Statisticile europene Calitatea lor mai poate fi îmbunătățită

Sinteză

I Statisticile oficiale sunt un bun public care urmărește să descrie fenomene economice, demografice, sociale și de mediu. Ele sunt esențiale pentru a permite nu numai politicienilor și liderilor din mediul de afaceri, ci și persoanelor fizice și gospodăriilor să ia decizii bazate pe date concrete. În cazul UE, sunt necesare statistici în toate domeniile – de la conceperea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea politicilor UE, până la colectarea și alocarea fondurilor UE. Este esențial ca aceste statistici să fie de o calitate ridicată. Calitatea statisticilor este operaționalizată prin următoarele criterii: relevanță; acuratețe; comparabilitate și coerență; actualitate și punctualitate; și accesibilitate și claritate.

II În 2012, Curtea a publicat un raport special privind calitatea statisticilor europene. Examinând, în 2016, situația acțiunilor întreprinse în urma acestui raport, ea a constatat că unele îmbunătățiri convenite nu fuseseră implementate pe deplin. Având în vedere evoluțiile recente ale statisticilor europene, Curtea a decis să efectueze un nou audit pe aceeași temă. Scopul urmărit este ca recomandările și constatările sale să contribuie la eficacitatea proceselor Eurostat de management al calității și să ajute astfel la îmbunătățirea fiabilității statisticilor europene.

III În cadrul acestui audit, Curtea a evaluat dacă Comisia asigură cu eficacitate cadrul necesar pentru a produce statistici europene de înaltă calitate. Pentru a răspunde la această întrebare, s-a examinat dacă Comisia dispune de o strategie cuprinzătoare și de programe eficace (489 de milioane de euro au fost alocați în perioada 2013‑2020) pentru elaborarea de statistici. S-a evaluat, de asemenea, dacă Eurostat oferă un sprijin adecvat, dacă acesta a instituit o evaluare temeinică a calității datelor și dacă se asigură că toți utilizatorii beneficiază de un acces transparent și egal. În acest scop, Curtea a selectat activități statistice în trei domenii tematice (forța de muncă, întreprinderile și sănătatea) și a verificat dacă activitatea de evaluare desfășurată de Eurostat a asigurat calitatea colectărilor de date pentru perioada 2017‑2020. În cele din urmă, Curtea a examinat dacă potențialul evaluărilor inter pares de a asigura calitatea statisticilor europene a fost pe deplin valorificat.

IV Concluzia generală a Curții este că Comisia furnizează statistici care sunt, în general, de o calitate suficientă pentru factorii de decizie, pentru întreprinderi și pentru cetățeni. Totuși, mai trebuie remediate unele deficiențe.

V Strategiile Eurostat în materie de statistici reflectă prioritățile stabilite în programe succesive, dar nu au reușit să măsoare progresele realizate. Comitetul consultativ european pentru statistică, principalul organism reprezentativ al utilizatorilor, nu reprezintă în mod eficace toți utilizatorii, de exemplu atunci când vine vorba despre opiniile colective ale comunității academice și de cercetare. În plus, nevoile utilizatorilor nu sunt pe deplin satisfăcute, deoarece există lacune la nivelul datelor în domeniile auditate.

VI În pofida creșterii finanțării prin intermediul Programului statistic european, producția de statistici europene periodice se bazează în continuare parțial pe finanțarea acordată de alte servicii ale Comisiei. Unele dintre cele 13 proiecte finanțate de UE pe care Curtea le-a analizat nu au adus o valoare adăugată printr-un accent pus pe inovare, ci s-au limitat la a finanța activități obligatorii.

VII Sprijinul acordat de Eurostat statelor membre este în mare măsură adecvat. În schimb, în domeniile examinate de Curte, competențele de verificare ale Eurostat sunt limitate. De asemenea, Curtea a constatat că rapoartele privind calitatea transmise de statele membre nu sunt armonizate la nivelul proceselor statistice utilizate și nici în cadrul acestora din urmă și nu conțin același nivel de detaliu. În plus, Eurostat nu procedează la evaluări aprofundate ale tuturor dimensiunilor calității, cum ar fi comparabilitatea și coerența. Statisticile privind sănătatea și întreprinderile sunt afectate, de asemenea, de probleme legate de actualitatea lor, dat fiind că unele seturi de date pot fi transmise cu până la 24 de luni după anul de referință.

VIII Eurostat a elaborat un calendar de publicare din care lipsesc anumite detalii. Eurostat nu are o politică generală în materie de revizuire, nu descrie exhaustiv pe site-ul său web normele care reglementează accesul înainte de publicare și nu publică o listă completă a utilizatorilor cărora li s-a acordat acces privilegiat.

IX Deși modul în care este conceput exercițiul de evaluare inter pares a Sistemului Statistic European s-a îmbunătățit, frecvența acestor evaluări și acoperirea sistemelor statistice naționale nu sunt încă la parametri adecvați pentru a asigura îmbunătățiri continue ale calității. În plus, Comisia și statele membre au dat urmare doar parțial principalelor recomandări ale evaluării inter pares pentru perioada 2013‑2015 referitoare la consolidarea independenței și a imparțialității.

X În urma auditului său, Curtea recomandă Comisiei:

• să răspundă mai bine nevoilor utilizatorilor, asigurând o mai mare incluziune în cadrul Comitetului consultativ european pentru statistică;
• să urmărească consolidarea independenței financiare a Programului statistic european și să acorde prioritate proiectelor inovatoare;
• să îmbunătățească rapoartele de calitate ale statelor membre și evaluarea calității statisticilor europene;
• să reexamineze practica actuală de a permite un acces înainte de publicare la statistici; și
• să evalueze fezabilitatea consolidării mandatului Comitetului consultativ european pentru guvernanță statistică.

Introducere

„Cunoașterea înseamnă putere”: rolul statisticilor oficiale

01 Statisticile oficiale sunt „un element indispensabil în sistemul de informare al unei societăți democratice, furnizând guvernului, economiei și publicului larg date privind situația economică, demografică, socială și a mediului înconjurător”¹. Ca bun public, acestea sunt dezvoltate, elaborate și difuzate de autoritățile naționale de statistică și de organizații internaționale. Statisticile europene oficiale acoperă UE însăși, statele membre ale acesteia și regiunile, precum și țările care fac parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS).

02 Statisticile europene de înaltă calitate sunt importante pentru a ajuta factorii de decizie să elaboreze și să monitorizeze politici economice, demografice, sociale și de mediu în vederea creșterii și a dezvoltării durabile. Astfel de statistici sunt totodată cruciale pentru colectarea și alocarea fondurilor UE și sunt esențiale pentru întreprinderi, cercetători și publicul larg. Pandemia de COVID-19 a demonstrat că există o nevoie urgentă de date aproape în timp real furnizate de sisteme statistice rapide, flexibile și mai coordonate (a se vedea anexa I).

