritatea răspunsurilor au provenit din Germania. În raport cu populația națională, Austria s-a clasat pe primul loc și Germania pe al doilea loc. Analizând consultarea publică privind ora oficială de vară, care a generat 4,6 milioane de răspunsuri, distribuția a fost similară (70 % dintre răspunsuri din Germania și 6 % din Austria), aceste două țări clasându-se, de asemenea, pe primul și pe al doilea loc în raport cu populația națională (3,8 % și, respectiv, 2,9 %) (figura 7).

Figura 7

Participare ridicată a rezidenților din Austria și din Germania

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor furnizate de Comisie.

56

În cazul consultării publice privind ora oficială de vară, măsurile de comunicare ale Comisiei și publicitatea pe platformele de comunicare socială au atras un nivel ridicat de atenție în diferite mijloace de comunicare în masă și în mai multe țări. Când consultarea era în curs, Comisia a încercat să stimuleze participarea din alte țări decât Germania și a lansat promovări plătite în UE-26 (cu excepția Germaniei și a Regatului Unit), cu accent pe cele nouă țări care erau deosebit de subreprezentate (inclusiv anunțuri publicitare în limbile locale). În plus, reprezentanțele Comisiei din statele membre au contribuit în mod activ cu postări pe Facebook și Twitter. În ceea ce privește procentele, contribuțiile din UE-26 au crescut cu aproximativ 30 %. Totuși, repartizarea geografică a răspunsurilor a rămas neechilibrată pe toată perioada de consultare. Raportul elaborat de Comisie cu privire la rezultatele acestei consultări publice a clarificat diferența la nivelul distribuției răspunsurilor între statele membre.

Respondenții au aflat adesea despre consultările publice prin intermediul grupurilor societății civile

57

În cadrul sondajului efectuat de Curte, participanții au fost întrebați în ce fel au fost informați cu privire la consultările publice ale Comisiei. Numeroși respondenți au subliniat că au aflat despre consultări prin intermediul organizațiilor societății civile sau al organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și că altfel nu ar fi participat (caseta 3).

Caseta 3

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: unii cetățeni nu ar fi participat dacă nu ar fi primit informații de la organizațiile societății civile sau de la ONG-uri

Cetățeanul 18: „Am aflat despre aceasta prin intermediul unui grup al societății civile al cărui membru sunt; nu am văzut nicăieri alte informații cu privire la această consultare sau la celelalte consultări enumerate de dumneavoastră. Organizarea unei consultări nu are nicio valoare dacă oamenii nu știu de existența ei.” (original EN)

Cetățeanul 19: „Poate că consultările ar trebui promovate pe scară mai largă în rândul publicului. Dacă nu faci parte dintr-un ONG sau dintr-o altă organizație, adesea se întâmplă să nu știi despre consultări.” (original NL)

Cetățeanul 20: „[…] dacă nu ar exista organizațiile și fundațiile, eu nu aș avea niciodată posibilitatea de a-mi spune părerea cu privire la vreun subiect, deoarece la mine nu ajunge nicio informație, de exemplu chestionarele.” (original PL)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

58

Curtea a întrebat respondenții de unde au obținut informații cu privire la lansarea consultărilor publice (erau posibile mai multe răspunsuri). Dintre toate părțile interesate și mijloacele de comunicare în masă posibile, organizațiile societății civile, cu 48 %, au avut cea mai mare capacitate de sensibilizare a cetățenilor. Alte surse de informații importante au fost știrile și articolele (29 %), site-ul Comisiei (17 %) și platformele de comunicare socială ale Comisiei (13 %).

Respondenții doresc mai multă publicitate pentru a face mai bine cunoscute consultările publice

59

Curtea a întrebat respondenții cum ar îmbunătăți abordarea Comisiei pentru a comunica cu cetățenii și cu părțile interesate. Dintre cei 2 224 de respondenți, 1 184 (53 %) au oferit sugestii privind modalități mai eficace de sensibilizare.

60

Participanții la sondaj considerau că activitățile de consultare trebuie să fie mediatizate pe scară largă pentru a asigura o mai mare vizibilitate și publicitate pentru proces și pentru a permite, astfel, participarea mai multor persoane. De asemenea, participanții considerau că ar trebui să existe mai multă publicitate prin intermediul platformelor de comunicare socială, al televiziunii, al presei (de exemplu, ziare) și chiar prin e-mail. Respondenții au subliniat, de asemenea, că autoritățile naționale și regionale ar trebui să se implice mai mult în promovarea consultărilor publice desfășurate de către Comisie. În plus, era așteptată o mai bună comunicare și colaborare între statele membre și UE în toate domeniile (caseta 4).

Caseta 4

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia doresc mai multă vizibilitate și publicitate

Cetățeanul 21: „Mi-ar plăcea să pot citi în ziarul meu despre subiecte de actualitate legate de Comisia Europeană. Mi-aș dori, de asemenea, ca sondajele în curs să fie menționate la radio, la televizor și în presă.” (original DE)

Cetățeanul 22: „Am dat peste consultările publice organizate de UE pe Facebook, deși am 31 de ani. Este păcat că nu ni se spune nimic la școală sau prin alte mijloace despre modul în care funcționează consultările. Este nevoie de mai multă comunicare cu privire la UE și la legile sale viitoare.” (original FR)

Cetățeanul 23: „Ar trebui să li se trimită oamenilor prin e-mail buletine electronice cu privire la politicile în legătură cu care se declară interesați.” (original GR)

Cetățeanul 24: „Bineînțeles, pe lângă contactul cu cetățenii prin mijloace electronice, este important să existe și o campanie publică pentru a-i implica pe cetățenii cei mai interesați.” (original CZ)

Cetățeanul 25: „Ar trebui să existe mai multe informații despre aceste sondaje în diferite locuri! De exemplu, ar fi util dacă aceste sondaje – și inițiativele cetățenești de la nivel european – ar fi vizibile pe același site web ca inițiativele civice și municipale finlandeze.” (original FI)

Cetățeanul 26: „Consider că UE trebuie să colaboreze (chiar mai) strâns cu guvernul fiecărui stat membru pentru a se asigura că aceste sondaje ajung la un număr mai mare de cetățeni. În prezent, mi se pare că doar câțiva cetățeni, care au deja un interes activ în ceea ce privește politica UE, vor afla despre consultări. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a implica populația în general.” (original EN)

Cetățeanul 27: „Implicare scăzută și puțin entuziasm din partea guvernelor față de aceste procese.” (original ES)

Cetățeanul 28: „Cred că parlamentele naționale sunt prea puțin implicate.” (original NL)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

Necesitatea unei ample acoperiri lingvistice și a unor chestionare mai accesibile pentru cititori

Acoperirea lingvistică

61

Limbile utilizate pentru consultare reprezintă un aspect esențial pentru accesibilitate. Orientările din 2015 pentru o mai bună legiferare ale Comisiei au recomandat ca cerințele de traducere să țină cont de obiectul și de raza de acțiune a metodei de consultare în cauză58. În aprilie 2017, Secretariatul General al Comisiei a publicat instrucțiuni suplimentare59, inclusiv următoarele măsuri:

  • consultările publice (chestionarele și orice documente de însoțire) privind inițiativele prioritare incluse în programul anual de lucru al Comisiei (anexa I) trebuie să fie traduse în toate limbile oficiale ale UE;
  • chestionarele și orice documente de însoțire pentru toate celelalte consultări publice trebuie să fie puse la dispoziție cel puțin în limbile engleză, franceză și germană.
62

Orientările actualizate din 2017 recomandau ca, în general, documentele de consultare să fie traduse în cât mai multe limbi este fezabil și adecvat, în funcție de sfera și de publicul-țintă al unei consultări60. Orientările au clarificat faptul că documentele de consultare publică pentru inițiativele incluse în anexa I la programul de lucru al Comisiei trebuie să fie traduse în toate limbile oficiale ale UE61. În plus, Secretariatul General ar urma să examineze în mod sistematic strategiile de consultare pentru a identifica activitățile de consultare – în special activitățile de larg interes public – care ar trebui să fie traduse în toate limbile sau în câteva limbi. În cele din urmă, orientările impun ca regimul lingvistic pentru activitățile de consultare să fie explicat și justificat în strategia de consultare.

63

Curtea a constatat că nu existau criterii clare pentru clasificarea inițiativelor în categoria „de larg interes public” sau „altele”, criterii care ar trebui să servească drept bază pentru a stabili dacă o inițiativă ar trebui să fie tradusă și, dacă da, în câte limbi. S-a observat că acest lucru depindea foarte mult de abordarea adoptată de direcția generală responsabilă sau de unitatea sa pentru politici ori de constrângerile legate de timp. De asemenea, Curtea a observat că Comisia clasifică inițiativele în categoria „majore” sau „altele” în scopuri de validare. Lipsa unor criterii precise pentru clasificarea inițiativelor afectează claritatea regimului lingvistic care trebuie să fie utilizat pe parcursul procesului de consultare.

64

În eșantionul Curții, șapte consultări publice au fost lansate după intrarea în vigoare, în aprilie 2017, a noii politici lingvistice a Comisiei. Dintre acestea șapte, șase chestionare au fost traduse în toate limbile oficiale ale UE, deși doar trei erau incluse în programul de lucru al Comisiei62. Cealaltă consultare a fost tradusă în trei limbi.

65

Dintre cele 19 consultări publice lansate înainte de intrarea în vigoare a noii politici lingvistice a Comisiei, Curtea a identificat șase cazuri de inițiative clasificate drept „majore” de către Comisie, pentru care chestionarele, paginile web de consultare publică și documentele de referință au fost disponibile doar în limba engleză. Din celelalte 13 cazuri, șapte au fost traduse în toate limbile oficiale ale UE, unul în șase limbi și cinci erau disponibile doar în limba engleză.

66

Curtea a constatat că, atunci când chestionarele au fost traduse în toate limbile UE, numărul mediu de contribuții primite a fost mai mare decât în cazurile în care chestionarul a fost disponibil doar în limba engleză. Din eșantionul Curții de 26 de consultări publice, chestionarele pentru 11 dintre cele 12 consultări publice cu cel mai mare număr de contribuții fuseseră traduse în toate limbile UE. Dintre celelalte 14 cazuri cu cel mai mic număr de contribuții, doar două fuseseră traduse în toate limbile UE.

Elaborarea chestionarelor și a documentelor de însoțire

67

Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare solicită ca întrebările din chestionare să fie relevante, scurte și simple, să fie elaborate într-un mod neutru și să asigure un echilibru adecvat între întrebări deschise și întrebări închise63. Comisia a pus la dispoziția Curții probe care demonstrau că, în cazul a 22 dintre cele 26 de consultări publice examinate, chestionarele au fost testate înainte de a fi utilizate. În general, Curtea a constatat că chestionarele pe care le-a examinat au fost bine elaborate și au respectat orientările furnizate de Comisie.

68

Curtea a observat însă că unele chestionare au fost prea lungi sau prea complexe. De exemplu, trei chestionare aveau peste 50 de întrebări în total sau pentru unele categorii de respondenți. Prin urmare, în unul dintre aceste cazuri, dintre cei 4 786 de respondenți care au încercat să participe, doar 1 800 de răspunsuri au putut fi utilizate pentru analiza Comisiei, deoarece nu toți respondenții finalizaseră chestionarul. Într-un caz, în care subiectul a fost unul tehnic, legat de domeniul IT, chestionarul nu a vizat în mod separat specialiștii și nespecialiștii. Existența unor seturi diferite de întrebări pentru aceste două tipuri de respondenți ar fi putut permite colectarea mai multor răspunsuri (în total, au fost primite doar 17 contribuții).

69

Curtea a constatat că, în 15 cazuri, direcțiile generale pe care Curtea le-a vizitat nu au luat în considerare posibilitatea elaborării unor chestionare diferite pentru nespecialiști și specialiști. Deși orientările Comisiei nu impun o astfel de abordare, Curtea a considerat că cele 11 cazuri cu chestionare mai puțin specifice pentru nespecialiști sunt exemple de bune practici.

70

Chestionarul și documentația puse la dispoziția cetățenilor pentru consultarea publică privind ora oficială de vară nu au insistat asupra consecințelor pe care le-ar implica alegerea statului membru respectiv (în special ce s-ar întâmpla dacă țări învecinate ar decide în mod diferit). În plus, Comisia nu a precizat că rezultatele consultării vor constitui o bază importantă pentru elaborarea propunerii sale legislative imediat după aceea64. În opinia Curții, este important ca participanții potențiali să fie informați cu precizie asupra acestor implicații. Lipsa unor astfel de informații poate avea un impact asupra rezultatului unei consultări publice.

Respondenții preferă chestionare disponibile în toate limbile UE, adaptate la cetățeni și cu întrebări deschise

71

Conform sondajului efectuat de Curte, majoritatea respondenților (82 %) au fost mulțumiți de limba utilizată în cursul procesului de consultare. De asemenea, a existat un nivel ridicat de acord (92 %) privind faptul că este important ca, pentru mărirea razei de acțiune, consultările să aibă loc în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE.

72

În ceea ce privește nivelul de accesibilitate a chestionarelor pentru cititori, 31 % dintre respondenții la sondaj s-au declarat nemulțumiți, deoarece întrebările au fost neclare sau prea tehnice. Ceea ce majoritatea respondenților (76 %) au apreciat în mod deosebit a fost faptul că au avut posibilitatea de a răspunde la întrebări deschise (caseta 5).

Caseta 5

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia doresc consultări publice în toate limbile UE, însă nu vor un limbaj tehnic

Cetățeanul 29: „Consultările publice ar trebui să fie disponibile, imediat după publicarea lor, în toate cele 24 de limbi ale UE, pentru a asigura faptul că toți cetățenii au posibilitatea de a contribui în propria limbă.” (original EN)

Cetățeanul 30: „Documentele de mai sus erau disponibile în cea mai mare parte doar în limbi străine. Un limbaj atât de birocratic este deja foarte complicat în germană, deci pe mine m-au pierdut complet!” (original DE)

Cetățeanul 31: „Limbajul greoi, jargonul administrativ, textele trebuie curățate și traduse în limbajul uzual al unei populații mediu educate.” (original RO)

Cetățeanul 32: „Într-un nou sondaj, la care trebuie să răspund, întrebările ar trebui să fie în limba mea maternă: daneza. Limbajul ar trebui să fie de asemenea mai ușor de înțeles, dat fiind că nu toată lumea are studii universitare.” (original DK)

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: chestionarele trebuie să fie mai bine adaptate la cetățeni

Cetățeanul 33: „Unele dintre întrebările selectate nu reflectau opiniile mele, aveau tendința de a simplifica excesiv probleme complexe sau erau întrebări care orientau răspunsul”. (original EN)

Cetățeanul 34: „Unele întrebări sunt dificile pentru cei care nu sunt specialiști în politica în cauză – întrebările nu sunt întotdeauna accesibile.” (original FR)

Cetățeanul 35: „[…] Măsurile trebuie să fie adaptate în funcție de persoanele cărora li se adresează.” (original PT)

Cetățeanul 36: „Întrebările sunt accesibile pentru tineri, dar nu și pentru persoanele mai în vârstă care sunt mai puțin familiarizate cu tehnologia.” (original SL)

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia doresc să aibă posibilitatea de a se exprima în mod liber

Cetățeanul 37: „Întrebările deschise sunt un mod util de a exprima o opinie mai detaliată.” (original EN)

Cetățeanul 38: „Am avut sentimentul că scopul întrebărilor nu era întotdeauna clar, de aceea este extrem de important să existe spațiu în plus pentru comentarii, unde răspunsul să poată fi explicat mai în detaliu.” (original DE)

Cetățeanul 39: „[…] posibilitatea de a scrie comentarii sub formă de text liber și de a anexa materiale.” (original SV)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

Calendarul consultărilor respecta standardele impuse

73

Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare prevăd că perioada minimă de consultare publică este de 12 săptămâni și recomandă ferm prelungirea acestei perioade dacă se suprapune cu perioadele de vacanță65.