03 Calitatea este un concept multidimensional, dar o definiție simplă ar putea fi „adecvarea pentru utilizare” sau „adecvarea în raport cu scopul urmărit”. În contextul statisticilor europene, calitatea este operaționalizată prin intermediul următoarelor criterii: relevanță; acuratețe; comparabilitate și coerență; actualitate și punctualitate; și accesibilitate și claritate (a se vedea tabelul 1). Aceste dimensiuni sunt interconectate și respectarea unora dintre ele poate însemna compromisuri în detrimentul celorlalte.

Cadrul juridic care reglementează elaborarea statisticilor europene

04 Cadrul juridic al UE în materie a evoluat de-a lungul timpului, în mare parte ca răspuns la nevoile instituțiilor UE. Tratatul privind funcționarea UE² prevede că elaborarea statisticilor „se face respectând imparțialitatea, fiabilitatea, obiectivitatea, independența științifică, eficiența costurilor și confidențialitatea informațiilor statistice; aceasta nu trebuie să implice costuri excesive pentru operatorii economici”.

05 Regulamentul privind statisticile europene³ instituie Sistemul Statistic European (SSE) ca un parteneriat între Eurostat (o direcție generală din cadrul Comisiei Europene și, în același timp, Oficiul pentru Statistică al UE) și institutele naționale de statistică și alte autorități naționale responsabile în fiecare stat membru pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor europene. Acest parteneriat include și autoritățile de statistică din țările AELS.

06 Regulamentul definește de asemenea modul în care SSE ar trebui să fie organizat, stabilește principalele sarcini ale partenerilor săi și oferă un cadru pentru dezvoltarea, elaborarea și difuzarea de statistici europene bazate pe principii statistice comune. Regulamentul reprezintă totodată temeiul juridic pentru pregătirea programelor statistice europene (PSE, denumite în continuare „programele”), care definesc principalele domenii și obiective în materie de dezvoltare, elaborare și difuzare a statisticilor europene pentru o perioadă care corespunde celei acoperite de cadrul financiar multianual. Dintr-un cuantum total de 489 de milioane de euro, programul anterior (2013‑2020) a furnizat țărilor participante la SSE granturi în valoare de 193 de milioane de euro (cu o sumă suplimentară de 181 de milioane de euro acordați sub formă de credite subdelegate de alte direcții generale). Programul actual (2021‑2027) prevede cheltuieli în valoare de 552 de milioane de euro⁴, din care 74 de milioane de euro în credite de angajament pentru 2021⁵. Comisia are în vedere în prezent o revizuire a regulamentului, pentru a se concentra asupra noilor surse de date, tehnologii și cunoștințe aprofundate, asupra schimbului de date și asupra răspunsului în materie de statistici în situații de criză.

07 Principiile statistice stabilite în regulament sunt detaliate în Codul de bune practici al statisticilor europene, al cărui scop este de a asigura încrederea publicului în statisticile europene⁶. Codul de bune practici a fost revizuit ultima dată în 2017 (a se vedea figura 1).

Guvernanța Sistemului Statistic European

08 Responsabilitatea pentru colectarea datelor necesare în vederea generării de statistici europene pentru uzul public (de către UE și statele membre) revine unui număr de două sisteme statistice, cu cadre juridice separate care reflectă structuri de guvernanță diferite. Acestea sunt Sistemul Statistic European (SSE)⁷ și Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC)⁸.

09 SSE este ghidat de Comitetul Sistemului Statistic European, prezidat de Eurostat și alcătuit din reprezentanți ai institutelor naționale de statistică membre. Comitetul oferă SSE consultanță profesională cu privire la dezvoltarea, elaborarea și difuzarea statisticilor. De asemenea, acesta este responsabil de Codul de bune practici al statisticilor europene.

10 Eurostat funcționează ca autoritate statistică a UE. Rolul său este de a da tonul în vederea armonizării statisticilor, în strânsă cooperare cu autoritățile naționale de statistică. Funcția principală a Eurostat este de a prelucra și a publica informații statistice comparabile la nivel european, prin evaluarea calității datelor transmise de statele membre.

11 SSE este asistat de Comitetul consultativ european pentru statistică⁹ (denumit în continuare „Comitetul consultativ”), iar activitățile sale legate de implementarea Codului de bune practici al statisticilor europene sunt supravegheate de Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică (CCEGS)¹⁰, un organism format din experți statisticieni independenți (a se vedea figura 2).

Sfera și abordarea auditului

12 Obiectivul de ansamblu al acestui audit a fost de a se evalua dacă Comisia asigură cu eficacitate cadrul necesar pentru a produce statistici europene de înaltă calitate. În prezentul document, Curtea face referire la Eurostat atunci când raportează cu privire la domenii pentru care acesta, în calitate de oficiu pentru statistică al UE, are responsabilitate exclusivă.

13 Pentru a răspunde la întrebarea de audit, s-a evaluat:

• dacă Comisia dispune de o strategie cuprinzătoare și de programe eficace pentru elaborarea unor statistici de înaltă calitate;
• dacă Eurostat asigură un sprijin adecvat, dacă acesta a instituit o evaluare temeinică a calității datelor pe care le primește și dacă, atunci când difuzează statistici europene, se asigură că toți utilizatorii beneficiază de un acces transparent și egal; și
• dacă evaluările inter pares au fost exploatate pe deplin pentru a asigura și a îmbunătăți în continuare calitatea statisticilor.

14 În 2012, Curtea a publicat un raport special privind calitatea statisticilor europene¹¹. După ce a examinat în 2016 situația acțiunilor întreprinse în urma acestui raport, ea a constatat că unele recomandări tot nu fuseseră puse în aplicare pe deplin. Din acest motiv și având în vedere evoluțiile recente ale statisticilor europene, Curtea a decis să efectueze un nou audit pe aceeași temă. Prin urmare, ea s-a aplecat asupra progreselor înregistrate în perioada ianuarie 2013-decembrie 2021. Scopul urmărit este ca recomandările și constatările sale să contribuie la eficacitatea proceselor Eurostat de management al calității și să ajute astfel la îmbunătățirea calității statisticilor europene.

15 Curtea a selectat trei domenii tematice (forța de muncă, întreprinderile și sănătatea) și a verificat dacă activitatea de evaluare desfășurată de Eurostat a asigurat statistici de înaltă calitate, axându-se pe colectarea de date pentru perioada 2017‑2020 în conformitate cu criteriile de calitate stabilite în Regulamentul (CE) nr. 223/2009. Analiza s-a axat pe următoarele activități statistice (a se vedea anexa II):

• ancheta UE asupra forței de muncă (LFS);
• statistici structurale de întreprinderi;
• sănătate, constând în „cheltuieli pentru sănătate”, „parametri din domeniul sănătății, de altă natură decât cheltuielile” și „cauze de deces”.

16 Curtea a examinat toate dimensiunile calității (a se vedea punctul 03) în statele membre incluse în eșantion (Croația, Italia, Cipru, Lituania și Finlanda). În ceea ce privește actualitatea, punctualitatea și exhaustivitatea, au putut fi acoperite toate statele membre ale UE, dat fiind că documentația era ușor de accesat. Eșantionul a fost selectat pe baza a șase criterii, pentru a asigura relevanța, pragul de semnificație, o acoperire geografică largă și o combinație optimă de sisteme statistice diferite (bazate pe anchete statistice sau pe date administrative).