74

Dintre cele 26 de consultări publice din eșantionul Curții, 24 au respectat perioada minimă de 12 săptămâni recomandată pentru răspunsuri. Pentru cele opt cazuri în care perioada de răspuns a acoperit (o parte din) vacanța de vară, acest factor nu a fost luat în considerare. Curtea a observat că, în consultarea publică privind ora oficială de vară, Comisia a primit un număr excepțional de mare de contribuții, deși consultarea a avut loc într-o perioadă extrem de scurtă (de șase săptămâni) în perioada de vară.

Respondenții consideră că au suficient timp pentru a participa

75

79 % dintre respondenții la sondajul efectuat de Curte au fost mulțumiți de numărul de săptămâni în care chestionarele au fost disponibile pe site-ul Comisiei.

Furnizarea de informații privind activitățile de consultare și rezultatele

76

Curtea a examinat următoarele aspecte ale analizei datelor de către Comisie, precum și modul în care aceasta a prezentat informații privind activitățile sale de consultare și rezultatele acestora (faza 3 din figura 3):

  1. colectarea și prelucrarea în siguranță a datelor;
  2. analiza adecvată a răspunsurilor colectate, în special atunci când ratele de răspuns au fost scăzute sau campaniile au fost de mare amploare;
  3. furnizarea de informații transparente și cuprinzătoare privind activitățile de consultare și rezultatele acestora.
77

În general, Curtea a constatat că analiza consultărilor publice ale Comisiei care au fost examinate și informațiile despre aceste consultări au fost satisfăcătoare, însă au fost identificate unele domenii care ar putea fi îmbunătățite în ceea ce privește transparența și obligația răspunderii.

Deficiențe în prelucrarea datelor

Informații privind prelucrarea datelor

78

Conform Orientărilor Comisiei pentru o mai bună legiferare, o declarație de confidențialitate ar trebui să informeze în mod clar respondenții cu privire la modul în care sunt colectate și prelucrate datele66. În practică, până la introducerea unei declarații unice privind confidențialitatea în mai 2018, a trebuit să fie elaborată o declarație de confidențialitate specifică pentru fiecare consultare publică ce presupunea colectarea de date personale și aceasta ar fi trebuit să fie publicată pe pagina web de consultare pentru inițiativa în cauză.

79

Pentru 22 dintre cele 26 de consultări examinate de Curte, pagina web de consultare conținea o declarație de declinare a responsabilității cu trimiteri la pagina Comisiei privind protecția datelor și la Regulamentul (CE) nr. 45/2001 privind protecția datelor cu caracter personal. Pe paginile web nu figurau însă declarații de confidențialitate prin care respondenții să fie informați cu privire la modul în care sunt colectate și prelucrate datele cu caracter personal, iar perioada de păstrare a datelor nu era nici ea menționată. Pentru restul de patru consultări, paginile web nu includeau declarații de confidențialitate sau de declinare a responsabilității.

Riscurile legate de tehnologie

80

Verificările legate de informații și de tehnologie sunt deosebit de importante pentru consultările realizate prin intermediul internetului, pentru a asigura faptul că procesul este sigur și că răspunsurile primite sunt valide. Curtea a examinat verificările efectuate de către direcțiile generale analizate pentru a evalua dacă au fost adoptate măsuri adecvate pentru a atenua riscurile legate de tehnologie.

81

Comisia a pus la dispoziția Curții informații privind marca temporală, care arată momentul în care participanții și-au depus contribuțiile. În șase dintre aceste 24 de cazuri, numărul de răspunsuri primite în ultimele zile ale perioadei de consultare a fost foarte mare, cifrele variind de la 40 % la 95 %. Pentru consultarea publică privind ora oficială de vară, în ultima zi au fost depuse 1,3 milioane de contribuții (40 %) (figura 8).

Figura 8

Câteva cazuri cu un număr mare de răspunsuri în ultimul minut

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor furnizate de Comisie.

82

În opinia Curții, un volum ridicat de trafic implică un grad de risc considerabil (de exemplu, un atac cibernetic coordonat). Prin urmare, Curtea a solicitat informații cu privire la verificările Comisiei referitoare la geolocalizarea adreselor IP sursă, la problemele subiacente legate de indisponibilitatea serverelor (supraîncărcarea serverelor), la utilizarea potențială a oricăror mijloace de acces anonim la servicii de internet (rețeaua TOR67), la protecția împotriva boților (roboți web) și la orice alte verificări efectuate pentru a valida răspunsurile participanților.

83

În ceea ce privește analiza și prelucrarea datelor, de obicei, Comisia definește duplicatele ca fiind mai multe răspunsuri de pe aceeași adresă de e-mail. De exemplu, această problemă a intervenit în cazul consultării publice privind ora oficială de vară68. Or, același participant poate participa de mai multe ori utilizând adrese de e-mail diferite. În acest caz, diferite contribuții pot avea aceeași adresă IP sursă, ceea ce ar putea fi un indiciu de duplicare. Curtea consideră că astfel de contribuții ar trebui să fie verificate pentru a se evalua dacă acestea sunt sau nu unice și/sau nu au fost create în mod artificial.

84

Curtea a solicitat adresele IP sursă pentru o consultare publică. Pentru a nu acorda acces la aceste informații, Comisia a invocat interpretarea pe care ea o dă normelor de protecție a datelor. În schimb, DG DIGIT a confirmat că au existat cinci adrese IP dublate. Pentru celelalte consultări publice, nici DG DIGIT și nici celelalte direcții generale nu au efectuat verificări similare înainte de publicarea rezultatelor consultărilor publice.

85

Comisia nu a furnizat nicio informație cu privire la modul în care a fost tratată geolocalizarea adreselor IP sursă sau la accesul potențial anonim prin rețeaua TOR.

86

Un CAPTCHA este un program utilizat pentru a verifica dacă datele sunt introduse de către o persoană și nu de un robot. Comisia a utilizat CAPTCHA ca măsură anti-bot pentru a proteja participarea la consultările publice împotriva utilizării abuzive, acest program împiedicând introducerea automată a datelor. Totuși, în timpul consultării publice privind ora oficială de vară, CAPTCHA a trebuit să fie înlocuit cu un alt mecanism din cauza preocupărilor legate de utilizarea de către Google a datelor cu caracter personal.

Deficiențe în analiza datelor

Interpretarea datelor

87

O consultare publică poate să ajungă la o gamă largă de respondenți, care oferă feedback în mod voluntar; în principal, vor contribui cetățenii europeni activi și interesați. Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare stabilesc în mod clar că datele colectate prin intermediul consultărilor publice nu oferă o imagine reprezentativă a populației UE69. Acest fapt se explică prin autoselecția respondenților, ceea ce înseamnă că nu sunt obținute răspunsuri de la un eșantion reprezentativ70.

88

Consultarea publică privind ora oficială de vară a avut loc în perioada 4 iulie-16 august 2018 și a primit 4,6 milioane de răspunsuri din toate cele 28 de state membre. Comisia a tratat aceste rezultate drept o bază importantă pentru a formula o propunere legislativă. La 31 august 2018, comisarul Bulc a declarat: „Milioane de europeni au profitat de consultarea publică pentru a-și exprima opiniile. Mesajul este foarte clar: 84 % dintre ei doresc să nu se mai schimbe ora. Vom acționa acum în consecință și vom elabora o propunere legislativă adresată Parlamentului European și Consiliului, care vor decide împreună”71.

89

În opinia Curții, Comisia ar fi trebui să pună într-un context mai larg faptul că 84 % dintre respondenții la consultarea privind ora oficială de vară s-au pronunțat pentru renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an. În total, au participat mai puțin de 1 % dintre toți cetățenii Uniunii și – în termeni absoluți – 70 % dintre răspunsuri au provenit dintr-un singur stat membru. În plus, Comisia și-a elaborat propunerea de a renunța la schimbarea orei în Europa fără să efectueze mai întâi o evaluare adecvată a argumentelor pro și contra pentru diversele opțiuni.

Răspunsurile suscitate de „campanii”

90

În situațiile în care mai mulți respondenți dau același răspuns la o consultare publică, acest lucru fie este o coincidență, fie este rezultatul unei campanii coordonate. Campaniile pot fi extrem de eficace în a suscita interesul în rândul cetățenilor și în a sublinia mesajele-cheie pentru factorii de decizie. Totuși, acestea reprezintă, de asemenea, o provocare pentru cei care analizează răspunsurile. Prin urmare, conform Orientărilor Comisiei pentru o mai bună legiferare, este esențială identificarea adecvată a campaniilor, analizarea separată a acestora și prezentarea rezultatelor în mod adecvat. În cazul în care sunt identificate campanii, raportul de sinteză ar trebui să se refere la acestea în mod explicit72.

91

Dintre cele 26 de cazuri examinate de Curte, cinci cazuri au semnalat existența unor campanii specifice. Curtea a constatat însă că una dintre campanii nu a fost explicată în mod adecvat în raportul de sinteză. În plus, Curtea a identificat alte două cazuri în care campaniile nu au fost semnalate.

Organizațiile înregistrate în registrul de transparență

92

Organizațiile și întreprinderile care doresc să participe la activitățile de consultare trebuie să furnizeze informații, prin abonarea la registrul de transparență, cu privire la interesele pe care le reprezintă și la cât de incluzivă este reprezentarea lor. Contribuțiile organizațiilor și ale întreprinderilor înregistrate ar trebui să fie prelucrate într-o categorie diferită de părți interesate decât cele neînregistrate: cele care nu se înregistrează sunt prelucrate ca o categorie separată de „organizații/întreprinderi neînregistrate”73.

93

La analizarea și prezentarea rezultatelor unei consultări, ar trebui să se facă distincție între diferitele categorii de părți interesate care au contribuit la consultare74. Dintre cele 26 de cazuri examinate de Curte, doar opt includeau informații privind organizații/întreprinderi înregistrate și neînregistrate.

Respondenții au exprimat preocupări legate de modul în care vor fi utilizate contribuțiile lor

94

Respondenții la sondajul efectuat de Curte și-au exprimat preocuparea legată de cum – și dacă – răspunsurile lor sunt luate în considerare de către Comisie (caseta 6).

Caseta 6

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia sunt preocupați de modul în care Comisia analizează contribuțiile

Cetățeanul 40: „O mare problemă pentru Comisie este, evident, acceptarea opiniilor diferite exprimate în cadrul întrebărilor deschise – acestea nu sunt luate în considerare în discuțiile ulterioare și la elaborare – sunt pur și simplu ignorate.” (original EN)

Cetățeanul 41: „Pentru una dintre consultări, care a înregistrat o rată de participare ridicată („Living Land” și sindicatele agricole), Comisia Europeană a oferit foarte puține informații cu privire la metodele utilizate pentru tratarea acestor date separat.” (original FR)

Cetățeanul 42: „Nu există spațiu suficient pentru a le permite cetățenilor să pună la îndoială validitatea unei intervenții a Comisiei; casetele de text sunt utile, dar deseori nu sunt luate în considerare atunci când Comisia face un rezumat al feedbackului.” (original EN)

Cetățeanul 43: „Nu știm cum vor fi utilizate rezultatele: cum sunt analizate răspunsurile, ce pondere li se acordă? Cum sunt apoi folosite rezultatele pentru a elabora propuneri legislative (dacă acesta este efectiv scopul lor)?” (original FR)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

95

Pentru toți respondenții la sondajul său, Curtea a inclus o serie de declarații care figurează în comunicările oficiale emise de Comisie. Respondenții la sondajul efectuat de Curte au exprimat niveluri scăzute de acord cu afirmațiile că „Comisia Europeană ia în considerare opinia cetățenilor” și că „politicile și legile UE sunt elaborate pe baza unor date concrete și integrează opiniile cetățenilor și ale altor părți interesate” (33 % pentru ambele afirmații). Afirmațiile că „politicile și legislația UE sunt concepute în mod transparent” (37 %) și că „cetățenii pot contribui pe toată durata procesului de legiferare și de elaborare a politicilor” (40 %) au fost evaluate mai bine, dar nivelul de acord a fost, de asemenea, unul scăzut.

Feedback insuficient pentru respondenți și publicitate limitată a rezultatelor

96

Comisia prezintă rezultatele consultărilor publice în rapoarte factuale și în rapoarte de sinteză. Pentru propunerile legislative, expunerea de motive ar trebui să explice modul în care contribuțiile au fost luate în considerare sau din ce motive acestea nu au fost luate în considerare.

Rapoartele factuale

97

Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare recomandă să fie publicate, ca bună practică pentru asigurarea transparenței, rapoarte factuale privind contribuțiile primite de la cetățeni. Rapoartele ar trebui să fie publicate la scurt timp după închiderea unei consultări publice și ar trebui să furnizeze informații statistice de bază pentru public (de exemplu, tipurile de grupuri de părți interesate, numărul de participanți, repartizarea geografică și alte cifre de bază relevante)75.

98

În conformitate cu această recomandare din Orientările privind o mai bună legiferare, Comisia a publicat rapoarte factuale pentru 20 dintre cele 26 de consultări examinate de Curte. Unele dintre aceste rapoarte au fost prezentate numai după mult timp de la închiderea consultării. În cele 20 de cazuri menționate, rapoartele au fost publicate în medie la șase luni de la încheierea consultărilor publice respective (figura 9).

99

Dintre cele 20 de rapoarte factuale publicate, două fuseseră traduse în toate limbile oficiale ale UE. Celelalte 18 rapoarte erau disponibile doar în limba engleză.

100

Cele 20 de rapoarte care au fost publicate au adoptat o abordare nepărtinitoare, neutră, și au furnizat informații factuale, conform prevederilor orientărilor Comisiei. Totuși, Curtea consideră că puteau fi aduse îmbunătățiri privind elementele vizuale (de exemplu, diagrame, figuri și grafice). Cinci dintre cele 20 de rapoarte nu au utilizat deloc elemente vizuale. În cazurile în care astfel de elemente au fost totuși incluse, acestea erau adesea dificil de citit.

Rapoartele de sinteză

101

Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare impun ca raportul de sinteză – indiferent dacă este de sine stătător sau anexat unei evaluări a impactului sau unei evaluări – să prezinte o imagine mai detaliată a tuturor feedbackurilor și contribuțiilor primite. Raportul de sinteză ar trebui să informeze cetățenii cu privire la modul în care au fost luate în considerare contribuțiile lor și să explice de ce anumite sugestii nu au putut fi urmate76. În plus, orientările din 2015 ale Comisiei prevedeau că raportul de sinteză nu ar trebui să depășească 10 pagini și ar trebui să fie pus la dispoziție în toate limbile în care a fost publicată consultarea pe site-ul de consultare77. Normele revizuite din iulie 2017 nu cer traducerea raportului de sinteză. Traducerea acestui document este însă o bună practică pentru inițiativele majore incluse în anexa I la Programul de lucru al Comisiei sau pentru inițiativele de larg interes public.

102

Comisia a prezentat rapoarte factuale pentru 25 dintre cele 26 de consultări publice examinate de Curte. În cele 20 de cazuri menționate, rapoartele au fost publicate în medie la șase luni de la încheierea consultărilor publice respective (figura 9).

Figura 9

Numărul de zile necesare pentru raportarea rezultatelor consultărilor publice într-un raport de sinteză

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor furnizate de Comisie.

103

Dintre cele 23 de rapoarte de sinteză publicate, 19 erau disponibile doar în limba engleză, chiar dacă în cinci dintre aceste 19 cazuri, consultările publice aferente au fost publicate în toate limbile UE pe site-ul de consultare și, într-un singur caz, în șase limbi ale UE. În conformitate cu orientările din 2015 ale Comisiei, aceste șase rapoarte factuale ar fi trebuit să fie traduse în limbile UE în care a fost publicată consultarea pe site-ul de consultare.

104

În ceea ce privește conținutul celor 23 de rapoarte de sinteză, doar șapte dintre acestea prezentau detalii privind metodologia și instrumentele utilizate pentru prelucrarea datelor. Toate rapoartele includeau informații privind repartizarea respondenților în funcție de țara de rezidență sau de origine.