17 Activitățile de audit ale Curții au acoperit, de asemenea, contribuțiile la elaborarea statisticilor europene aduse de alte servicii ale Comisiei [Direcția Generală (DG) Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (EMPL), DG Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (GROW), DG Sănătate și Siguranță Alimentară (SANTE)] și ale CCEGS și ale Comitetului consultativ. Curtea nu a analizat calitatea datelor transmise de statele membre, statisticile europene elaborate de SEBC și nici exploatarea unor noi surse de date.

18 Activitatea Curții s-a bazat pe criterii din diverse surse, cum ar fi principiile convenite pentru statisticile oficiale, orientările aferente privind punerea în aplicare și bunele practici internaționale (a se vedea anexa III).

19 Pe lângă examinarea de date și statistici, Curtea a analizat legislația relevantă, orientările și recomandările internaționale, precum și documentele puse la dispoziție de Comisie și de statele membre selectate, inclusiv răspunsurile acestora la chestionare detaliate care acoperă întreaga sferă a auditului. A fost examinat de asemenea un eșantion de 13 granturi relevante pentru cele trei domenii tematice (a se vedea anexa IV), gestionate de Eurostat în cadrul programului 2013‑2020. Aceste granturi privesc proiecte implementate de institute naționale de statistică sau de alte autorități naționale din cele cinci state membre examinate de Curte.

20 Curtea a intervievat membri ai personalului din cadrul Comisiei, al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, al institutelor naționale de statistică și al altor autorități naționale din cele cinci state membre, precum și din cadrul a trei organizații internaționale (OIM, OCDE și OMS). De asemenea, Curtea a participat în calitate de observator la reuniuni ale Comitetului SSE și a intervievat foști membri și membri actuali ai organelor de guvernanță ale SSE (CCEGS și Comitetul consultativ), membri ai Oficiului pentru Statistică al AELS, ai Federației Societăților Naționale de Statistică Europene, ai Societății Regale de Statistică din Marea Britanie, precum și experți în statistica muncii, a întreprinderilor și a sănătății. Din cauza situației provocate de pandemia de COVID-19, toate interviurile au avut loc prin videoconferință.

Observații

Strategia și programele au răspuns așteptărilor, dar nu s-a pus un accent suficient pe inovare și nu s-a răspuns nevoilor tuturor utilizatorilor

21 Comisia pune în aplicare prioritățile sale strategice în principal prin intermediul unor programe succesive, care ar trebui să fie astfel concepute încât să răspundă nevoilor utilizatorilor de statistici europene și care, dacă este necesar, ar trebui revizuite pentru a se ține seama de eventuale schimbări neașteptate (a se vedea figura 3). În următoarele secțiuni, Curtea examinează:

1. dacă programele statistice ale Comisiei și planurile strategice ale Eurostat sunt bine concepute, complete și monitorizate în mod eficace;
2. dacă programele răspund nevoilor utilizatorilor; și
3. dacă programele aduc un bun raport costuri-beneficii prin intermediul granturilor acordate pentru sistemele statistice naționale.

Planurile și programele strategice au răspuns în mare măsură așteptărilor instituționale, dar nu au reușit să măsoare progresele

22 Curtea a examinat programul 2013‑2020 și planurile strategice ale Eurostat pentru perioadele 2016‑2020 și 2020‑2024, programele de lucru anuale aferente programelor statistice europene începând din 2013, precum și documentația privind monitorizarea și evaluarea programelor. Curtea a examinat, de asemenea, programul actual din cadrul Programului privind piața unică al UE pentru perioada 2021‑2027, mecanismul utilizat pentru stabilirea priorităților în perioada 2013‑2020, precum și fondul discuțiilor purtate în cadrul SES în 2019 în vederea modificării acestor priorități pentru perioada 2021‑2027.

23 S-a constatat că programul pentru perioada 2013‑2020 a fost conceput în mare parte pentru a răspunde așteptărilor și nevoilor utilizatorilor instituționali ai statisticilor europene și a inclus un cadru de monitorizare. Comisia a considerat însă ulterior că unii dintre indicatorii-cheie de performanță utilizați inițial pentru a măsura eficacitatea programului nu erau legați de obiectivele acestuia și nici în măsură să demonstreze impactul finanțării UE. Acești indicatori-cheie de performanță au fost înlocuiți cu alții (a se vedea figura 4). Din cauza acestei înlocuiri și a modificărilor aduse metodologiei anchetei privind satisfacția utilizatorilor, nu a fost posibilă măsurarea progreselor înregistrate pe parcursul întregii perioade de opt ani.

Nu se răspunde în mod suficient nevoilor utilizatorilor și există în continuare lacune la nivelul datelor

24 Pentru a se asigura relevanța statisticilor, acestea trebuie să fie generate în primul rând ținând seama de utilizatori. Elaborarea de statistici nu este un scop în sine, ci trebuie să îi ajute pe cei care utilizează datele să îmbunătățească politicile și efectele acestora. Având în vedere acest obiectiv, Eurostat ar trebui să consulte toate tipurile de utilizatori pentru a identifica nevoile la care trebuie să răspundă planificarea strategică. Ca principal organism reprezentativ al utilizatorilor, Comitetul consultativ ar trebui să ajute în acest sens, prin asigurarea faptului că cerințele utilizatorilor sunt luate în considerare în procesul de planificare a programului și prin stabilirea de relații cu consiliile naționale ale utilizatorilor de statistici¹² (a se vedea figura 5).

25 Eurostat identifică nevoile utilizatorilor printr-o serie de canale. De exemplu, acesta organizează audieri anuale pentru a consulta alte servicii ale Comisiei, realizează o anchetă bianuală privind satisfacția utilizatorilor și desfășoară consultări ocazionale, mai puțin reprezentative, cu privire la anumite produse (cum ar fi Tabloul de bord statistic european privind redresarea).

26 Comitetul consultativ acordă prioritate nevoilor care decurg din politicile și inițiativele UE. Pe lângă aceasta, cei 12 membri numiți de Comisie participă în capacitate personală și nu ca reprezentanți ai asociațiilor științifice, ai universităților și ai institutelor de cercetare din care provin¹³; prin urmare, aceștia nu asigură cu adevărat un punct de vedere colectiv. Nu sunt implicați alți utilizatori și părți interesate importante, cum ar fi societatea civilă, organizațiile neguvernamentale care reprezintă grupuri vulnerabile și marginalizate sau organizațiile internaționale.

27 De la înființarea sa, Comitetul consultativ nu a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește stabilirea de relații cu utilizatorii naționali de statistici. Astfel, acesta a reușit abia în 2021 să compileze o prezentare generală a 23 de consilii naționale ale utilizatorilor de statistici și să elaboreze planuri de consolidare a cooperării cu acestea. În plus, în cursul activității sale, Curtea a identificat probe potrivit cărora activitățile consiliului italian de utilizatori fuseseră suspendate. În Croația nu era încă operațional un astfel de consiliu.

28 Auditul Curții a identificat lacune în ceea ce privește statisticile vizând „parametri din domeniul sănătății, de altă natură decât cheltuielile” și morbiditatea. Statisticile vizând „parametri din domeniul sănătății, de altă natură decât cheltuielile”, cum ar fi resursele și activitățile din domeniul sănătății, sunt voluntare, iar seturile de date nu sunt încă complete, deoarece nu toate statele membre transmit către Eurostat toate datele convenite. Un proiect de regulament de punere în aplicare care definește o listă minimă de cerințe urmează să fie adoptat, prima transmitere de date fiind prevăzută pentru 2023. Cu excepția cazului în care anumitor state membre li se acordă derogări, calitatea (inclusiv caracterul complet) ar trebui să se îmbunătățească. Procesul de dezvoltare a statisticilor privind morbiditatea este în curs de peste 10 ani și nu a fost încă finalizat.

29 O altă lacună importantă identificată de Curte se referă la definiția UE a IMM-urilor, pe care Eurostat nu o aplică în mod corect din cauza dificultăților întâmpinate în efortul de a obține toate datele financiare din unele state membre. Clasificarea IMM-urilor în statisticile europene se bazează numai pe numărul de angajați (mai puțin de 250 de persoane) și ignoră criteriile financiare (cifra de afaceri anuală și bilanțul total).

Finanțarea statisticilor UE nu este asigurată în mod corespunzător și nu acordă în mod suficient prioritate proiectelor inovatoare

30 Comisia ar trebui să răspundă principalelor nevoi ale utilizatorilor și să completeze finanțarea națională cu resurse financiare adecvate alocate pentru sistemele statistice naționale, astfel cum se recomandă în orientările internaționale (a se vedea anexa III). Finanțarea aferentă programului este alocată prin intermediul unor programe anuale de activitate, care sunt elaborate și adoptate de Comisie și acoperă finanțarea prin granturi, achiziții publice și alte acorduri. Cadrul financiar multianual 2021‑2027 include 552 de milioane de euro pentru program – aproximativ 78,9 milioane de euro pe an (+ 29 % comparativ cu media anuală pentru perioada 2013‑2020). Contribuția anuală a UE la SSE reprezintă 2,4 % din costul total estimat al elaborării de statistici oficiale (aproximativ 3 miliarde de euro în 2020, conform unui sondaj de evaluare a costurilor realizat de Eurostat¹⁴).

31 Granturile sunt cele mai utilizate și consacrate mijloace de încurajare a elaborării de noi statistici ca răspuns la nevoi identificate de utilizatorii instituționali. Ele sunt acordate la cerere și finanțează aproximativ 70 % din costurile proiectelor vizând dezvoltarea activităților statistice, cum ar fi crearea de noi module de anchetă, colectarea de date față în față și interviuri telefonice.

32 Eurostat gestionează, de asemenea, granturi finanțate de alte servicii ale Comisiei (cum ar fi DG EMPL și DG SANTE) în afara programului (a se vedea figura 6). La fel ca în cazul granturilor finanțate în cadrul programului, scopul lor este de a încuraja dezvoltarea de statistici care să răspundă nevoilor specifice ale direcțiilor generale – deși, uneori, ele servesc și la finanțarea de activități statistice care sunt deja obligatorii. În acest context, în 2012, Curtea a recomandat următoarele: „Pentru a asigura o implementare integrală a Codului de bune practici al statisticilor europene, Comisia ar trebui: (e) […] să retragă gradual mecanismul utilizării de credite operaționale subdelegate pentru elaborarea statisticilor”. Curtea consideră că mecanismul actual, prin care Eurostat depinde din punct de vedere financiar de alte direcții generale, nu este pe deplin aliniat la recomandările internaționale și la bunele practici privind alocarea de resurse adecvate și nu promovează independența instituțională.

33 Curtea a constatat că granturile acordate de UE acoperă în mare măsură nevoile instituționale, o parte importantă a acestora finanțând activități statistice obligatorii și, în unele cazuri, acoperind costurile obișnuite cu personalul ale sistemelor statistice naționale. Doar câteva granturi finanțează proiecte inovatoare (cum ar fi studii-pilot privind statisticile în materie de morbiditate) cu o valoare adăugată considerabilă, care altfel nu ar fi finanțate la nivel național.

34 Proiectele finanțate trebuie evaluate pentru a se verifica dacă își ating obiectivele și aduc beneficii proporționale cu resursele investite. Deși au existat evaluări ale granturilor individuale, evaluarea calitativă a rezultatelor nu era în general însoțită de o justificare, lucru care riscă să limiteze posibilitatea de urmărire subsecventă și să diminueze sustenabilitatea rezultatelor.

Eurostat acordă sistemelor statistice naționale un sprijin adecvat, dar persistă deficiențe în ceea ce privește evaluarea și difuzarea

35 Sarcina Eurostat este de a dezvolta, a elabora și a difuza statistici europene¹⁵. În acest scop, Eurostat acordă sprijin institutelor naționale de statistică, evaluează calitatea datelor primite de la statele membre în conformitate cu criteriile stabilite (a se vedea punctul 03) și apoi consolidează datele și le publică. Criteriile de calitate „relevanță” și „accesibilitate și claritate” sunt discutate la punctele 24-29 și, respectiv, 59-69.

36 Eurostat ar trebui să dispună de un sistem eficace de management al calității, cu proceduri scrise pentru evaluarea calității fiecărui domeniu tematic¹⁶ (a se vedea figura 7).

37 În următoarele secțiuni, Curtea examinează dacă Eurostat:

1. acordă un sprijin adecvat institutelor naționale de statistică;
2. efectuează o evaluare temeinică a calității datelor primite;
3. atunci când difuzează statistici, se asigură că toți utilizatorii beneficiază de un acces transparent și egal.

Eurostat acordă sistemelor statistice naționale un sprijin adecvat

38 În calitatea sa de coordonator pentru îmbunătățirea calității statisticilor europene, Eurostat ar trebui să acorde statelor membre un sprijin adecvat și în timp util și să dezvolte rețele de cooperare pentru a promova schimbul de cunoștințe¹⁷. Pe baza documentelor disponibile, Curtea a constatat că sprijinul Eurostat pentru statele membre este, de regulă, adecvat și acordat în timp util. De exemplu, declanșarea pandemiei de COVID-19 a generat o cerere fără precedent din partea administrației publice, a mass-mediei și a publicului în ansamblu de statistici rapide și fiabile în mai multe domenii (a se vedea anexa I). La scurt timp după izbucnirea pandemiei, Eurostat a emis orientări și note metodologice privind producția de seturi de date, cum ar fi LFS.

39 Eurostat nu dispune însă de proceduri interne scrise pentru acordarea de sprijin, în special proceduri privind intervalele de timp. Curtea a identificat exemple de probleme metodologice complexe a căror soluționare a necesitat mult timp. De exemplu, problema modului de tratare a datelor privind îngrijirea pe termen lung (distincția între servicii sociale și îngrijire medicală) există din 2015, de la momentul implementării Sistemului conturilor de sănătate din 2011¹⁸. Problema afectează exhaustivitatea și comparabilitatea datelor din acest domeniu. Un grup operativ a început să lucreze pe această temă în februarie 2022 și raportul său este așteptat înainte de sfârșitul anului 2023.