105

Deși nu este obligatoriu ca în rapoartele de sinteză să se clarifice problema reprezentativității rezultatelor, nouă dintre cele 23 de rapoarte de sinteză conțineau informații legate de faptul că consultările publice nu sunt reprezentative din punct de vedere statistic. Unul dintre aceste nouă cazuri a fost consultarea publică privind ora oficială de vară, în cazul căreia raportul Comisiei menționa că consultările publice nu sunt reprezentative78. În opinia Curții, aceste informații pot influența așteptările participanților.

Expunerea de motive

106

Toate propunerile și actele delegate ale Comisiei ar trebui să includă o expunere de motive, cu scopul de a explica motivele – și contextul – propunerii Comisiei, ținând seama de diferitele etape ale procesului de elaborare. De asemenea, expunerea de motive servește drept bază pentru examinarea propunerii de către parlamentele naționale conform mecanismului de control al subsidiarității (protocolul nr. 2 la tratate).

107

Pentru inițiativele care conduc la propuneri legislative, o expunere de motive ar trebui să explice în ce măsură s-a ținut seama de contribuțiile principale provenite dintr-o consultare publică în proiectul de inițiativă de politică sau de ce nu s-a putut ține seama de (toate) aceste contribuții79.

108

Pentru cele 17 cazuri din eșantionul Curții care au implicat propuneri legislative fusese elaborată o expunere de motive. Curtea a observat deficiențe în trei dintre cele 17 cazuri: expunerile de motive conțineau doar câteva puncte descriptive și nu explicau legătura dintre contribuția respondenților și opțiunile propuse. În schimb, Curtea a constatat că patru cazuri, în care s-au enumerat toate tipurile de activități de consultare efectuate, au inclus o legătură clară între contribuția respondenților și propunerea legislativă, o explicație a pozițiilor diferitelor părți interesate pentru fiecare opțiune, precum și motivele pentru care anumite opțiuni nu au fost luate în considerare.

Respondenții consideră că ar trebui să fie mai bine informați cu privire la rezultatul consultărilor publice

109

Respondenții la sondajul efectuat de Curte s-au declarat nemulțumiți sau destul de nemulțumiți de raportul factual (nivel de satisfacție de 41 %) și de raportul de sinteză (nivel de satisfacție de 38 %). În observațiile lor, aceștia au afirmat adesea că nu au primit feedback cu privire la sondaj, că nu au știut unde să caute rezultatele sau că nu au putut citi raportul deoarece acesta a fost publicat doar într-o limbă sau în foarte puține alte limbi. Respondenții au subliniat că ar fi considerat binevenit un e-mail din partea Comisiei, în care să li se pună la dispoziție un link sau alte informații privind rezultatele studiului (caseta 7).

Caseta 7

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia nu au nicio idee despre ceea ce se întâmplă după participarea lor

Cetățeanul 44: „Nu am primit nicio informație cu privire la rezultatele consultării publice.” (original EN)

Cetățeanul 45: „UE este influențată de lobby-urile întreprinderilor. UE nu caută să asigure bunăstarea populației.” (original ES)

Cetățeanul 46: „Modul în care UE funcționează în prezent nu este deloc democratic și grupurile de lobby par să aibă mai multă putere decât cetățenii, lucru care este nefast pentru toată lumea. O Comisie care nu este aleasă ia toate deciziile și mă întreb la ce servesc aleșii noștri, în afară de faptul că ne costă o avere. Aspectul social este complet uitat și UE există doar pentru a servi interesele marilor corporații și ale băncilor, în detrimentul cetățenilor.” (original FR)

Cetățeanul 47: „Nu știu care este rezultatul, nu am auzit nimic în acest sens.” (original PL)

Cetățeanul 48: „Nu am primit un rezumat al opiniilor. Nu se știe care este rezultatul consultării.” (original HU)

Cetățeanul 49: „M-aș fi așteptat să primesc informații prin e-mail despre situația actuală, astfel încât să pot urmări evoluțiile și rezultatele.” (original DE)

Cetățeanul 50: „Un e-mail în care să se indice faptul că rezultatele au fost prelucrate și pot fi vizualizate ar putea contribui la îmbunătățirea sentimentului respondenților că cercetătorii au apreciat într-adevăr contribuțiile primite.” (original EN)

Cetățeanul 51: „[…] lipsa de informații și de acțiuni ulterioare participării la sondaj: nu au existat grupuri de cetățeni care să dezbată pertinența ideilor și a propunerilor noastre sau care să fie în măsură să expună și să explice aceste idei și propuneri.” (original FR)

Cetățeanul 52: „Nu a existat nicio urmare directă. Trebuie să ai mult timp la dispoziție pentru a căuta știrile care te interesează. Ar fi bine să fim ținuți la curent prin e-mail după ce am participat, eventual cu o opțiune de dezabonare.” (original IT)

Cetățeanul 53: „Nu am primit niciun feedback legat de procedura de sondare.” (original CZ)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

Respondenții consideră că Comisia nu poate fi trasă la răspundere și nu este suficient de apropiată de cetățeni

110

Respondenții consideră că Comisia ar trebui să își îndeplinească mai bine obligația de a răspunde în fața cetățenilor și că acest lucru s-ar putea realiza printr-o mai bună comunicare, printr-o mai mare transparență și prin mai multă publicitate cu privire la subiecte care îi afectează pe cetățenii UE (caseta 8).

Caseta 8

Exemple de răspunsuri ale cetățenilor: aceștia doresc ca Comisia să poată fi trasă la răspundere și să fie mai apropiată de cetățeni

Cetățeanul 54: „Amprente legislative care să confrunte datele din registrul de transparență și din agendele publice ale Comisiei, printr-o cartografiere eficace din punct de vedere vizual și clară a influențelor și a pozițiilor părților interesate, cu rapoarte de dare de seamă în care sunt explicate motivele deciziilor finale.” (original EN)

Cetățeanul 55: „Prin creșterea numărului de consultări publice în vederea eliminării decalajului dintre «experții» de la Bruxelles și cetățenii obișnuiți, precum și prin raportarea rezultatelor în mod firesc și fără denaturări. În această privință, dacă li s-ar permite cercetătorilor științifici și universităților să utilizeze seturile de date privind consultările publice, fiabilitatea și transparența unui astfel de instrument democratic s-ar îmbunătăți în mare măsură. În caz contrar, oamenii vor da dovadă în continuare de neîncredere în consultările publice și în utilizarea rezultatelor finale de către Comisie.” (original EN)

Cetățeanul 56: „Comisia Europeană trebuie să fie echilibrată în abordarea problematicilor, încercând să afle de la cetățeni și îngrijorările sau criticile, nu numai o perspectivă pozitivă, optimistă, indusă de întrebările provenite de la CE.” (original RO)

Cetățeanul 57: „Consider că UE ar trebui să fie mai vizibilă pe străzile din orașe mari sau mici pentru a întreba cetățenii ce opinie au și pentru a le oferi posibilitatea de a participa la modelarea Uniunii. Altfel, nu există nicio modalitate reală de a ajunge la cei care nu sunt neapărat interesați de consultări. Avantajul ar fi faptul că putem contracara în mod direct euroscepticismul, care este promovat în prezent de către numeroase mijloace naționale de comunicare în masă (în special în Polonia/Ungaria), care au un acces mai bun la cetățeni decât UE, ceea ce înseamnă, de asemenea, că au o influență mult mai mare.” (original EN)

Cetățeanul 58: „Invitațiile de participare la consultare ar trebui să fie trimise prin e-mail direct asociațiilor, organizațiilor și persoanelor fizice și ar trebui să fie lansate simultan campanii în mass-media. Din păcate, dat fiind că UE este percepută în prezent ca fiind și mai îndepărtată de cetățenii italieni decât până acum, imaginea sa și cea a instituțiilor sale trebuie revitalizată.” (original IT)

Cetățeanul 59: „Să știm ce face Comisia, ce acorduri adoptă și cum îi afectează acest lucru pe cetățeni etc. este un aspect esențial, care rămâne deocamdată îndepărtat pentru majoritatea oamenilor.” (original ES)

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

Concluzii și recomandări

111

În general, Curtea a constatat un nivel ridicat al cadrului Comisiei pentru consultări publice, precum și faptul că respondenții la sondajul efectuat de Curte au fost, în general, mulțumiți de procesul de consultare. Totuși, Curtea a identificat unele domenii în care cadrul Comisiei ar putea fi îmbunătățit în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea consultărilor publice. Orientările Comisiei pentru o mai bună legiferare nu prevăd indicatori de performanță specifici sau o evaluare sistematică a măsurii în care consultările publice își ating toate obiectivele (punctele 24-32).

Recomandarea 1 – Cadrul Comisiei

În scopul monitorizării rezultatelor consultărilor publice, Comisia ar trebui să îmbunătățească Orientările pentru o mai bună legiferare:

  • definind indicatori specifici care să fie monitorizați și raportați pentru consultările publice individuale și la nivelul Comisiei și
  • evaluând sistematic gradul în care consultările publice își ating toate obiectivele.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iulie 2020.

112

În general, Curtea a constatat că pregătirea și desfășurarea consultărilor publice ale Comisiei pe care Curtea le-a examinat au fost satisfăcătoare, însă au fost identificate unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri pentru a asigura faptul că cetățenii pot participa cu ușurință și în mod eficace (punctele 33-34).

113

În cazul consultărilor publice examinate de Curte, Comisia nu a furnizat întotdeauna în prealabil informații pentru a le permite cetățenilor să își pregătească participarea. În unele cazuri, Comisia nu a elaborat strategii de consultare sau nu le-a publicat pe paginile web de consultare publică. Atunci când existau, strategiile de consultare stabileau doar obiective generale și nu explicau modul în care consultarea publică ar completa alte activități de consultare. Unele strategii de consultare nu au identificat toate părțile interesate care erau relevante sau posibil interesate să participe și nu au specificat regimul lingvistic planificat (punctele 35-50).

Recomandarea 2 – Strategia de consultare

Comisia ar trebui să realizeze obiectivul de participare publică la procesul de legiferare al UE asigurând cel mai bun nivel posibil de implicare a cetățenilor Uniunii. În acest scop, Comisia ar trebui să elaboreze și să publice strategii de consultare care să explice:

  • care dintre activitățile de consultare (de exemplu, consultare publică, consultări cu partenerii sociali, experți, reprezentanți ai grupurilor de interese, sondaje Eurobarometru, focus-grupuri, eșantioane de cetățeni selectate în mod aleatoriu, audieri publice, „dialoguri cu cetățenii” sau altele) vor fi utilizate și modul în care activitățile selectate se completează reciproc;
  • scopul specific al consultărilor publice, utilizarea prevăzută a acestora și limbile oficiale ale UE în care vor fi traduse chestionarele și celelalte documente de consultare (de exemplu, informații de context, foaie de parcurs, rapoarte privind rezultatele etc.).

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iulie 2020.

114

Per ansamblu, de la o direcție generală la alta și de la o consultare publică la alta, s-au constatat diferențe semnificative în ceea ce privește alegerea și amploarea metodelor și a canalelor de comunicare utilizate (inclusiv platformele de comunicare socială). Cazurile cu cel mai mic număr de răspunsuri nu au utilizat o varietate de canale de comunicare. Comisia a recunoscut că unele părți interesate tot nu doresc sau nu pot să se implice și că nivelul scăzut de participare constituie o problemă. Abordarea Comisiei privind comunicarea cu cetățenii este esențială pentru implicarea acestora, sporind astfel participarea (punctele 51-60).

Recomandarea 3 – Activitățile de informare

Pentru a îmbunătăți raza de acțiune a consultărilor sale publice, Comisia ar trebui:

  • să își dezvolte activitățile de informare și să își adapteze măsurile de comunicare pentru a promova o mai mare participare, extinzând în special gama de participanți potențiali și
  • să implice în mai mare măsură reprezentanțele Comisiei din statele membre, organizații precum Comitetul Economic și Social European sau Comitetul Regiunilor și autoritățile naționale, cu scopul de a disemina mai multe informații privind consultările publice.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iulie 2020.

115

Curtea nu a identificat criterii clare pentru clasificarea inițiativelor în categoria „de larg interes public” sau „altele”, care ar trebui să servească drept bază pentru a stabili limbile în care Comisia ar trebui să traducă chestionarele și alte documente principale de consultare. Atunci când chestionarele pentru consultările publice examinate de Curte au fost traduse în toate limbile UE, numărul mediu de contribuții primite a fost mai mare decât în cazurile în care chestionarele au fost disponibile doar în limba engleză. Curtea a constatat că chestionarele pentru consultările publice examinate de Curte nu vizau întotdeauna publicul larg, ci se adresau mai degrabă specialiștilor, și că unele chestionare erau prea lungi sau prea complexe (punctele 61-72).

Recomandarea 4 – Regimul lingvistic și chestionarele

Pentru a le permite tuturor cetățenilor să participe cu ușurință și în mod eficace, Comisia ar trebui:

  • să clarifice criteriile de clasificare a inițiativelor în categoria „de larg interes public” sau „altele”;
  • să asigure faptul că chestionarele și celelalte documente principale de consultare (cum ar fi foi de parcurs, strategii de consultare, rapoarte factuale și rapoarte de sinteză) sunt traduse în toate limbile oficiale pentru toate inițiativele prioritare și pentru inițiativele de larg interes public; și
  • să asigure faptul că fiecare consultare publică se bazează pe un chestionar general pentru public, în conformitate cu standardele stabilite în Orientările pentru o mai bună legiferare (relevant, scurt, simplu etc.), adăugând un set suplimentar de întrebări pentru specialiști, dacă este cazul.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iulie 2020.

116

În general, Curtea a constatat că analiza consultărilor publice ale Comisiei care au fost examinate și informațiile despre aceste consultări au fost satisfăcătoare, însă au fost identificate unele domenii care ar putea fi îmbunătățite în ceea ce privește asigurarea transparenței și a răspunderii (punctele 76-77).

117

Comisia a efectuat verificări limitate cu privire la validitatea răspunsurilor și nu a inclus întotdeauna declarații de confidențialitate cu privire la modul în care datele urmau să fie colectate și prelucrate. De asemenea, Curtea a constatat că analizarea și interpretarea datelor de către Comisie nu au fost întotdeauna clare, în special în ceea ce privește natura nereprezentativă a răspunsurilor, prezentarea informațiilor privind respondenții pe categorii de părți interesate și răspunsurile suscitate de „campanii” (punctele 78-95).

Recomandarea 5 – Prelucrarea și securitatea datelor

Comisia ar trebui să protejeze procesul de consultare publică împotriva manipulării rezultatelor. Prin urmare, Comisia ar trebui să aplice standarde înalte de prelucrare și securitate a datelor. În special, pentru toate consultările publice, Comisia ar trebui:

  • să verifice în mod sistematic dacă contribuțiile depuse sunt unice și nu au fost create artificial și să raporteze cu privire la aceste verificări (în raportul de sinteză, de exemplu); și
  • să asigure uniformitatea în prelucrarea răspunsurilor la consultările publice (de exemplu, în ceea ce privește informațiile referitoare la categoriile de participanți și descrierile campaniilor).

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iulie 2020.

118

Curtea a constatat că, pentru consultările publice pe care le-a examinat, Comisia nu a elaborat întotdeauna rapoartele necesare, care să conțină rezultatele consultărilor, sau le-a prezentat după mult timp de la închiderea consultărilor. În medie, raportul factual aferent unei consultări publice a fost publicat după șase luni, iar pentru raportul de sinteză (cu rezultatele tuturor activităților de consultare și cu explicarea modului în care au fost luate în considerare contribuțiile respondenților) au fost necesare nouă luni (punctele 96-110).