Rapoartele de calitate ale statelor membre nu sunt pe deplin armonizate și documentate

40 Manualul SSE conține orientări pentru elaborarea, de către partenerii SSE, a rapoartelor privind calitatea axate pe producători și a celor axate pe utilizatori cu privire la întreaga gamă de procese și de produse statistice. Pentru fiecare set de date statistice, aceste rapoarte ar trebui să fie armonizate la nivelul proceselor statistice utilizate și în cadrul acestora din urmă, pentru a se asigura conformitatea cu orientările menite să asigure că se pun la dispoziția utilizatorilor și producătorilor informații esențiale privind procesele de colectare și validare a datelor.

41 Curtea a examinat dacă rapoartele privind calitatea prezentate de statele membre în cele trei domenii tematice acoperite de audit erau conforme cu Manualul SSE și includeau informații care erau în același timp adecvate și armonizate, astfel încât să permită o evaluare și o înțelegere corespunzătoare a produselor statistice aferente.

42 Regulamentele sectoriale impun statelor membre să trimită către Eurostat rapoarte de calitate și metadate, la intervale de până la cinci ani. Un interval lung de timp între două rapoarte crește riscul ca descrierile surselor și ale metodelor să se fi schimbat între două seturi de date. În plus, unul dintre cele cinci state membre din eșantionul Curții (Croația) nu a transmis încă raportul de calitate prevăzut pentru datele privind „cauzele de deces”. Nu există nicio cerință legală de a prezenta un raport de calitate pentru datele privind „parametrii din domeniul sănătății, de altă natură decât cheltuielile”; totuși, statele membre ar trebui să transmită un fișier cu metadate, a cărui structură nu este aliniată cu cea a rapoartelor de calitate.

43 Există diferențe de raportare între activitățile statistice și chiar în cadrul acestora. Nivelul de detaliere variază între statele membre din eșantionul Curții; unele nu furnizează informații suficiente pentru a permite o înțelegere și o evaluare corespunzătoare a calității datelor. În plus, cu excepția rapoartelor privind „cauzele de deces”, structura rapoartelor de calitate nu respectă orientările. Aceste inconsecvențe conduc la informații incomplete care ar putea crea confuzie pentru utilizatori.

Evaluarea calității realizată de Eurostat nu a asigurat pe deplin fiabilitatea datelor

44 Eurostat este abilitat din punct de vedere juridic să desfășoare activități de verificare la fața locului în statele membre în domenii statistice precum procedura aplicabilă deficitelor excesive și venitul național brut. Acesta nu dispune însă de competențe comparabile în cele trei domenii acoperite de auditul Curții. Întrucât contribuțiile vărsate de UE prin intermediul unei serii de instrumente de finanțare, cum ar fi noul Fond de redresare și reziliență, sunt calculate pe baza unor statistici europene în legătură cu care Eurostat nu are competențe de verificare (cum ar fi cele referitoare la forța de muncă și la populație) și, prin urmare, nu poate asigura fiabilitatea, există riscul ca orice alocare a fondurilor UE pe baza unor astfel de date să fie inexactă.

45 Eurostat a elaborat proceduri scrise pentru validarea datelor în fiecare dintre domeniile tematice examinate de Curte. Procedurile respective nu includ însă verificări mai aprofundate ale calității datelor în statele membre, cum ar fi verificări la fața locului.

46 Eurostat a elaborat, de asemenea, manuale de utilizare și orientări privind monitorizarea conformității cu legislația UE referitoare la statistici. Un aspect care lipsește din aceste orientări este precizarea unui termen pentru luarea de măsuri în cazul în care constată că un stat membru nu respectă termenele fixate în reglementări.

47 Eurostat utilizează o serie de instrumente informatice pentru a efectua verificări de validare (ale unor aspecte precum logica, plauzibilitatea, coerența, ratele de revizuire și ratele anuale de variație). Unele dintre aceste verificări sunt integrate în fișierele care includ chestionarul pe care statele membre trebuie să îl completeze, astfel încât acestea să poată detecta și corecta eventualele erori înainte de a trimite fișierele. Odată validările finalizate, statele membre primesc un raport de validare pe care trebuie să îl aprobe. Datele lor pot fi difuzate pe scară mai largă numai după această aprobare.

48 Eurostat, OCDE și OMS colectează și repartizează între ele validările datelor privind „cheltuielile pentru sănătate” și „parametrii din domeniul sănătății, de altă natură decât cheltuielile” și aplică verificările în mod identic. Validarea datelor privind LFS, „cauzele de deces” și „cheltuielile pentru sănătate” este similară pentru toate statele membre. În schimb, evaluările finale ale calității pentru fiecare stat membru nu sunt structurate și nu documentează sau nu propun soluții pentru toate problemele identificate. În ceea ce privește celelalte domenii tematice („parametrii din domeniul sănătății, de altă natură decât cheltuielile” și statisticile structurale de întreprinderi), Curtea a primit fișiere cu date, dar nu și evaluări finale ale calității. Ea a constatat că Eurostat era la curent cu probleme de calitate a datelor ieșite la iveală din activitatea sa de validare sau din informațiile furnizate de statele membre. Soluționarea anumitor probleme legate de calitatea datelor necesită mult timp (a se vedea, de exemplu, discuția despre datele privind îngrijirea pe termen lung de la punctul 39).

49 În perioada acoperită de auditul său, Curtea a identificat deficiențe în ceea ce privește acuratețea datelor în cele trei domenii auditate (a se vedea caseta 1).

50 Curtea a examinat dacă Eurostat a analizat conformitatea cu cadrele conceptuale și gradul de comparabilitate și de coerență a datelor. Ea a identificat deficiențe în toate domeniile tematice vizate de audit (a se vedea caseta 2).

51 Curtea a constatat, de asemenea, că datele privind „cauzele de deces” prezintă diferențe semnificative, ceea ce indică faptul că, în pofida mai multor orientări vizând armonizarea, acestea nu sunt înregistrate în același mod în toate statele membre. Figura 8 ilustrează comparabilitatea limitată a datelor privind „cauzele de deces” pentru demență: aceasta arată diferențe semnificative ale modului în care statele membre înregistrează cazurile de demență, una dintre cele mai costisitoare boli¹⁹ și a doua cauză de deces, ca importanță, în țările cu venituri ridicate²⁰. În plus, deși boala Alzheimer reprezintă, la nivel mondial, 60‑70 % din totalul cazurilor de demență²¹, ponderea sa în categoria „demență” a „cauzelor de deces” a variat în 2018 de la 3,4 % în Malta la 99,9 % în România. De asemenea, Curtea a constatat disparități mari în ceea ce privește ponderea deceselor cauzate de boli respiratorii, cum ar fi pneumonia și gripa.

52 Disparitățile în ceea ce privește rezultatele în materie de sănătate pot fi atribuite nu numai diferențelor dintre sistemele de sănătate sau stării de sănătate a populației, ci și practicilor de codare naționale și/sau automate, care pot să conducă la date ce nu sunt comparabile.