Recomandarea 6 – Feedback pentru respondenți

Pentru a asigura faptul că procesul de consultare publică este cât mai transparent posibil, Comisia ar trebui să ofere participanților feedback în timp util cu privire la rezultatul consultării.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: iulie 2020.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera V, condusă de domnul Lazaros S. Lazarou, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 16 iulie 2019.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner Lehne
Președinte

Anexe

Anexa I — Consultările publice ale Comisiei examinate de Curte

Nr. Direcția generală Titlul Anul Tipul de consultare publică Propunere legislativă
CP-1 SG Propunerea privind un registru de transparență obligatoriu 2016 Examinarea/revizuirea unui acord interinstituțional -
CP-2 SG Inițiativa cetățenească europeană 2017 Examinarea/revizuirea unei inițiative Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
CP-3 AGRI Modernizarea și simplificarea politicii agricole comune 2017 Inițiativă nouă Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
CP-4 AGRI Inițiativă pentru îmbunătățirea lanțului de aprovizionare cu alimente 2017 Inițiativă nouă Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
CP-5 EAC Evaluarea cooperării în UE în domeniul politicilor referitoare la tineret 2016 Evaluare la jumătatea perioadei -
CP-6 EAC Corpul european de solidaritate 2017 Inițiativă nouă Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
CP-7 EAC Examinarea Recomandării din 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții 2017 Examinarea/revizuirea unei inițiative Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI
CP-8 EAC Evaluarea la jumătatea perioadei a programului Erasmus+ 2017 Evaluare la jumătatea perioadei -
CP-9 EAC Recomandare privind promovarea incluziunii sociale și a valorilor comune prin intermediul învățării formale și non-formale 2017 Inițiativă nouă Propunere de RECOMANDARE A CONSILIULUI
CP-10 HOME Combaterea introducerii ilegale de migranți: legislația UE este adecvată scopului? 2016 REFIT -
CP-11 HOME Evaluarea din 2016 a Strategiei UE și a Planului de acțiune al UE în materie de droguri 2016 Evaluare -
CP-12 HOME Acțiunile derulate în cadrul Fondului european pentru refugiați în perioada 2011-2013 2016 Evaluare -
CP-13 HOME Programul specific „Prevenirea și combaterea infracționalității” (ISEC) 2007-2013 2016 Evaluare -
CP-14 HOME Combaterea fraudelor și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul 2017 Inițiativă nouă Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
CP-15 HOME Migrația legală a resortisanților țărilor terțe 2017 REFIT -
CP-16 HOME Interoperabilitatea sistemelor informatice ale UE pentru frontiere și securitate 2017 Inițiativă nouă Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
CP-17 MOVE Revizuirea Directivei 1999/62/CE („Eurovigneta”), modificată, de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri 2016 Examinarea/revizuirea unei inițiative + evaluare Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI
CP-18 MOVE Revizuirea Directivei 2004/52/CE și a Deciziei 2009/750/CE privind serviciul european de taxare rutieră electronică 2016 Evaluare Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI și proiect de decizie a Comisiei
CP-19 MOVE Revizuirea Directivei privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor (2000/59/CE) 2016 Examinarea/revizuirea unei inițiative Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
CP-20 MOVE Evaluarea Regulamentului (CE) nr. 392/2009 privind răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare 2016 Evaluare -
CP-21 MOVE Revizuirea Directivei 2006/1/CE privind utilizarea vehiculelor închiriate pentru transportul rutier de mărfuri 2016 Examinarea/revizuirea unei inițiative Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
CP-22 MOVE Consolidarea legislației sociale în domeniul transportului rutier 2016 Examinarea/revizuirea unei inițiative și evaluare Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
CP-23 MOVE Evaluarea la jumătatea perioadei a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2016 Evaluare -
CP-24 MOVE Revizuirea Directivei privind vehiculele nepoluante 2016 Examinarea/revizuirea unei inițiative Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
CP-25 MOVE Regulamentul de stabilire a listei UE pentru siguranța aeriană („lista neagră a companiilor aeriene”) 2017 Evaluare -
CP-26 MOVE Dispozițiile referitoare la ora de vară 2018 Examinarea/revizuirea unei inițiative Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Comisiei.

Anexa II — Grupul de experți

Numele Funcția Organizația
Christiane Arndt-Bascle Șef de program în cadrul Direcției de guvernanță publică OCDE
Galina Biedenbach Conferențiar universitar în domeniul administrării afacerilor School of Business, Economics and Statistics, Universitatea din Umeå
Luis Bouza Lector universitar în domeniul științelor politice și profesor invitat, Colegiul Europei și Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne Universitatea Autonomă din Madrid
Emanuela Bozzini Lector la Departamentul de sociologie și cercetare socială Universitatea din Trento
Yves Dejaeghere Profesor invitat și coordonator al G1000 Organisation Universitatea din Anvers
Raphaël Kies Cercetător asociat în științe politice Universitatea din Luxemburg
Elisa Lironi Senior Manager, European Democracy European Citizen Action Service (ECAS)
Beatriz Pérez de las Heras Profesor de drept al Uniunii Europene. Catedra Jean Monnet pentru integrare europeană Facultatea de Drept, Universitatea din Deusto
Anna Renkamp Senior Project Manager, Programul Future of Democracy Bertelsmann Stiftung

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Anexa III — Sondajul de percepție

Abordare

Curtea a realizat sondajul în rândurile unui număr de 16 007 de cetățeni și părți interesate care au participat la 15 dintre cele 26 de consultări publice din eșantionul Curții și a primit 2 224 de răspunsuri. Celelalte 11 consultări publice din eșantion nu au fost incluse în sondaj din motive operaționale și/sau practice: de exemplu, declarații de confidențialitate cu perioadă scurtă de păstrare, de doar un an, pentru datele cu caracter personal, lipsa de e-mailuri valide pentru contactarea participanților și constrângeri legate de timp.

Pentru cele 15 consultări publice incluse în sondajul său, Curtea i-a invitat să răspundă la sondaj doar pe participanții care au fost de acord ca numele și contribuțiile lor să apară pe pagina web a Comisiei. Curtea a pregătit sondajul și conținutul acestuia (inclusiv chestionarul), însă prelucrarea tehnică a avut loc la Comisie, deoarece aceasta nu a transferat Curții niciun fel de date cu caracter personal, invocând interpretarea pe care ea o dă normelor privind protecția datelor.

Dintre cele 15 consultări publice incluse în sondaj, patru au fost efectuate în 2017 și 11 în 2016. În cazurile în care respondenții au declarat că nu își amintesc să fi participat la vreuna dintre cele 15 consultări publice enumerate, făcând totuși, în același timp, sugestii de îmbunătățire, aceștia nu au fost invitați să își evalueze nivelul de satisfacție. Dintre cei 2 224 de respondenți, 809 (36 %) au declarat „Nu îmi amintesc să fi participat la vreuna dintre aceste consultări publice [enumerate]”. Prin urmare, nivelul general de satisfacție a fost calculat pe baza a 1 415 contribuții.

Echipa de audit a analizat diferitele rezultate, care nu sunt reprezentative din punct de vedere statistic, luând în considerare numărul de respondenți la sondaj, posibilele discrepanțe dintre consultările publice din 2016 și din 2017, precum și posibilele diferențe de percepție dintre consultările publice cu mulți participanți și consultările publice cu doar câțiva participanți. În toate cazurile, nivelul de satisfacție este similar (între 64,8 % și 69,4 %).

Rezultatele sondajului de percepție în rândul participanților la consultările publice ale Comisiei Europene

Pregătirea consultării publice: Nivel de satisfacție
Limbajul utilizat în cursul procesului de consultare 82 %
Informațiile disponibile cu privire la sfera și la scopul consultării publice 75 %
Documentele de informare, linkurile și alte documente de referință care erau disponibile 60 %
Participarea la consultarea publică: Nivel de satisfacție
Durata consultării publice (numărul de săptămâni în care chestionarul a fost accesibil pe site-ul Comisiei Europene pentru a furniza răspunsuri) 79 %
Lungimea chestionarului utilizat pentru consultarea publică 80 %
Claritatea și simplitatea întrebărilor adresate în cadrul consultării publice 69 %
Numărul de întrebări deschise cu câmpuri pentru text liber puse la dispoziție pentru a vă exprima opiniile și a prezenta observații detaliate 76 %
Informații privind rezultatele consultării publice: Nivel de satisfacție
„Raportul factual” care include un rezumat al tuturor contribuțiilor primite 41 %
„Raportul de sinteză” care conține informații cu privire la modul în care au fost luate în considerare răspunsurile primite 38 %
Informațiile disponibile cu privire la propunerea legislativă în cauză 38 %
În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? Nivel de acord
Politicile și legile UE sunt concepute în mod transparent 37 %
Politicile și legile UE sunt elaborate pe baza unor date concrete și integrează opiniile cetățenilor și ale altor părți interesate 33 %
Cetățenii și alte părți interesate pot contribui pe toată durata procesului de legiferare și de elaborare a politicilor 40 %
Comisia Europeană ține seama de opinia cetățenilor și a altor părți interesate 33 %
Este important să se organizeze consultări publice în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE 92 %

Sursa: sondajul efectuat de Curtea de Conturi Europeană.

Statistici detaliate

1. De câte ori ați participat la consultări publice organizate de Comisia Europeană în ultimii trei ani (2016, 2017 și 2018)?

Răspunsuri Raport
O singură dată 1 318 59,26 %
De 2 sau de 3 ori 695 31,25 %
De mai mult de 3 ori 211 9,49 %

2. Ați răspuns

Răspunsuri Raport
cu titlu personal, în nume propriu? 1 505 67,67 %
în calitate profesională sau în numele unei organizații? 372 16,73 %
în ambele calități? 347 15,6 %

3. Cum ați fost informat(ă) cu privire la consultările publice ale Comisiei Europene?

Răspunsuri Raport
Prin intermediul site-ului web al Comisiei Europene 374 16,82 %
Prin canalele de comunicare socială ale Comisiei Europene 295 13,26 %
De către o organizație a societății civile (organizații neguvernamentale, sindicate, asociații ale fermierilor sau alt tip de organizație) 1 058 47,57 %
De către autoritățile naționale 85 3,82 %
De către autoritățile regionale sau locale 59 2,65 %
De către un coleg sau un prieten 200 8,99 %
De către angajatorul meu 39 1,75 %
Prin intermediul unor știri sau articole (online sau offline) 655 29,45 %
Prin alte mijloace 143 6,43 %

4. De ce ați participat?

Răspunsuri Raport
Erați interesat(ă) de subiectul respectiv 1 237 55,62 %
Doreați să influențați rezultatul legislativ 1 295 58,23 %
Ați considerat că participarea dumneavoastră este o responsabilitate civică 1 085 48,79 %
Doreați să împărtășiți cunoștințele dumneavoastră 392 17,63 %
Erați afectat(ă) direct de rezultatul legislativ 295 13,26 %
Vi s-a solicitat să participați, în calitatea dumneavoastră profesională 158 7,1 %
Altele 31 1,39 %

5. Dintre consultările publice realizate de Comisia Europeană în perioada 2016-2017 și enumerate mai jos, sortate în funcție de dată, vă rugăm să selectați consultarea/ultima consultare la care ați participat.

Răspunsuri Raport
Lanțul de aprovizionare cu alimente (16.8.2017-7.11.2017) 159 7,15 %
Regulamentul de stabilire a listei UE pentru siguranța aeriană („lista neagră a companiilor aeriene”) (11.8.2017-7.11.2017) 7 0,31 %
Inițiativa cetățenească europeană (24.5.2017-16.8.2017) 372 16,73 %
Modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC) (2.2.2017-2.5.2017) 661 29,72 %
Revizuirea Directivei privind vehiculele nepoluante (19.12.2016-24.3.2017) 19 0,85 %
Evaluarea la jumătatea perioadei a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) (28.11.2016-27.2.2017) 11 0,49 %
Consolidarea legislației sociale în domeniul transportului rutier (5.9.2016-11.12.2016) 32 1,44 %
Răspunderea în caz de accident a transportatorilor de persoane pe mare (29.7.2016-31.10.2016) 0 0 %
Evaluarea cooperării în UE în domeniul politicilor referitoare la tineret (18.7.2016-16.10.2016) 14 0,63 %
Revizuirea Directivei privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor (2000/59/CE) (13.7.2016-16.10.2016) 3 0,13 %
Serviciul european de taxare rutieră electronică (8.7.2016-2.10.2016) 6 0,27 %
Revizuirea Directivei 1999/62/CE („Eurovigneta”) (8.7.2016-2.10.2016) 5 0,22 %
Acțiunile derulate în cadrul Fondului european pentru refugiați (FER) în perioada 2011‑2013 (10.5.2016-9.8.2016) 25 1,12 %
Propunerea privind un registru de transparență obligatoriu (1.3.2016-1.6.2016) 86 3,87 %
Evaluarea Strategiei UE și a Planului de acțiune al UE în materie de droguri (15.2.2016-31.5.2016) 15 0,67 %
Nu îmi amintesc să fi participat la vreuna dintre aceste consultări publice 809 36,38 %

6. În ce măsură ați fost mulțumit(ă), per ansamblu, de procesul de consultare publică respectiv?

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 327 23,11 %
Destul de mulțumit(ă) 600 42,4 %
Destul de nemulțumit(ă) 190 13,43 %
Nemulțumit(ă) 112 7,92 %
Nu știu/nu am nicio opinie 186 13,14 %

8.1. Pregătirea consultării publice: (1) Limbajul utilizat în cursul procesului de consultare

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 754 53,29 %
Destul de mulțumit(ă) 410 28,98 %
Destul de nemulțumit(ă) 124 8,76 %
Nemulțumit(ă) 50 3,53 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 77 5,44 %

8.1. Pregătirea consultării publice: (2) Informațiile disponibile cu privire la sfera și la scopul consultării publice

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 456 32,23 %
Destul de mulțumit(ă) 600 42,4 %
Destul de nemulțumit(ă) 193 13,64 %
Nemulțumit(ă) 79 5,58 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 87 6,15 %

8.1. Pregătirea consultării publice: (3) Documentele de informare, linkurile și alte documente de referință care erau disponibile

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 330 23,32 %
Destul de mulțumit(ă) 520 36,75 %
Destul de nemulțumit(ă) 252 17,81 %
Nemulțumit(ă) 90 6,36 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 223 15,76 %

8.2. Participarea la consultarea publică: (1) Durata consultării publice (numărul de săptămâni în care chestionarul a fost accesibil pe site-ul Comisiei Europene pentru a furniza răspunsuri)

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 620 43,82 %
Destul de mulțumit(ă) 495 34,98 %
Destul de nemulțumit(ă) 85 6,01 %
Nemulțumit(ă) 43 3,04 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 172 12,16 %

8.2. Participarea la consultarea publică: (2) Lungimea chestionarului

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 482 34,06 %
Destul de mulțumit(ă) 646 45,65 %
Destul de nemulțumit(ă) 170 12,01 %
Nemulțumit(ă) 42 2,97 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 75 5,3 %

8.2. Participarea la consultarea publică: (3) Claritatea și simplitatea întrebărilor adresate în cadrul consultării publice

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 403 28,48 %
Destul de mulțumit(ă) 577 40,78 %
Destul de nemulțumit(ă) 261 18,45 %
Nemulțumit(ă) 118 8,34 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 56 3,96 %

8.2. Participarea la consultarea publică: (4) Numărul de întrebări deschise cu câmpuri pentru text liber puse la dispoziție pentru a vă exprima opiniile și a prezenta observații detaliate

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 465 32,86 %
Destul de mulțumit(ă) 606 42,83 %
Destul de nemulțumit(ă) 137 9,68 %
Nemulțumit(ă) 55 3,89 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 152 10,74 %

8.3. Informații privind rezultatele consultării publice: (1) „Raportul factual” care include un rezumat al tuturor contribuțiilor primite

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 220 15,55 %
Destul de mulțumit(ă) 359 25,37 %
Destul de nemulțumit(ă) 239 16,89 %
Nemulțumit(ă) 197 13,92 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 400 28,27 %

8.3. Informații privind rezultatele consultării publice: (2) „Raportul de sinteză” care conține informații cu privire la modul în care au fost luate în considerare răspunsurile primite

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 205 14,49 %
Destul de mulțumit(ă) 328 23,18 %
Destul de nemulțumit(ă) 248 17,53 %
Nemulțumit(ă) 231 16,33 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 403 28,48 %

8.3. Informații privind rezultatele consultării publice: (3) Informațiile disponibile cu privire la propunerea legislativă în cauză

Răspunsuri Raport
Mulțumit(ă) 193 13,64 %
Destul de mulțumit(ă) 342 24,17 %
Destul de nemulțumit(ă) 286 20,21 %
Nemulțumit(ă) 226 15,97 %
Nu știu/nu am nicio opinie/nu se aplică 368 26,01 %

9. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? (1) Politicile și legile UE sunt concepute în mod transparent

Răspunsuri Raport
De acord 176 7,91 %
Tind să fiu de acord 589 26,48 %
Tind să nu fiu de acord 749 33,68 %
Nu sunt de acord 617 27,74 %
Nu știu/nu am nicio opinie 93 4,18 %

9. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? (2) Politicile și legile UE sunt elaborate pe baza unor date concrete și integrează opiniile cetățenilor și ale altor părți interesate

Răspunsuri Raport
De acord 157 7,06 %
Tind să fiu de acord 568 25,54 %
Tind să nu fiu de acord 727 32,69 %
Nu sunt de acord 648 29,14 %
Nu știu/nu am nicio opinie 124 5,58 %

9. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? (3) Cetățenii și alte părți interesate pot contribui pe toată durata procesului de legiferare și de elaborare a politicilor

Răspunsuri Raport
De acord 246 11,06 %
Tind să fiu de acord 619 27,83 %
Tind să nu fiu de acord 735 33,05 %
Nu sunt de acord 498 22,39 %
Nu știu/nu am nicio opinie 126 5,67 %

9. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? (4) Comisia Europeană ține seama de opinia cetățenilor și a altor părți interesate

Răspunsuri Raport
De acord 175 7,87 %
Tind să fiu de acord 540 24,28 %
Tind să nu fiu de acord 720 32,37 %
Nu sunt de acord 619 27,83 %
Nu știu/nu am nicio opinie 170 7,64 %

9. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații? (5) Este important să se organizeze consultări publice în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE

Răspunsuri Raport
De acord 1 648 74,1 %
Tind să fiu de acord 381 17,13 %
Tind să nu fiu de acord 72 3,24 %
Nu sunt de acord 56 2,52 %
Nu știu/nu am nicio opinie 67 3,01 %

Anexa IV — Traducerea răspunsurilor cetățenilor

Cetățeanul 1: „Die Möglichkeit, außerhalb von Wahlen meine Meinung mitzuteilen und diese in die Gestaltung Europas einzubringen.” (DE) / „Posibilitatea de a-mi face cunoscută opinia într-un alt context decât cel al alegerilor și de a contribui astfel la modelarea Europei.”

Cetățeanul 2: „La possibilità di poter esprimere un'opinione direttamente senza intermediari.” (IT) / „Posibilitatea de a exprima o părere în mod direct, fără intermediari.”

Cetățeanul 3: „Iespēja izteikt savas domas un vēlmes kā ražojošam lauksaimniekam.” (LV) / „Posibilitatea de a-mi exprima gândurile și dorințele în calitate de fermier.”

Cetățeanul 5: „[…] Dass er überhaupt stattfindet. Ein wichtiger Meilenstein auf dem Weg zur Demokratisierung der EU.” (DE) / „[…] Faptul că așa ceva are loc. Este o etapă importantă pe drumul către democratizarea UE.”

Cetățeanul 6: „Me parece interesante este tipo de consultas siempre que su resultado se utilice para tomar decisiones. Para que al ciudadano no se le deje solamente para las consultas electorales. Es necesario avanzar hacia formas de democracia directa. La democracia representativa nos está llevando al desinterés, cada vez que se nos convoca aumenta la abstención. Me parece grave.” (ES) / „Acest tip de consultare mi se pare interesant, atâta vreme cât rezultatul este utilizat pentru luarea de decizii și cetățenii nu sunt consultați numai cu ocazia alegerilor. Trebuie să ne îndreptăm către forme de democrație directă. Democrația reprezentativă ne face să ne pierdem interesul: de fiecare dată când au loc alegeri, absenteismul crește. Cred că acest lucru este grav.”

Cetățeanul 9: „To da se traži mišljenje i nas 'običnih' građana i malih subjekata.” (HR) / „Faptul că sunt cerute părerile cetățenilor «obișnuiți» și ale întreprinderilor mici.”

Cetățeanul 10: „Difficulté à savoir à quoi elle va servir CONCRÈTEMENT.” (FR) / „Este greu de știut la ce va servi această consultare ÎN MOD CONCRET.”

Cetățeanul 11: „Es hat den Eindruck einer reinen Alibibefragung hinterlassen.” (DE) / „Dă impresia că este vorba despre un sondaj făcut de formă.”

Cetățeanul 12: „[…] c'est JUSTE une consultation qui semble pro forma et pas encore un réel exercice de démocratie participative, hélas… Pourtant, voilà une occasion de réenchanter le rêve et le projet européen, non? Sinon, le fossé entre citoyen et eurocrate ne cessera de s'agrandir, ce qui sera tout bénéfice pour les eurosceptiques et autres national-populistes.” (FR) / „[…] este DOAR o consultare simbolică ce pare a fi pro forma și, din nefericire, nu este deocamdată un exercițiu real de democrație participativă […]. Dar este cu siguranță o oportunitate de a reanima visul și proiectul european, nu-i așa? Altfel, decalajul dintre cetățeni și eurocrați va continua să crească, ceea ce nu poate fi decât în avantajul euroscepticilor și al populiștilor.”

Cetățeanul 13: „[…] При това положение, какъв е смисълът да си губим времето да участваме с тези консултации?” ( BG) /„[…] În această situație, ce sens are să ne pierdem timpul luând parte la aceste consultări?”

Cetățeanul 14: „[…] não tive perceção da utilidade da participação.” (PT) / „[…] nu văd ce sens ar avea să particip.”

Cetățeanul 17: „[…] De EU is er niet voor de gewone Europese burger.” (NL) / „[…] UE nu lucrează pentru cetățenii europeni obișnuiți.”

Cetățeanul 19: „Misschien is het wenselijk dat de raadplegingen beter bekend zouden zijn bij het grote publiek. Indien men geen lid is van een ngo of andere organisatie heeft men er dikwijls geen weet van.” (NL) / „Poate că consultările ar trebui promovate pe scară mai largă în rândul publicului. Dacă nu faci parte dintr-un ONG sau dintr-o altă organizație, adesea se întâmplă să nu știi despre consultări.”

Cetățeanul 20: „[…] gdyby nie organizacje i fundacje to nigdy bym sie nie wypowiedziala na zaden temat bo nic do mnie nie dociera, zaadna ankieta.” (PL) / „[…] dacă nu ar exista organizațiile și fundațiile, eu nu aș avea niciodată posibilitatea de a-mi spune părerea cu privire la vreun subiect, deoarece la mine nu ajunge nicio informație, de exemplu chestionarele.”

Cetățeanul 21: „Ich würde mir wünschen in meiner Tageszeitung über aktuelle Themen der Europäischen Kommission lesen zu können. Auch Hinweise in Funk, Fernsehen und Presse auf aktuelle Umfragen fände ich gut.” (DE) / „Mi-ar plăcea să pot citi în ziarul meu despre subiecte de actualitate legate de Comisia Europeană. Mi-aș dori, de asemenea, ca sondajele în curs să fie menționate la radio, la televizor și în presă.”

Cetățeanul 22: „J'ai découvert les consultations publiques UE par Facebook alors que j'ai 31 ans. Je trouve ça dommage qu'à l'école ou par un autre moyen on ne nous parle pas de son fonctionnement. Il faudrait plus de communication sur l'UE et ses lois à venir.” (FR) / „Am dat peste consultările publice organizate de UE pe Facebook, deși am 31 de ani. Este păcat că nu ni se spune nimic la școală sau prin alte mijloace despre modul în care funcționează consultările. Este nevoie de mai multă comunicare cu privire la UE și la legile sale viitoare.”

Cetățeanul 23: „Αποστολή newsletter σε emails των πολιτών για τις πολιτικές που οι πολίτες δηλώνουν ότι τους ενδιαφέρουν.” (GR) / „Ar trebui să li se trimită oamenilor prin e-mail buletine electronice cu privire la politicile în legătură cu care se declară interesați.”

Cetățeanul 24: „Určitě, je kromě elektronického oslovení občanů důležitá i veřejná kampaň, aby se zúčastnilo maximum zainteresovaných občanů.” (CZ) / „Bineînțeles, pe lângă contactul cu cetățenii prin mijloace electronice, este important să existe și o campanie publică pentru a-i implica pe cetățenii cei mai interesați.”

Cetățeanul 25: „Enemmän tietoa näistä kyselyistä eri paikkoihin! Olisi esimerkiksi hyvä, jos nämä kyselyt ja Eu:n laajuiset kansalaisaloitteet olisivat nähtävissä samalla sivustolla, jossa Suomen kansalais- ja kuntalaisaloitteet ovat.” (FI) / „Ar trebui să existe mai multe informații despre aceste sondaje în diferite locuri! De exemplu, ar fi util dacă aceste sondaje – și inițiativele cetățenești de la nivel european – ar fi vizibile pe același site web ca inițiativele civice și municipale finlandeze.”

Cetățeanul 27: „[…] escaso entusiasmo e implicación de los Gobiernos en estos procesos.” (ES) / „[…] Implicare scăzută și puțin entuziasm din partea guvernelor față de aceste procese.”

Cetățeanul 28: „De betrokkenheid met nationale parlementen is naar mijn idee te gering.“ (NL) / „Cred că parlamentele naționale sunt prea puțin implicate.”

Cetățeanul 30: „Obige Dokumente lagen meist nur fremdsprachlich vor. Da solch bürokratische Sprache schon auf Deutsch oft sehr kompliziert ist, ist es dann völlig vorbei!” (DE) / „Documentele de mai sus erau disponibile în cea mai mare parte doar în limbi străine. Un limbaj atât de birocratic este deja foarte complicat în germană, deci pe mine m-au pierdut complet!”

Cetățeanul 31: „Limbajul greoi, jargonul administrativ, textele trebuie curățate şi traduse în limbajul uzual al unei populații mediu educate.” (RO)

Cetățeanul 32: „I en ny undersøgelse som jeg skal besvare bør spørgsmålene stilles på mit modersmål: dansk. Og formuleringen bør være lettere at forstå, da det ikke er alle som er uddannet på universitets niveau.” (DK) / „Într-un nou sondaj, la care trebuie să răspund, întrebările ar trebui să fie în limba mea maternă: daneza. Limbajul ar trebui să fie de asemenea mai ușor de înțeles, dat fiind că nu toată lumea are studii universitare.”

Cetățeanul 34: „Certaines questions difficiles pour des citoyens qui ne sont pas spécialistes de la politique en question - accessibilité des questions pas toujours bonne.” (FR) / „Unele întrebări sunt dificile pentru cei care nu sunt specialiști în politica în cauză – întrebările nu sunt întotdeauna accesibile.”

Cetățeanul 35: „ […] As medidas necessitam ser ajustadas aos povos a que são dirigidas” (PT) / „[…] Măsurile trebuie să fie adaptate în funcție de persoanele cărora li se adresează.”

Cetățeanul 36: „e-Dostopnost za mlade NAJBOLJNAJMANJ - izključenost starejših, ki niso digitalizirani.” (SL) / „Întrebările sunt accesibile pentru tineri, dar nu și pentru persoanele mai în vârstă care sunt mai puțin familiarizate cu tehnologia.”

Cetățeanul 38: „Empfand ich die Zielsetzung der Fragen nicht immer eindeutig, insofern war es extrem wichtig daß es zusätzliche Kommentarfelder gab, bei denen man die eigene Antwort ausführlicher erläutern konnte.” (DE) / „Am avut sentimentul că scopul întrebărilor nu era întotdeauna clar, de aceea este extrem de important să existe spațiu în plus pentru comentarii, unde răspunsul să poată fi explicat mai în detaliu.”

Cetățeanul 39: „[…] möjligheten att lämna fria synpunkter och bifoga material” (SV) / „[…] posibilitatea de a scrie comentarii sub formă de text liber și de a anexa materiale.”

Cetățeanul 41: „Une consultation particulière avec la forte participation de campagnes de réponses (living land et syndicats agricoles), la Commission européenne a peu communiqué sur les méthodes utilisées pour traiter ces données à part.” (FR) / „Pentru una dintre consultări, care a înregistrat o rată de participare ridicată („Living Land” și sindicatele agricole), Comisia Europeană a oferit foarte puține informații cu privire la metodele utilizate pentru tratarea acestor date separat.”

Cetățeanul 43: „On ne sait pas comment les résultats seront exploités: Comment sont analysées les réponses, quelle pondération leur donne t on? Comment les résultats sont ils ensuite utilisés pour construire des propositions politiques (si ils doivent servir à cela)?” (FR) / „Nu știm cum vor fi utilizate rezultatele: cum sunt analizate răspunsurile, ce pondere li se acordă? Cum sunt apoi folosite rezultatele pentru a elabora propuneri legislative (dacă acesta este efectiv scopul lor)?”

Cetățeanul 45: „La U E está mediatizada por lobbys empresariales. No busca el bienestar de la población.” (ES) / „UE este influențată de lobby-urile întreprinderilor. UE nu caută să asigure bunăstarea populației.”

Cetățeanul 46: „Le fonctionnement actuel n'est pas du tout démocratique et les lobbys semblent faire la loi, pas les peuples, ce qui est absolument néfaste. La Commission non élue décide de tout, on peut se demander à quoi servent nos élus à part nous coûter très cher. Le social est le grand oublié, cette Union européenne n'est là que pour servir les intérêts des grands groupes et de la Finance au détriment des peuples.” (FR) / „Modul în care UE funcționează în prezent nu este deloc democratic și grupurile de lobby par să aibă mai multă putere decât cetățenii, lucru care este nefast pentru toată lumea. O Comisie care nu este aleasă ia toate deciziile și mă întreb la ce servesc aleșii noștri, în afară de faptul că ne costă o avere. Aspectul social este complet uitat și UE există doar pentru a servi interesele marilor corporații și ale băncilor, în detrimentul cetățenilor.”

Cetățeanul 47: „niewiem jaki wynik bo nic niewiadomo.” (PL) / „Nu știu care este rezultatul, nu am auzit nimic în acest sens.”

Cetățeanul 48: „Nem tapasztaltam, hogy a véleményeket összegezték volna. A konzultáció eredményéről semmit nem tudni.” (HU) / „Nu am primit un rezumat al opiniilor. Nu se știe care este rezultatul consultării.”

Cetățeanul 49: „Ich hätte erwartet mal ein Update per email zu bekommen, wo ich Status und Ergebnisse denn verfolgen könnte.” (DE) / „M-aș fi așteptat să primesc informații prin e-mail despre situația actuală, astfel încât să pot urmări evoluțiile și rezultatele.”

Cetățeanul 51: „[…] l'absence d'infos, accompagnements, suites… données après la participation à l'enquête: pas de panels citoyens pour débattre de la pertinence de nos idées et propositions et surtout de pouvoir exposer et expliciter nos idées et propositions.” (FR) / „[…] lipsa de informații și de acțiuni ulterioare participării la sondaj: nu au existat grupuri de cetățeni care să dezbată pertinența ideilor și a propunerilor noastre sau care să fie în măsură să expună și să explice aceste idei și propuneri.”

Cetățeanul 52: „Non vi è stato un seguito comunicato direttamente. Occorre avere molto tempo per cercare sempre le notizie di proprio interesse. Sarebbe bello restare informati via mail dopo la partecipazione, eventualmente con un opzione per non esserlo più (opt-out).” (IT) / „Nu a existat nicio urmare directă. Trebuie să ai mult timp la dispoziție pentru a căuta știrile care te interesează. Ar fi bine să fim ținuți la curent prin e-mail după ce am participat, eventual cu o opțiune de dezabonare.”