53 În statistici, actualitatea și punctualitatea sunt importante pentru un proces decizional eficace. Pentru cele trei domenii auditate, regulamentele sectoriale prevăd perioade de referință și date specifice până la care statele membre trebuie să transmită către Eurostat date și rapoarte privind calitatea/fișiere cu metadate (a se vedea figura 9). Majoritatea statelor membre transmit date numai dacă acest lucru este cerut de regulamente și doar în modul cerut de acestea.

54 Astfel cum se arată în figura 9, statisticile din anumite domenii pot fi transmise cu până la 24 de luni după perioada de referință, ceea ce reduce beneficiile acestora pentru utilizatori. În 2018, 2019 și 2020, numai șase, nouă și, respectiv, opt state membre au trimis în mod voluntar date privind cheltuielile pentru sănătate în termen de patru luni de la sfârșitul anului de referință, ceea ce înseamnă că aceste date sunt mai actuale. În plus, atunci când apar noi nevoi, SSE nu dispune de flexibilitatea procedurală necesară pentru a răspunde rapid cu noi seturi de date. Acest lucru a devenit deosebit de evident în contextul pandemiei de COVID-19, când datele nu au fost disponibile cu promptitudine pentru statistici din domeniul sănătății și al întreprinderilor. În ceea ce privește în special datele privind cauzele de deces, a fost necesar să se găsească modalități alternative de calculare a ratelor mortalității, mai precis să se organizeze o colectare voluntară de date cu privire la numărul săptămânal de decese pentru a se putea calcula mortalitatea anormală lunară (a se vedea anexa V).

55 Curtea a observat deficiențe în ceea ce privește punctualitatea în toate domeniile statistice acoperite de auditul său. Întârzierile în furnizarea unor date care sunt deja depășite fac ca întregul proces să fie ineficace din punctul de vedere al satisfacerii nevoilor utilizatorilor. Informațiile disponibile cu privire la momentul efectiv la care statele membre și-au transmis datele arată întârzieri față de termenele legale în cazul anchetei asupra forței de muncă și al statisticilor privind sănătatea. Caseta 3 conține exemple de întârzieri în furnizarea statisticilor privind sănătatea. Pentru statisticile structurale de întreprinderi, nu erau disponibile astfel de informații, deci Curtea nu a putut să evalueze situația din acest domeniu.

56 Atunci când compilează agregatele la nivelul UE, Eurostat ar trebui să estimeze datele statelor membre, dacă este necesar. Curtea a constatat că, adesea, statele membre nu au furnizat date pentru cele trei domenii tematice care au făcut obiectul auditului sau că au raportat datele cu întârziere. În aceste cazuri (de exemplu, pentru statisticile structurale de întreprinderi și „parametrii din domeniul sănătății, de altă natură decât cheltuielile”), Eurostat a utilizat estimări în scopul obținerii unui agregat la nivelul UE. O excepție a fost agregatul de la nivelul UE pentru 2018 referitor la „cauzele de deces”, care nu a fost produs deoarece Eurostat nu a făcut o estimare pentru Franța (a se vedea caseta 3).

Lipsesc informații armonizate și indicatori de monitorizare în raportarea către Parlament și Consiliu

57 În fine, Comisia trebuie să raporteze Parlamentului și Consiliului cu privire la calitatea statisticilor pe care le difuzează, o dată la trei ani, cu excepția statisticilor privind sănătatea. Curtea a analizat cele mai recente două rapoarte trimise, care se refereau la ancheta asupra forței de muncă și la statisticile structurale de întreprinderi. Ea a constatat că nivelul de detaliere era diferit în cele două rapoarte și că informațiile nu erau suficiente pentru a se obține o imagine clară a deficiențelor existente (a se vedea caseta 4).

58 Niciunul dintre cele două rapoarte nu utiliza indicatori de monitorizare detaliați pentru a arăta progresele înregistrate în raport cu regulamentele privind ancheta asupra forței de muncă și statisticile structurale de întreprinderi. Pentru fiecare produs statistic sunt necesari indicatori adecvați care să permită monitorizarea adecvată a punerii în aplicare a regulamentelor și compilarea de informații armonizate privind calitatea datelor.

Procedurile de difuzare nu sunt suficient de armonizate

59 Pentru a asigura accesibilitatea și claritatea în difuzarea statisticilor, Eurostat ar trebui, printre altele, să dispună de proceduri scrise adecvate, precum și de o politică în materie de publicare și de un calendar de publicare²². Politica în materie de publicare ar trebui să facă distincția între diferitele tipuri de publicații și de defalcări, iar calendarul de publicare și politica și calendarul privind revizuirile ar trebui să fie făcute publice în prealabil.

60 Documentele examinate de Curte demonstrează că Eurostat a instituit un set de instrumente și proceduri, cum ar fi reguli editoriale, pe care le aplică în procesul de difuzare. În schimb, nu există norme care să stabilească un anumit interval de timp între colectarea datelor și publicarea lor de către Eurostat și nici o cerință ca datele tuturor statelor membre să fie publicate la aceeași dată. De la jumătatea anului 2021, Eurostat întocmește și face public un calendar anual de publicare pentru principalele sale produse, în conformitate cu Codul de bune practici.

61 Curtea a verificat datele de publicare ale datelor referitoare la ancheta asupra forței de muncă și la cheltuielile pentru sănătate, care au fost singurele dosare puse la dispoziția sa. În perioada 2018‑2020, Eurostat nu a difuzat la același moment datele tuturor statelor membre privind ancheta asupra forței de muncă. Această observație era valabilă și pentru datele privind cheltuielile din domeniul sănătății, deoarece unele state membre (a se vedea punctul 54 și caseta 3) au transmis cu întârziere datele și au răspuns cu întârziere la întrebările Eurostat în cursul procesului de validare. Întârzierile în difuzare au prelungit perioada dintre anul de referință și data publicării.

62 În conformitate cu Codul de bune practici, Eurostat a elaborat și a făcut public un calendar anual de publicare pentru principalele sale produse din 2022. Totuși, în cazul celor trei domenii tematice care au făcut obiectul auditului Curții, anumite detalii (indicatori, defalcarea în funcție de nivelul de clasificare, perioade de referință, elemente în curs de revizuire etc.) nu au fost publicate.

63 Unul dintre scopurile unei politici și ale unui calendar de revizuiri este de a informa utilizatorii cu privire la impactul previzibil al modificărilor planificate asupra comparabilității, ajutându-i astfel să anticipeze și să gestioneze mai bine întreruperile din seriile de timp (a se vedea anexa III). Curtea a constatat că Eurostat a actualizat datele pe măsură ce fișierele transmise soseau și în cazurile în care erau necesare revizuiri și corectări. Eurostat nu are o politică generală în materie de revizuire, dar au fost elaborate politici specifice pentru domenii precum statisticile de întreprinderi. În alte domenii, precum „cheltuielile pentru sănătate” și „cauzele de deces”, datele sunt revizuite, dar nu fac obiectul unei politici comune; revizuirile depind de politica fiecărui stat membru în materie.