Cetățeanul 53: „Nemám zpětnou vazbu k prováděnému šetření.” (CZ) / „Nu am primit niciun feedback legat de procedura de sondare.”

Cetățeanul 56: „Comisia Europeană trebuie să fie echilibrată în abordarea problematicilor, încercând să afle de la cetățeni și îngrijorările sau criticile, nu numai o perspectivă pozitivă, optimistă, indusă de întrebările provenite de la CE.” (RO)

Cetățeanul 58: „Bisognerebbe inviare tramite e-mail gli inviti alla partecipazione alle consultazioni direttamente alle associazioni, organizzazioni e ai privati, e contemporaneamente attivare delle campagne sui media. Purtroppo mai come in questo momento la UE è sentita molto lontana dai cittadini italiani, bisogna rilanciare l'immagine della UE e delle sue istituzioni.” (IT) / „Invitațiile de participare la consultare ar trebui să fie trimise prin e-mail direct asociațiilor, organizațiilor și persoanelor fizice și ar trebui să fie lansate simultan campanii în mass-media. Din păcate, dat fiind că UE este percepută în prezent ca fiind și mai îndepărtată de cetățenii italieni decât până acum, imaginea sa și cea a instituțiilor sale trebuie revitalizată.”

Cetățeanul 59: „Saber qué hace la Comisión, qué acuerdos adopta, cómo afectan a sus ciudadanos, etc., etc., es una cuestión esencial y que, actualmente, queda muy alejada de la gente.” (ES) / „Să știm ce face Comisia, ce acorduri adoptă și cum îi afectează acest lucru pe cetățeni etc. este un aspect esențial, care rămâne deocamdată îndepărtat pentru majoritatea oamenilor.”

Anexa V — Numărul de respondenți pentru fiecare țară de rezidență*

* Pentru CP-1, numărul de respondenți are legătură cu țara de cetățenie. Pentru CP-10, 11 și 20, Comisia nu a solicitat aceste date. Toate cifrele sunt exprimate în număr de persoane, cu excepția CP-26, unde cifra este exprimată în milioane.

Acronime

CP: consultare publică

DG: o direcție generală din cadrul Comisiei Europene

DG AGRI: Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene

DG EAC: Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură din cadrul Comisiei Europene

DG DIGIT: Direcția Generală Informatică din cadrul Comisiei Europene

DG HOME: Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne din cadrul Comisiei Europene

DG MOVE: Direcția Generală Mobilitate și Transporturi din cadrul Comisiei Europene

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

SG: Secretariatul General al Comisiei Europene

SWD: document de lucru al serviciilor Comisiei (Staff Working Document)

Glosar

Comitet de analiză a reglementării: un organism independent al Comisiei care oferă consultanță colegiului comisarilor. Acesta are o funcție centrală de control al calității și de sprijin pentru activitățile de evaluare și de analiză a impactului desfășurate de Comisie. Comitetul analizează și emite avize și recomandări privind toate proiectele de evaluare a impactului elaborate de Comisie, privind evaluările majore și verificările adecvării legislației existente. (Sursa: site-ul Europa).

Consultarea părților interesate: consultarea părților interesate este un proces formal de colectare de contribuții și opinii ale cetățenilor și ale părților interesate cu privire la noile inițiative sau la evaluări/verificări ale adecvării, în baza unor întrebări specifice și/sau a documentelor de referință pentru consultare sau a documentelor Comisiei de lansare a procesului de consultare sau a cărților verzi. Atunci când efectuează o consultare, Comisia caută în mod proactiv elemente concrete (fapte, opinii, păreri) privind o problemă specifică.

Evaluare: o apreciere bazată pe elemente concrete privind măsura în care o intervenție a fost eficace și eficientă, a fost relevantă din perspectiva nevoilor existente și a obiectivelor sale, a fost coerentă atât la nivel intern, cât și cu alte intervenții de politică ale UE și a adus o valoare adăugată europeană. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Evaluarea impactului: un proces integrat de evaluare și de comparare a avantajelor și a dezavantajelor unei game de opțiuni de politică menite să abordeze o problemă bine-definită. Aceasta sprijină procesul decizional în interiorul Comisiei și este transmisă legiuitorului în urma adoptării de către Colegiu a inițiativei relevante. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Evaluare inițială a impactului: descrierea inițială a problemei, a factorilor care stau la baza acesteia, a obiectivelor de politică, a opțiunilor de politică și a impactului economic, social și de mediu al opțiunilor de politică avute în vedere. Aceasta asigură o bază cuprinzătoare pentru ca părțile interesate să ofere feedback, informații și opinii. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Foaie de parcurs: un instrument utilizat pentru a demonstra validarea politică a unei inițiative în curs de elaborare de către Comisie și pentru a informa părțile interesate cu privire la activitatea de consultare planificată, la evaluările impactului, la evaluări sau la verificările adecvării. Aceasta este publicată într-un stadiu incipient de către Secretariatul General pe site-ul Comisiei și ajută părțile interesate să pregătească contribuții în timp util și eficace la procesul de elaborare a politicilor. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Grup de coordonare interservicii: un grup de coordonare interservicii este alcătuit din persoane dintr-o serie de direcții generale al căror domeniu de activitate este identic cu obiectul evaluării sau legat de acesta, la care se adaugă un reprezentant al serviciului de evaluare din cadrul direcției generale care efectuează evaluarea. Acest grup ar trebui să fie implicat în toate aspectele esențiale ale evaluării, în special de la planificare (foaie de parcurs) până la elaborarea documentului de lucru al serviciilor Comisiei și transmiterea acestuia pentru consultarea interservicii. (Sursa: Better Regulation toolbox).

O mai bună legiferare: elaborarea de politici și acte legislative astfel încât acestea să își atingă obiectivele cu costuri minime. O mai bună legiferare nu se referă la reglementare sau la dereglementare, ci desemnează o modalitate de lucru menită să garanteze faptul că deciziile politice sunt pregătite într-un mod deschis și transparent, pe baza celor mai bune date disponibile, și că sunt susținute de larga implicare a părților interesate. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Parte interesată: parte interesată este orice cetățean sau entitate afectată, abordată sau vizată în alt mod de o intervenție a UE.

REFIT: Programul privind o reglementare adecvată și funcțională al Comisiei (Regulatory Fitness and Performance Programme) instituit în 2012 pentru a asigura faptul că legislația UE este „adecvată scopului”. Este vorba despre un proces în cadrul căruia legislația și măsurile existente sunt analizate pentru a se asigura faptul că beneficiile legislației UE sunt obținute cu costuri minime pentru părțile interesate, pentru cetățeni și pentru administrațiile publice și că costurile de reglementare sunt reduse, ori de câte ori este posibil, fără a afecta obiectivele de politică urmărite de inițiativa în cauză. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Rețea TOR: TOR este un software gratuit cu sursă deschisă care permite comunicarea anonimă. Numele este derivat dintr-un acronim utilizat pentru denumirea inițială a proiectului de software, și anume „The Onion Router”.

Strategie de consultare: una sau mai multe abordări pentru a colecta opiniile părților interesate cu privire la o problemă dată. Strategia identifică părțile interesate relevante pentru o inițiativă nouă în curs de elaborare de către Comisie și definește metodele adecvate, instrumentele și calendarul activităților de consultare. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Verificare a adecvării: o evaluare cuprinzătoare a unui domeniu de politică, al cărei scop este, de regulă, să stabilească modul în care mai multe acte legislative din domeniul respectiv au contribuit (sau nu) la atingerea obiectivelor de politică. (Sursa: Better Regulation toolbox).

Răspunsurile Comisiei

Introducere

01

Consultarea face parte dintr-o agendă mai amplă, menită să îmbunătățească transparența și responsabilitatea acțiunilor întreprinse de Uniune.

Nu toate consultările suscită același interes. Interesul intrinsec variază în mare măsură pentru categorii mai largi de public, în funcție de subiectul de politică. Consultarea cu privire la Directiva privind orarul de vară a atras un număr mare de răspunsuri, însă acest lucru este atipic și nu poate fi utilizat pentru a trage concluzii.

În plus, rezultatul consultării publice a fost doar unul dintre diferitele elemente pe care Comisia le-a luat în considerare atunci când a luat decizia de a-și prezenta propunerea.

02

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 01.

09

Există o diferență fundamentală între procesul decizional participativ și utilizarea consultărilor publice în cadrul sistemului de elaborare a politicilor la nivelul UE. Consultările publice diferă de referendum, de plebiscit și de activitățile ample de comunicare.

Sfera de aplicare și abordarea auditului

23

Comisia se angajează să asigure protecția datelor cu caracter personal, care reprezintă un drept fundamental. Comisia, în cooperare cu CCE, a pus în aplicare o soluție alternativă, care garantează protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu legislația UE aplicabilă.

Soluția identificată a constat în limitarea prelucrării datelor cu caracter personal ale respondenților la consultările publice la ceea ce este strict necesar și în evitarea prelucrării acelor date despre a căror prelucrare respondenții nu au fost informați. În plus, Comisia a dedicat resurse semnificative pentru a sprijini acest proces și pentru a garanta posibilitatea efectuării sondajului de percepție.

La 20 iunie 2019, pe portalul „Exprimați-vă părerea!” a fost încărcată o declarație de confidențialitate revizuită. Respondenții la consultările publice sunt informați în prealabil cu privire la posibilitatea ca datele lor cu caracter personal să fie transferate către CCE, în cadrul auditurilor pe care aceasta le realizează. Acest lucru va facilita într-o mai mare măsură un astfel de transfer în viitor.

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 84.

Observații

30

(a) Consultările publice reprezintă un mijloc de sprijinire a inițiativelor specifice (legislație sau evaluări), și nu a unor obiective mai ample ale serviciilor Comisiei. Consultările publice au rolul de a asigura transparența și responsabilitatea și de a completa interacțiunea mai largă a Comisiei cu părțile interesate.

(b) Consultările publice se efectuează online, ceea ce limitează la minimum costurile asociate. Consultările publice au devenit normă în procesul de pregătire a inițiativelor legislative și a celor de altă natură. Aceasta este o opțiune de politică bazată pe transparență și responsabilitate.

(c) Orientările privind o mai bună legiferare prevăd o evaluare internă a calității procesului de consultare.

31

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 30.

38

Orientările privind o mai bună legiferare ar trebui să fie aplicate într-un mod flexibil și proporțional, reflectând circumstanțele fiecărei inițiative în parte. Există situații în care anumite etape procedurale sau procese trebuie scurtate și simplificate. În general, marea majoritate a consultărilor publice au fost publicate după patru săptămâni de la publicarea foii de parcurs/evaluării inițiale a impactului.

45

Comisia și-a anunțat intenția de a organiza o consultare publică în contextul acțiunilor sale oficiale întreprinse în urma rezoluției Parlamentului European, votată la 8 februarie 2018. Consultarea publică a fost doar unul dintre factorii luați în considerare în evaluarea Comisiei și în decizia sa de a prezenta o propunere legislativă. La lansarea consultării, pe pagina web dedicată consultării80 s-a explicat în mod clar faptul că obiectivul consultării a fost de a analiza modul de funcționare al dispozițiilor actuale ale UE referitoare la ora de vară și de a evalua dacă acestea ar trebui modificate sau nu.

Pe pagina web dedicată consultării publice au fost furnizate informații factuale adecvate referitoare la regimul existent, la consultarea organizată de Comisie și la posibilele opțiuni de politică. Pagina web a Comisiei a inclus și linkuri web către studiile existente.

Activitățile de comunicare întreprinse de Comisie în vederea asigurării unor contribuții pe scară largă sunt, de asemenea, subliniate de CCE la punctul 56.

Participanții au răspuns la consultare într-un număr record, aceștia având la dispoziție toate informațiile adecvate la momentul furnizării răspunsului. Prin urmare, nu există dovezi care să sugereze că punerea la dispoziție a mai multor informații într-o etapă anterioară ar fi avut un impact asupra consultării în ceea ce privește participarea și rezultatul.

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 70.

46

Obiectivele stabilite de Comisie pentru consultările sale publice sunt în concordanță cu scopul urmărit de acest instrument. Consultarea publică de 12 săptămâni urmărește să ofere tuturor părților interesate posibilitatea de a contribui cu punctele lor de vedere la procesul de elaborare a politicilor, fără a limita contribuția acestora la un anumit aspect.

47

Consultarea publică este disponibilă publicului larg. În conformitate cu Instrumentele pentru o mai bună legiferare, identificarea părților interesate poate fi realizată într-un mod nestructurat și/sau structurat. Metodele alese pentru a identifica părțile interesate depind de nevoile specifice ale unui anumit sector de politică.

50

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 46.

51

În 2018, reprezentanțele Comisiei au desfășurat aproape 9 000 de activități și evenimente de informare, orientate direct către cetățeni. Aceste activități sunt, în mod normal, acțiuni cu caracter general care vizează conectarea Europei cu cetățenii. Totuși, în unele cazuri, acestea sunt legate de o consultare publică specifică, astfel cum a fost, în special, cazul consultării privind ora de vară. Reprezentanțele lucrează într-un parteneriat strâns cu birourile Parlamentului European (EPLO), cu guvernele naționale, regionale și locale și cu alte părți interesate. Printre partenerii acestora se numără și centrele de informare Europe Direct, care joacă un rol important în dezbaterea cu cetățenii cu privire la viitorul UE, permițându-le să înțeleagă mai bine modul în care UE le afectează viețile și contribuind la crearea unei veritabile sfere publice europene.

54

Media răspunsurilor la consultările publice a crescut în mod constant, de la 416 răspunsuri în 2015 la 2 091 de răspunsuri în 2018, excluzând valorile excepționale.

56

Recrutarea respondenților la consultările publice se realizează prin autoselecție. Răspunsurile la consultările publice depind, în principal, de interesul pentru un anumit subiect. Acestea nu sunt legate în mod direct de resursele financiare și umane utilizate de serviciile Comisiei.

61

Promovarea consultărilor online face parte din activitățile de comunicare ale reprezentanțelor și ale centrelor de informare Europe Direct, ori de câte ori consultarea este accesibilă în limba țării respective.

63

Consultările publice referitoare la inițiativele prioritare din cadrul programului de lucru al Comisiei (anexa I) trebuie să fie traduse în toate limbile oficiale ale UE. Toate celelalte consultări publice trebuie să fie disponibile în limbile engleză, franceză și germană. Pentru consultările publice de amplu interes public, este necesar să se asigure traduceri suplimentare. Pentru a evalua dacă o inițiativă suscită un amplu interes public, ar putea fi aplicate aceleași criterii care sunt utilizate pentru a clasifica inițiativele în categoria „majore” în cadrul Instrumentului 6 din Orientările pentru o mai bună legiferare. Aceste criterii sunt: caracterul actului prevăzut, conținutul politicii, impactul preconizat, importanța politică a inițiativei și obiectul acesteia. Cu toate acestea, Comisia consideră că întotdeauna este necesară o anumită flexibilitate în cadrul acestei evaluări. Comisia dă dovadă de transparență în ceea ce privește regimul lingvistic care urmează să fie utilizat în cadrul consultărilor publice.

65

În conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, există cazuri în care sunt posibile derogări de la regimul lingvistic.

66

Nu există o corelație strictă dovedită între disponibilitatea mai multor versiuni lingvistice și numărul de răspunsuri primite. În cazul mai multor consultări privind legislația tehnică sau evaluările a fost primit un număr redus de răspunsuri, deși au fost traduse în toate limbile.

70

În ceea ce privește consultarea publică privind ora de vară, au fost furnizate informații respondenților, inclusiv pe pagina web dedicată consultării publice. De exemplu, Comisia a explicat că decizia statelor membre ale UE cu privire la ora lor standard nu este afectată de normele UE privind orarul de vară și a descris diferitele zone de fus orar existente la nivelul statelor membre ale UE în cadrul regimului actual.

Rezultatul consultării publice a fost doar unul dintre diferitele elemente de care Comisia a ținut seama atunci când a luat decizia de a-și prezenta propunerea. Factorii care stau la baza propunerii Comisiei sunt prezentați în expunerea de motive a propunerii.

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 45.

78

Din 2018, Comisia utilizează o singură declarație de confidențialitate care se aplică tuturor consultărilor publice și mecanismelor de feedback publicate pe portalul „Exprimați-vă părerea!”. În declarația de confidențialitate, se pune la dispoziția respondenților o adresă generală de e-mail de contact, iar pe pagina web dedicată consultării este prevăzută o adresă de e-mail de contact specifică.

80

Comisia recunoaște importanța informațiilor și a verificărilor legate de tehnologie pentru consultările realizate online și îmbunătățește în permanență dispozițiile care vizează atenuarea riscurilor legate de tehnologie. Îmbunătățirea continuă a măsurilor de gestionare a vulnerabilității și monitorizarea securității prezenței pe internet a Comisiei și a dispozițiilor puse în aplicare în ceea ce privește consultările publice prin intermediul platformei „Exprimați-vă părerea!” se îndreaptă în această direcție.

81

Rolul pe care îl joacă mass-media și organizațiile în creșterea gradului de sensibilizare a societății civile în ceea ce privește consultările publice, alături de tendința naturală a respondenților de a aștepta până la sfârșitul perioadei de consultare pentru a transmite feedbackul lor, generează, de obicei, o concentrare a răspunsurilor în perioada de încheiere a consultării.

Comisia subliniază din nou faptul că procesul de consultare publică nu constituie un sondaj statistic reprezentativ, ci o colectare a punctelor de vedere prin care se încearcă să se asigure faptul că toată lumea este auzită. Influența pe care o au consultările publice asupra elaborării de politici bazate pe date concrete depinde mai mult de calitatea contribuțiilor decât de numărul acestora.

82

Comisia monitorizează în permanență prezența sa pe internet (inclusiv platforma „Exprimați-vă părerea!”) pentru a evita atacurile cibernetice. Activitatea desfășurată de CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile UE) și de Direcția Generală DIGIT (prezența și securitatea pe internet) urmărește detectarea atacurilor cibernetice și a activităților suspecte care vizează paginile web ale Comisiei Europene. O atenție deosebită este acordată situațiilor DOS (blocare a accesului) ca prim semnal indicativ al unui potențial atac cibernetic, precum și mijloacelor de accesare a serviciilor de internet (rețeaua TOR). Mecanismul instituit la 24 iulie 2018 în cadrul procesului de consultare publică prin intermediul platformei „Exprimați-vă părerea!” (autentificarea EU Login în mod implicit combinată cu utilizarea mecanismului Captcha) vizează descurajarea roboților web. Astfel de acțiuni preventive sunt completate de analize care permit detectarea situațiilor și a comportamentelor anormale (de exemplu, campaniile).

83

Odată cu lansarea consultărilor publice prin intermediul platformei „Exprimați-vă părerea!”, Comisia a pus în aplicare un set de servicii pentru a analiza contribuțiile furnizate de părțile interesate pentru a detecta contribuțiile anormale sau suspecte. Participarea aceluiași respondent care utilizează adrese de e-mail diferite nu este ușor de detectat. Verificarea adreselor IP pentru a confirma dacă există duplicări poate fi neconcludentă. Aceeași adresă IP poate fi atribuită mai multor utilizatori, la momente diferite, de către furnizorii de servicii de internet sau adresa IP poate fi adresa IP a routerului întreprinderii, ceea ce înseamnă că toți utilizatorii din cadrul unei întreprinderi/organizații au aceeași adresă IP. Pe de altă parte, o persoană poate avea cu ușurință mai multe adrese IP.

Curățarea preliminară a datelor pentru consultarea publică referitoare la Directiva privind orarul de vară a fost realizată de Comisie printr-un instrument specific (DORIS), utilizat în general pentru consultările publice organizate de Comisie, cu scopul de a elimina răspunsurile duplicate ale aceluiași (acelorași) respondent (respondenți), care se bazează pe adresa de e-mail a respondentului. De asemenea, Comisia a utilizat mecanismul Captcha pentru a bloca inserția automată de date artificiale81.

84

Comisia se angajează să asigure protecția datelor cu caracter personal, care reprezintă un drept fundamental. Direcția Generală DIGIT a efectuat o evaluare tehnică cu privire la 5 000 de adrese IP, astfel cum a solicitat CCE, și a transmis acesteia rezultatele anonimizate ale evaluării. Ar putea fi agregate, eventual, informații cu privire la duplicarea adreselor IP pentru a furniza un rezumat al cazurilor de duplicare (sub rezerva unei evaluări a protecției datelor); aceste informații ar putea fi utilizate în combinație cu analiza privind rezultatul unei consultări pentru a evidenția comportamente specifice în legătură cu o consultare.

A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 23.

85

Accesul la consultările publice prin intermediul paginilor web ale Comisiei face obiectul unor măsuri de securitate pe internet precum cele instituite de CERT-UE (Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile UE) și de Direcția Generală DIGIT (prezența și securitatea pe internet). Aceste măsuri includ, printre altele, monitorizarea accesului din rețelele suspecte (de exemplu, TOR) și analiza geolocalizării adreselor IP cu comportament suspect. Accesul la aceste informații este supus regulilor și proceselor de securitate.

86

Începând cu 24 iulie 2018, consultările publice prin intermediul platformei de pe portalul pentru o mai bună legiferare „Exprimați-vă părerea!” presupun, în mod implicit, autentificarea EU Login, care include un mecanism Captcha. Captcha este o măsură tipică anti-bot. Mecanismele Captcha pot descuraja participarea la consultările publice, prin urmare, este necesar să se găsească un echilibru între protecția împotriva utilizării abuzive și ușurința cu care acestea pot fi accesate.

În cursul procesului de consultare cu privire la Directiva privind orarul de vară, s-a utilizat inițial un mecanism Google Captcha, însă, având în vedere preocupările legate de protecția datelor cu privire la utilizarea datelor cu caracter personal, acesta a fost înlocuit ulterior cu mecanismul Captcha implicit pentru EU Login.

Comisia Europeană lucrează la un mecanism EUCaptcha, pentru a aborda preocupările legate de protecția datelor și pentru a asigura, în același timp, conformitatea cu Directiva privind accesibilitatea (Orientări privind accesibilitatea conținutului web — norme WCAG).

Răspunsul comun al Comisiei la punctele 88 și 89.

Comisia a fost transparentă în toate comunicările sale și raportează că rezultatul consultării publice a fost unul dintre multiplii factorii care au stat la baza propunerii sale.

În ceea ce privește consultarea publică privind orarul de vară, Comisia a prezentat în mod deschis răspunsurile și modul în care acestea au fost defalcate pe categorii de respondenți și pe state membre.

A se vedea răspunsul Comisiei la punctele 45 și 70.

92

Registrul de transparență arată ce interese sunt urmărite, de către cine și cu ce nivel de resurse. Astfel, instrumentul permite controlul public, oferind cetățenilor posibilitatea de a urmări activitățile reprezentanților grupurilor de interese și influența potențială a acestora.

Organizațiile înregistrate sunt informate în mod automat cu privire la consultările și foile de parcurs din domeniile pe care le-au specificat.

98

În ceea ce privește PC-3, „Modernizarea și simplificarea politicii agricole comune”, raportul factual a fost publicat la o zi după închiderea consultării publice și, în plus, în iulie 2017, Comisia a publicat un rezumat cuprinzător al răspunsurilor la consultarea publică, însoțit de o amplă conferință publică.

102

Orientările privind o mai bună legiferare prevăd că raportul adoptat însoțește inițiativa prin consultarea inter-servicii până la adoptare și că acesta este publicat împreună cu inițiativa.

103

Din 2017, traducerea raportului de sinteză nu constituie o cerință obligatorie. Publicarea raportului de sinteză în toate limbile consultării este doar o chestiune de bună practică, dacă respectiva consultare vizează o inițiativă din anexa I la programul de lucru al Comisiei.

105

Rapoartele de sinteză sunt întocmite după încheierea tuturor activităților de consultare. Prin urmare, rapoartele respective pot doar să clarifice faptul că consultarea publică nu este reprezentativă.

109

Comisia se angajează să asigure transparența deplină față de respondenții la consultările publice și a mecanismelor de feedback. Contribuțiile lor sunt publicate pe site-urile web relevante. Se recomandă elaborarea unui raport factual. Raportul de sinteză anexat la raportul de evaluare a impactului sau la documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind evaluarea oferă o analiză detaliată a tuturor activităților de consultare desfășurate în cadrul procesului de elaborare a politicilor. Cu toate acestea, furnizarea unui feedback individual tuturor respondenților la consultările publice ar pune o presiune semnificativă asupra resurselor umane și financiare actuale ale Comisiei.

110

Contribuția Comisiei la reuniunea informală a liderilor UE-27 de la Sibiu prezintă cele cinci recomandări ale Comisiei pentru o comunicare a UE în serviciul cetățenilor și al democrației, în special „răspunderea [comună a] statelor membre ale UE, [a] guvernelor de la toate nivelurile și [a] instituțiilor UE” atunci când comunică cu privire la Europa, precum și necesitatea de a spori implicarea cetățenilor în politicile și problemele UE.

O abordare unificată le permite cetățenilor să perceapă mai clar relevanța politicilor, mai degrabă decât o comunicare nestructurată privind politicile și programele individuale. Acesta este obiectivul strategiei de comunicare instituțională a Comisiei, și anume de a informa cetățenii cu privire la valorile și acțiunile UE, la provocări și oportunități și la modul în care putem să le facem față împreună.

Concluzii și recomandări

111

Consultările publice reprezintă un mijloc de sprijinire a inițiativelor specifice (legislație sau evaluări), și nu a unor obiective mai ample ale serviciilor individuale ale Comisiei. Consultările publice au rolul de a asigura transparența și responsabilitatea și de a completa interacțiunea mai largă a Comisiei cu părțile interesate.

Rezultatele consultărilor publice contribuie la luarea deciziilor și sunt luate în considerare în întregime în raportul de sinteză. Prezentul document oferă o prezentare generală a rezultatelor activităților de consultare. În plus, rezultatele consultărilor publice sunt utilizate în cadrul evaluărilor și al rapoartelor de evaluare a impactului.

Recomandarea 1 – Cadrul Comisiei

Primul punct: Comisia acceptă această recomandare.

Consultările publice reprezintă doar unul dintre mijloacele utilizate de Comisie pentru a sprijini pregătirea unor inițiative de politică specifice (legislație sau evaluări) și nu constituie în sine o activitate separată care ar trebui măsurată și raportată. Acestea trebuie să fie întotdeauna luate în considerare în contextul propunerilor specifice la care se aplică. Consultările publice au rolul de a asigura transparența și responsabilitatea și contribuie la elaborarea politicilor. Consultările publice vin în completarea interacțiunii mai largi a Comisiei cu părțile interesate.

Punctul al doilea: Comisia acceptă această recomandare.

Orientările privind o mai bună legiferare prevăd o evaluare internă a calității procesului de consultare.

113

Orientările privind o mai bună legiferare ar trebui să fie aplicate în mod flexibil și proporțional, reflectând circumstanțele fiecărei inițiative în parte. Există situații în care anumite etape procedurale sau procese trebuie scurtate și simplificate. Obiectivele stabilite de Comisie pentru consultările sale publice sunt în concordanță cu scopul urmărit de acest instrument. În iulie 2018, Comisia a îmbunătățit portalul „Exprimați-vă părerea!”, prin furnizarea unui calendar care anunță diferitele oportunități pe care le au părțile interesate de a participa la elaborarea politicilor și a legislației. Încă de la începutul pregătirii inițiativelor relevante sunt furnizate informații, fiind afișate titluri scurte și rezumate în toate limbile UE.

Recomandarea 2 – Strategia de consultare

Primul punct: Comisia acceptă această recomandare.

Alegerea activităților de informare, inclusiv punerea lor în aplicare, se realizează în conformitate cu principiul proporționalității în raport cu resursele financiare și umane. Comisia pregătește deja strategii de consultare, care stabilesc activitățile de consultare ce vor fi realizate și se angajează pe deplin să intensifice în continuare colaborarea cu autoritățile locale, regionale și naționale. În plus, recomandarea Comisiei către șefii de stat și de guvern pentru reuniunea informală la nivel înalt de la Sibiu a făcut apel la o mai mare implicare și interacțiune cu cetățenii în ceea ce privește politicile europene.

Punctul al doilea: Comisia acceptă această recomandare

Comisia menționează deja, în foile de parcurs și în evaluările inițiale ale impactului, obiectivul specific al consultărilor publice, scopul în care acestea urmează să fie utilizate și limbile oficiale ale UE în care vor fi traduse chestionarele.

114

Comisia va continua să concentreze activitățile de informare disponibile pe portalul „Exprimați-vă părerea!”, care este cel mai bun mod de a crește gradul de conștientizare a oportunităților pe care le au cetățenii de a-și face auzită vocea în procesul de elaborare a politicilor. Ar trebui totuși ca, pentru activitățile de informare legate de inițiative specifice, să se găsească echilibrul adecvat între resursele implicate și șansele reale de a atrage atenția cetățenilor. Comisia s-a angajat deja să colaboreze într-o mai mare măsură cu părțile interesate și să extindă acțiunile de informare, în special la nivelul autorităților naționale, locale și regionale (astfel cum a fost anunțat în Comunicarea privind principiile subsidiarității și proporționalității, publicată în octombrie 2018).

Nu există nicio legătură de cauzalitate dovedită care să susțină declarația CCE potrivit căreia cazurile în care a fost înregistrat cel mai mic număr de răspunsuri au fost cele în care nu s-a utilizat o varietate de canale de comunicare.

Recomandarea 3 – Comunicare

Primul punct: Comisia acceptă această recomandare.

Comisia se angajează să își intensifice activitățile de informare și, în special, este pregătită să colaboreze mai vizibil cu autoritățile naționale, locale și regionale (astfel cum a fost anunțat în Comunicarea privind principiile subsidiarității și proporționalității, publicată în octombrie 2018). Aceste eforturi implică însă resurse semnificative și este posibil ca părțile interesate să considere că procesul de consultare este obositor. Va fi întotdeauna necesară adaptarea activităților de informare la importanța inițiativei și la implicațiile acesteia din punctul de vedere al resurselor.

Punctul al doilea: Comisia acceptă această recomandare.

Reprezentanțele Comisiei în statele membre furnizează cetățenilor și părților interesate servicii de informare și de comunicare, prin gestionarea rețelelor de informații și prin explicarea politicilor UE într-un context local. Cu toate acestea, va fi întotdeauna necesar să se adapteze activitățile de informare la importanța inițiativei și la implicațiile din punctul de vedere al resurselor.

În plus, Comisia menține deja relații strânse cu cele două comitete consultative, în contextul instituirii structurii interinstituționale.

115

Consultările publice referitoare la inițiativele prioritare din cadrul programului de lucru al Comisiei (anexa I) trebuie să fie traduse în toate limbile oficiale ale UE. Toate celelalte consultări publice trebuie să fie disponibile în limbile engleză, franceză și germană. Pentru consultările publice de amplu interes public, este necesar să se asigure traduceri suplimentare. Pentru a evalua dacă o inițiativă suscită un amplu interes public, ar putea fi aplicate aceleași criterii care sunt utilizate pentru a clasifica inițiativele în categoria majore în cadrul Instrumentului 6 din Orientările pentru o mai bună legiferare. Aceste criterii sunt: caracterul actului prevăzut, conținutul politicii, impactul preconizat, importanța politică a inițiativei și obiectul acesteia. Cu toate acestea, Comisia consideră că întotdeauna este necesară o anumită flexibilitate în cadrul acestei evaluări. Comisia dă dovadă de transparență în ceea ce privește regimul lingvistic care urmează să fie utilizat în cadrul consultărilor publice.