Accesul la statistici înainte de publicare ar putea compromite egalitatea de tratament și riscă să permită scurgeri de informații

64 Pentru a consolida încrederea în statisticile oficiale, atât cadrul juridic al UE, cât și principiile statistice internaționale prevăd că toți utilizatorii trebuie tratați în mod egal²³. Orientările internaționale relevante sunt și mai explicite, în sensul că se referă și la simultaneitatea accesului (a se vedea anexa III).

65 În evaluarea inter pares din 2014, CCEGS a considerat că există argumente puternice în favoarea unei interdicții totale a accesului înainte de publicare și a recomandat o investigație completă cu privire la impactul unei astfel de măsuri (a se vedea anexa VI: 2014/11). De atunci, CCEGS a formulat alte patru recomandări privind, printre altele, reducerea frecvenței și a numărului de statistici la care se permite un acces anterior publicării și privind armonizarea și transparența practicilor în materie în rândul partenerilor SSE (2015/5, 2015/6, 2015/7, 2018/1²⁴). Curtea a observat că Eurostat a făcut unele progrese în punerea în aplicare a acestor recomandări. În 2021, CCEGS a solicitat Eurostat să efectueze o analiză critică a practicii sale de a permite în cadrul Comisiei un acces anterior publicării la statistici (a se vedea anexa VI: 2021/4). Ca răspuns, Eurostat a fost de acord să furnizeze o sinteză a situației actuale din memorandumurile de înțelegere existente care au fost încheiate cu celelalte servicii ale Comisiei.

66 Accesul înainte de publicare este justificat la nivelul SSE pe baza Codului de bune practici²⁵. Eurostat oferă acces înainte de publicare pentru anumite date-cheie personalului său de conducere de nivel superior, Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare, Direcției Generale EMPL și Băncii Centrale Europene, precum și mass-mediei. Agențiile de presă acreditate primesc în avans, prin mijloace electronice, comunicate de presă aflate sub embargo de publicare²⁶. În schimb, institutul național de statistică italian oferă acces înainte de publicare numai în cadrul unei sesiuni de informare pentru jurnaliști, în cursul căreia aceștia nu au posibilitate de contact cu exteriorul (sistemul de „uși închise”)²⁷. În opinia Curții, procedurile Eurostat nu asigură faptul că nu vor apărea scurgeri de date.

67 Accesul înainte de publicare la datele macroeconomice ale UE prezintă riscul ca cei care beneficiază de accesul timpuriu să obțină profituri economice datorită acestuia (a se vedea caseta 5). Opțiunea de acces anterior publicării ar putea da naștere unor oportunități de beneficiu economic care riscă să denatureze în mod grav piețele.

68 Din motive de transparență, bunele practici internaționale recomandă ca comunicatele de presă să fie însoțite de o listă de utilizatori care beneficiază de acces înainte de publicare. Or, site-ul Eurostat nu oferă informații complete cu privire la toți utilizatorii și la posturile desemnate care beneficiază de acces înainte de publicare.

69 În cadrul SSE, cel puțin zece țări (Cehia, Danemarca, Croația, Italia, Polonia, Slovenia, Finlanda, Suedia, Islanda și Norvegia) au eliminat practica de a permite guvernelor și/sau mass-mediei accesul înainte de publicare. Prin urmare, practicile în materie în cadrul SSE rămân nearmonizate (a se vedea punctul 65).

Potențialul evaluărilor inter pares de a aduce îmbunătățiri nu a fost exploatat pe deplin

70 Evaluările inter pares sunt utilizate pentru a verifica conformitatea de ansamblu a Eurostat și a sistemelor statistice naționale cu principiile din Codul de bune practici, care reprezintă piatra de temelie a cadrului comun de calitate al SSE. Sistemele statistice naționale sunt evaluate inter pares de o echipă de experți, iar CCEGS efectuează evaluarea inter pares a Eurostat. De la adoptarea inițială a Codului de bune practici în 2005, SSE a organizat trei runde de evaluări inter pares autoreglementate, ceea ce înseamnă că deciziile care privesc aceste evaluări sunt luate la nivel intern de către Comitetul SSE (a se vedea figura 2). În următoarele secțiuni, Curtea examinează:

1. dacă Comisia a pus în aplicare în mod eficace recomandările celei de a doua evaluări inter pares;
2. dacă monitorizarea de către Eurostat a progreselor înregistrate de sistemele statistice naționale în punerea în aplicare a recomandărilor celei de a doua evaluări inter pares a fost eficace;
3. dacă modul în care a fost concepută cea de a treia rundă de evaluare inter pares a sistemelor statistice naționale este adecvat scopului.

Comisia a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește majoritatea recomandărilor formulate în urma evaluării inter pares

71 Pentru a se asigura un impact maxim al recomandărilor CCEGS, este important ca acestea să fie puse în aplicare de către Comisie cu promptitudine și, pe cât posibil, în integralitate. În caz contrar, Comisia ar trebui să prezinte o justificare adecvată, în conformitate cu orientările statistice, recomandările și bunele practici internaționale.

72 În 2014, CCEGS a efectuat cea de a doua evaluare inter pares a Eurostat și a emis 16 recomandări care priveau șase domenii principale: legislația care stă la baza procedurilor de numire și destituire a personalului de conducere de nivel superior; arhitectura legislației privind statisticile; coerența statisticilor europene; difuzarea; comunicarea și utilizatorii; și coordonarea (a se vedea anexa VI). Ca răspuns, Eurostat a elaborat un plan de punere în aplicare care conține 20 de acțiuni de îmbunătățire²⁸.

73 Curtea a constatat că Comisia a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește majoritatea recomandărilor formulate în urma evaluării inter pares, în special în ceea ce privește arhitectura legislației și comunicarea și utilizatorii. În schimb, recomandări importante din domeniile independenței și imparțialității (legislația privind numirea și destituirea personalului de conducere de nivel superior; și accesul înainte de publicare – a se vedea punctele 64-69) nu au fost acceptate și/sau nu au fost abordate într-un mod eficace²⁹.

74 În cadrul evaluării inter pares din 2014, CCGES a emis patru recomandări care abordau întreaga gamă de acte legislative ale UE privind recrutarea, numirea și destituirea personalului de conducere de nivel superior al Eurostat (a se vedea anexa VI: 2014/1-2014/4). Eurostat nu a acceptat însă aceste recomandări și nu a propus nicio acțiune de îmbunătățire conexă. Eurostat a afirmat că recomandările fie mergeau mai departe decât Codul de bune practici (2014/1, 2014/2 și 2014/4), fie erau suficient abordate în cadrul juridic al UE (2014/3). În cadrul următoarei evaluări inter pares (2021), CCGES a reiterat o serie din recomandările sale în acest domeniu (a se vedea anexa VI: 2021/1 și 2021/2), care tot nu au fost acceptate.