Comisia consideră că nu există o corelație strictă dovedită între disponibilitatea mai multor versiuni lingvistice și numărul de răspunsuri primite.

Recomandarea 4 – Regimul lingvistic și chestionarele

Primul punct: Comisia acceptă această recomandare.

Consultările publice referitoare la inițiativele prioritare din cadrul programului de lucru al Comisiei (anexa I) trebuie să fie traduse în toate limbile oficiale ale UE. Toate celelalte consultări publice trebuie să fie disponibile în limbile engleză, franceză și germană. Pentru consultările publice de amplu interes public, este necesar să se asigure traduceri suplimentare. Pentru a evalua dacă o inițiativă suscită un amplu interes public, ar putea fi aplicate aceleași criterii care sunt utilizate pentru a clasifica inițiativele în categoria majore în cadrul Instrumentului 6 din Orientările pentru o mai bună legiferare. Aceste criterii sunt: caracterul actului prevăzut, conținutul politicii, impactul preconizat, importanța politică a inițiativei și obiectul acesteia. Cu toate acestea, Comisia consideră că întotdeauna este necesară o anumită flexibilitate în cadrul acestei evaluări. Comisia dă dovadă de transparență în ceea ce privește regimul lingvistic care urmează să fie utilizat în cadrul consultărilor publice.

Punctul al doilea: Comisia acceptă parțial această recomandare.

Comisia traduce deja în toate limbile UE chestionarele pentru consultările publice care vizează inițiative majore și paginile web dedicate consultării. Cu toate acestea, traducerea în toate limbile oficiale a documentelor-cheie de consultare pentru toate inițiativele prioritare și pentru inițiativele de amplu interes public ar reprezenta o presiune considerabilă asupra resurselor Comisiei, nu ar respecta principiul economiei și ar întârzia și mai mult procesul de elaborare a politicilor. Comisia ar putea lua în considerare traducerea altor documente de însoțire, atunci când acest lucru este proporțional sau relevant.

Punctul al treilea: Comisia acceptă această recomandare.

Comisia recomandă deja, ca bună practică, includerea unei serii de întrebări specializate pentru părțile interesate vizate.

117

Comisia recunoaște importanța informațiilor și a verificărilor legate de tehnologie pentru consultările realizate online și îmbunătățește în permanență dispozițiile care vizează atenuarea riscurilor legate de tehnologie. Îmbunătățirea continuă a măsurilor de gestionare a vulnerabilității și monitorizarea securității prezenței pe internet a Comisiei și a dispozițiilor puse în aplicare în ceea ce privește consultările publice prin intermediul platformei „Exprimați-vă părerea!” se îndreaptă în această direcție.

Comisia se angajează să asigure protecția datelor cu caracter personal, care reprezintă un drept fundamental.

Recomandarea 5 – Prelucrarea și securitatea datelor

Comisia este conștientă de importanța protejării procesului de consultare publică împotriva manipulării rezultatelor și aplică standarde înalte de prelucrare a datelor și de securitate în acest domeniu.

Primul punct: Comisia acceptă această recomandare.

Comisia va efectua verificări sistematice ale contribuțiilor la consultările publice pentru a raporta situațiile și comportamentele anormale (detectarea atacurilor cibernetice, duplicarea adreselor IP, detectarea campaniei) prin utilizarea măsurilor de securitate web și a analizelor asociate consultării. Situațiile și comportamentele anormale vor fi semnalate în raportul factual care însoțește consultarea. Comisia a instituit un sistem de susținere a unor standarde înalte de prelucrare și securitate a datelor.

Începând cu 24 iulie 2018, este necesar un mecanism pentru autentificarea (EU Login) respondenților la consultările publice publicate pe portalul „Exprimați-vă părerea!”.

Mecanismul de autentificare al Comisiei, precum și mecanismul Captcha, reprezintă măsuri importante pentru protejarea consultărilor împotriva manipulării. Cu toate acestea, progresul tehnologic creează oportunități de eludare a acestor măsuri.

Comisia subliniază importanța menținerii unui echilibru între standardele înalte de securitate și participarea cu ușurință la consultări.

Punctul al doilea: Comisia acceptă această recomandare.

Comisia Europeană a introdus analize asociate consultărilor realizate prin intermediul portalului „Exprimați-vă părerea!”, care acoperă, printre altele, detectarea campaniilor, gruparea în funcție de naționalitate, categoriile identificate, articolele, în limitele informațiilor tehnice care sunt disponibile și care pot fi exploatate în aceste scopuri, în conformitate cu cadrele de protecție și de securitate a datelor cu caracter personal. Aceste măsuri sunt actualizate în mod constant pentru a beneficia de progresele tehnologice și de conceperea chestionarelor într-un mod adecvat scopului.

118

Comisia subliniază că, în conformitate cu Orientările privind o mai bună legiferare, raportul de sinteză factual nu constituie o cerință obligatorie.

Recomandarea 6 – Feedback pentru respondenți

Comisia acceptă această recomandare.

Pentru a asigura transparența, Comisia recomandă deja publicarea informațiilor factuale (rapoarte de sinteză factuale, contribuții la consultări) cu privire la contribuțiile primite de la părțile interesate. Sunt publicate, de asemenea, rapoarte de sinteză, care rezumă rezultatele tuturor activităților de consultare în legătură cu o anumită inițiativă.

În plus, Comisia analizează soluțiile tehnice pentru îmbunătățirea transparenței în ceea ce privește rezultatele consultărilor publice, în vederea dezvoltării în continuare a portalului „Exprimați-vă părerea!”. Acest feedback va fi pus la dispoziția participanților pe site-ul web al Comisiei.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit V – Finanțarea și administrarea Uniunii, condusă de domnul Lazaros S. Lazarou, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de doamna Annemie Turtelboom, membră a Curții de Conturi Europene, sprijinită de Dennis Wernerus, șef de cabinet, și de Diane Tinnemans și Carmen Schnell, asistenți în cadrul cabinetului; Margit Spindelegger, director principal; Rogelio Abarquero Grossi, coordonator; Michael Spang, auditor principal; Bernadett Soos-Petek, Attia Horvay-Kovacs, Anzela Poliulianaite și Vesna Ogriz, auditori. Borja Cruselles De Muller, stagiar. Mark Smith a asigurat asistență lingvistică. Emanuele Fossati și Zsolt Varga au asigurat asistență IT. Paul Haschka și Bogomil Kovachev au asigurat sprijin statistic. Elisa Gómez, Horst Fischer, Jesús Nieto Muñoz și Ivo Koppelmaa au furnizat sprijin în vederea asigurării calității. Valérie Tempez-Erasmi și Manuela Magliocca au asigurat asistență de secretariat.

De la stânga la dreapta: Jesús Nieto Muñoz, Zsolt Varga, Rogelio Abarquero Grossi, Carmen Schnell, Annemie Turtelboom, Manuela Magliocca, Margit Spindelegger, Dennis Wernerus, Anzela Poliulianaite.

Note

1 P. 6 din discursul privind starea Uniunii 2018 al președintelui Comisiei, domnul Jean-Claude Juncker, 12 septembrie 2018.

2 Articolul 11 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană privind democrația participativă: „În vederea asigurării coerenței și a transparenței acțiunilor Uniunii, Comisia Europeană procedează la ample consultări ale părților interesate”.

3 COM(2001) 428 final.

4 COM(2002) 704 final.

5 COM(2001) 726 final și COM(2002) 278 final.

6 SWD(2017) 350 final: Better Regulation guidelines, p. 69. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/better-regulation-guidelines.pdf

7 Better Regulation guidelines, p. 4.

8 SWD(2015) 111 final.

9 Better Regulation guidelines, SWD(2017) 350 final: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/better-regulation-guidelines.pdf

10 Finalizarea agendei pentru o mai bună legiferare: soluții mai bune pentru rezultate mai bune. SWD(2017) 675 final.

11 Site-ul „Contribuția dvs. la procesul legislativ”: https://ec.europa.eu/info/law/contribute-law-making_ro

12 https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say_ro

13 OECD (2018), OECD Regulatory Policy Outlook 2018, OECD Publishing, Paris, p. 48.

14 OECD (2018), OECD Regulatory Policy Outlook 2018, OECD Publishing, Paris, p. 55.

15 Dialogurile cu cetățenii sunt dezbateri cu publicul la care participă comisarii europeni și alți factori de decizie de la nivelul UE (deputați în Parlamentul European și politicieni de la nivel național, regional și local). https://ec.europa.eu/info/events/citizens-dialogues_en

16 A se vedea Citizens’ Participation Using Sortition, Bertelsmann Stiftung, octombrie 2018.

17 OECD (2018), OECD Regulatory Policy Outlook 2018, OECD Publishing, Paris, p. 55.

18 Better Regulation guidelines 2017, p. 69 (2015, p. 64).

19 Better Regulation guidelines 2017, p. 79 (2015, p. 76).

20 https://ec.europa.eu/eusurvey/?language=ro

21 Better Regulation toolbox 2017, p. 395 (2015, p. 317): conferințe, audieri și evenimente publice; sondaje Eurobarometru; grupuri de experți; focus-grupuri; interviuri; consultări publice; consultări care vizează IMM-urile sau grupuri de IMM-uri; ateliere, reuniuni și seminare.

22 Better Regulation toolbox 2017, p. 396 (2015, p. 319. Punctele forte ale consultării publice online deschise: ajunge la o gamă largă și la un număr mare de părți interesate).

23 COM(2019) 178, p. 15.

24 Better Regulation toolbox 2017, p. 424 (2015, p. 319).

25 Better Regulation toolbox 2017, p. 423 (2015, p. 319).

26 Better Regulation guidelines 2017, p. 71 (2015, p. 66).

27 Better Regulation guidelines 2017, p. 73 (2015, p. 69).

28 COM(2019) 178, p. 5.

29 https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/Strategy.aspx

30 Consultările publice examinate sunt desemnate prin acronimul CP (a se vedea referințele de la CP-1 la CP-26).

31 DG Comunicare, DG Informatică, DG Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie din partea Comisiei; Parlamentul European; Comitetul European al Regiunilor; Ombudsmanul European; Comitetul de analiză a reglementării (din cadrul Comisiei).

32 Estonia și Germania.

33 În casete, Curtea a tradus în limba în care este redactat raportul Curții o selecție de păreri și puncte de vedere primite de la cetățeni. Versiunile originale ale tuturor observațiilor selectate sunt disponibile în anexa IV.

34 http://www.oecd.org/gov/46560128.pdf

35 https://www.oecd.org/governance/regulatory-policy/49990817.pdf

36 Articolul 287 alineatul (3) TFUE: „Orice document sau informație necesară îndeplinirii misiunii sale se comunică Curții de Conturi, la cererea sa, de către celelalte instituții ale Uniunii, de către orice organ, oficiu sau agenție care gestionează venituri în numele Uniunii, de către persoanele fizice sau juridice care beneficiază de vărsăminte de la buget […]”.

37 Better Regulation guidelines 2017, p. 70 (2015, p. 65).

38 Better Regulation guidelines 2017, p. 70 și 71 (2015, p. 65 și 66).

39 Better Regulation guidelines 2017, p. 88 (2015, p. 85).

40 Better Regulation guidelines 2017, p. 91 (2015, p. 91) și Better Regulation toolbox 2017, p. 38.

41 Better Regulation guidelines 2017, p. 91 (2015, p. 91).

42 Better Regulation toolbox 2017, p. 37.

43 Better Regulation guidelines 2017, p. 7 și 67.

44 Better Regulation toolbox 2017, p. 37, 38 și 438 (2015, p. 264, 280 și 305).

45 Foile de parcurs și evaluările inițiale ale impactului au fost publicate mai întâi pe portalul „Exprimați-vă părerea!” în 2017.

46 În plus, a avut loc o campanie amplă, care a generat 260 000 de răspunsuri.

47 COM(2019) 178, p. 12.

48 Better Regulation toolbox 2017, p. 380 (2015, p. 303).

49 Better Regulation toolbox 2017, p. 379 (2015, p. 61 și 301).

50 Better Regulation toolbox 2017, p. 385 (2015, p. 313).

51 Better Regulation toolbox 2017, p. 391 (2015, p. 7).

52 Better Regulation toolbox 2017, p. 391 și 394 (2015, p. 59 și 280).

53 Better Regulation toolbox 2017, p. 7 și 376 (2015, p. 7).

54 Centrele de informare din fiecare stat membru al UE: https://europa.eu/european-union/contact/meet-us_ro

55 Better Regulation toolbox 2017, p. 399 și 400.

56 COM(2017) 651 final.

57 COM(2019) 178, p. 16.

58 Better Regulation toolbox 2015, p. 314.

59 Language coverage of public consultations launched by the Commission, 28 aprilie 2017.

60 Better Regulation toolbox 2017, p. 397.

61 Better Regulation toolbox 2017, p. 397 și 398.

62 Unul menționat în anexa I și două în textul principal.

63 Better Regulation toolbox 2017, p. 402.

64 La 31 august 2018, comisarul Bulc a declarat: „Milioane de europeni au profitat de consultarea publică pentru a-și exprima opiniile. Mesajul este foarte clar: 84 % dintre ei doresc să nu se mai schimbe ora. Vom acționa acum în consecință și vom elabora o propunere legislativă adresată Parlamentului European și Consiliului, care vor decide împreună.” (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-5302_ro.htm).

65 Better Regulation toolbox 2017, p. 400 (2015, p. 315 și 318).

66 Setul de instrumente al Comisiei 2017, p. 411 (2015, p. 321).

67 Browserul TOR (de rutare în cercuri concentrice) este un browser web conceput pentru navigarea anonimă pe internet și pentru protecția împotriva analizei traficului.

68 SWD(2018) 406 final, p. 3.

69 Better Regulation toolbox 2017, p. 424 (2015, p. 319).

70 Better Regulation toolbox 2017, p. 423 (2015, p. 319).

71 http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-5302_ro.htm

72 Setul de instrumente al Comisiei 2017, p. 417 și 419 (2015, p. 333).

73 Setul de instrumente al Comisiei 2017, p. 412 (2015, p. 314).

74 Setul de instrumente al Comisiei 2017, p. 424 (2015, p. 314).

75 Orientările Comisiei 2017, p. 84 (2015, p. 81).

76 Orientările Comisiei 2017, p. 87 (2015, p. 84).

77 Orientările Comisiei 2015, p. 84.

78 SWD(2018) 406 final, Methodological considerations, p. 2: „Spre deosebire de sondaje, consultările publice nu sunt reprezentative din punct de vedere statistic. De asemenea, consultările publice realizate prin intermediul internetului prezintă o eroare sistematică de autoselecție a respondenților, care favorizează opiniile celor care optează să răspundă la consultare în raport cu opiniile celor care optează să nu răspundă. La interpretarea rezultatelor trebuie să se țină seama de aceste elemente”.

79 Setul de instrumente al Comisiei 2017, p. 436 (2015, p. 239 și 242).

80 https://ec.europa.eu/info/consultations/2018-summertime-arrangements_ro

81 Verificările suplimentare și curățarea datelor au fost efectuate de către contractantul independent, astfel cum se subliniază în apendicele A-A.2 din raportul final (https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/64e670c5-fcf9-11e8-a96d-01aa75ed71a1).

Calendar

Etapa Data
Adoptarea planului de audit / Demararea auditului 10.4.2018
Trimiterea oficială către Comisie (sau către o altă entitate auditată) a proiectului de raport 6.6.2019
Adoptarea raportului final după procedura contradictorie 16.7.2019
Primirea răspunsurilor oficiale ale Comisiei (sau ale altei entități auditate) în toate versiunile lingvistice 29.8.2019

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019

PDF ISBN 978-92-847-3425-2 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/474579 QJ-AB-19-012-RO-N
HTML ISBN 978-92-847-3403-0 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/930836 QJ-AB-19-012-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2019

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://publications.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.