75 În 2012, Curtea a recomandat, de asemenea, următoarele³⁰:„Pentru a asigura o implementare integrală a Codului de bune practici al statisticilor europene, Comisia ar trebui: […] (d) să consolideze independența profesională a «șefului statistică al Uniunii Europene», numindu-l pentru un mandat cu durată fixă, în urma primirii unui aviz favorabil din partea ESGAB și a aprobării Parlamentului European și a Consiliului”. În pofida sprijinului Parlamentului European, recomandarea Curții nu a fost pusă în aplicare, întrucât Comisia a considerat că actualul cadru juridic era adecvat și că garanțiile necesare existau deja.

Evaluarea de către Eurostat cu privire la punerea în aplicare de către statele membre a acțiunilor de îmbunătățire formulate în urma evaluării inter pares se bazează în mare măsură pe încrederea reciprocă între autoritățile de statistică

76 Rolul de coordonare al Eurostat include monitorizarea eficace a recomandărilor adresate statelor membre ca urmare a evaluărilor inter pares efectuate de experți. După cea de a doua evaluare inter pares (2013‑2015), Eurostat a utilizat chestionare anuale pentru a monitoriza punerea în aplicare de către institutele naționale de statistică a acțiunilor de îmbunătățire convenite (2016‑2019). Ca principiu general, întregul exercițiu de monitorizare s-a bazat în mare măsură pe încredere, deoarece acțiunile de îmbunătățire erau puse în aplicare sub responsabilitatea institutelor naționale de statistică, care trebuiau să se asigure că acestea sunt adecvate, complete și documentate în mod corespunzător. Doar pentru ultima rundă de monitorizare, în 2019, Eurostat a depus un efort pentru a verifica progresele raportate, trimițând cereri de clarificare statelor membre.

77 Figura 10 prezintă progresele înregistrate de-a lungul timpului de institutele naționale de statistică în direcția finalizării acțiunilor de îmbunătățire rezultate în urma celei de a doua evaluări inter pares. Conform celui mai recent raport de monitorizare disponibil, 155 dintre cele 910 acțiuni identificate (17 %) erau încă incomplete la sfârșitul anului 2019 (a se vedea anexa VII pentru o defalcare detaliată).

78 Curtea a constatat că punerea în aplicare a acțiunilor de îmbunătățire a avut de suferit atunci când acestea depindeau de organisme din afara institutului național de statistică sau atunci când lipseau voința și/sau sprijinul politic. Acțiunile de acest tip implicau, de regulă, modificări legislative (de exemplu, privind numirea și destituirea șefilor institutelor naționale de statistică, accesul la datele administrative, crearea de organisme de supraveghere), dar unele vizau resursele umane sau financiare ori chiar dezvoltări informatice.

79 În Italia și Finlanda, procesul legislativ a stagnat, cu acțiuni care tot nu erau finalizate după mai mult de șapte ani de la a doua evaluare inter pares. În Croația și în Cipru, modificările legislative necesare au fost introduse după o întârziere considerabilă de aproximativ cinci ani. Reprezentanții la nivel înalt ai principalelor părți interesate (ministere, parlament) nu au fost implicați suficient de devreme în procesul de evaluare inter pares pentru a putea facilita punerea în aplicare a unor acțiuni-cheie vizând aspecte legate de structura instituțională și de guvernanță (independența profesională).

80 Pe lângă independență profesională, autoritățile naționale de statistică au nevoie de resurse umane, financiare și tehnice adecvate pentru a-și pune în aplicare programele statistice (a se vedea anexa III). Curtea a examinat rapoartele anuale ale CCEGS, evaluările inter pares ale statelor membre și informațiile referitoare la resurse și a solicitat celor cinci țări din eșantionul său și altor părți interesate să își exprime punctul de vedere cu privire la guvernanța sistemelor statistice naționale.

81 Curtea a constatat că independența profesională încă nu este întotdeauna garantată, în special în ceea ce privește numirea și destituirea șefilor institutelor naționale de statistică. Întrucât alte autorități naționale implicate fac parte, de obicei, dintr-un minister, independența lor este și mai incertă. Observația Curții confirmă constatarea Eurostat potrivit căreia 25 dintre cele 72 de acțiuni de îmbunătățire (35 %) legate de independența profesională tot nu erau finalizate în decembrie 2019 (a se vedea anexa VII).

82 De asemenea, câteva institute naționale de statistică au comunicat Curții preocupări cu privire la dependența lor financiară și au menționat insuficiența resurselor lor în raport cu cererea tot mai mare de noi statistici și cu necesitatea unor investiții semnificative în tehnologie. În această privință, în noiembrie 2021, Consiliul a recunoscut că atât Eurostat, cât și sistemele naționale trebuie să beneficieze de resurse umane și financiare adecvate care să le permită să lucreze în continuare cu noile surse de date și tehnologii digitale³¹.

Modul în care sunt concepute evaluările inter pares s-a îmbunătățit de-a lungul timpului, dar rămân deficiențe importante

83 Obiectivul evaluărilor inter pares este de a verifica respectarea de către partenerii SSE a principiilor Codului de bune practici, care reprezintă piatra de temelie a cadrului comun de calitate stabilit pentru a asigura calitatea statisticilor europene. În schimb, cele mai avansate sisteme statistice din afara Europei se limitează la autoevaluări. Pe lângă verificarea conformității, un alt scop al evaluărilor este de a formula recomandări care să ajute autoritățile de statistică să își îmbunătățească și să își dezvolte sistemele statistice. Figura 11 prezintă principalele etape ale evaluărilor inter pares.

84 Tabelul 2 prezintă modul în care au evoluat în timp principalele elemente de la baza concepției evaluărilor inter pares. Prima evaluare inter pares (2005‑2007) a vizat în principal sensibilizarea cu privire la Codul de bune practici și a fost un exercițiu introductiv pentru toți participanții. Această evaluare prezenta însă deficiențe importante³². A doua rundă de evaluare (2013‑2015) a fost mai bine concepută, a inclus experți externi și a obținut o mai mare recunoaștere internațională. A treia rundă (2021‑2023) a pus în aplicare, de asemenea, câteva recomandări suplimentare ale CCEGS. Statele membre din eșantionul Curții erau în general mulțumite de contribuția Eurostat la procesul de concepere și au subliniat că au fost implicate încă de la început în elaborarea metodologiei.

85 În cursul reuniunilor sale cu părțile interesate, Curtea a constatat că există un consens cu privire la faptul că evaluările inter pares trebuie efectuate suficient de frecvent pentru a permite îmbunătățiri continue de calitate în cadrul SSE. Perioada medie dintre a doua și a treia rundă va fi de șapte ani și jumătate. În cazul Slovaciei, perioada va fi de aproape 10 ani. Având în vedere acest decalaj de timp, nu este posibil să se surprindă în mod corespunzător efectele schimbărilor, cum ar fi progresele tehnologice și noile surse de date, față de care SSE trebuie să îți mențină atenția și să rămână adaptabil.

86 Pentru ca evaluările inter pares să fie cuprinzătoare și echitabile pentru toate țările, acestea trebuie să evalueze și caracteristicile de importanță critică ale fiecărui sistem statistic național în ansamblul său. Or, metodologia din 2020 prevedea un număr maxim de șase autorități naționale participante pentru fiecare țară, un prag arbitrar care nu ține seama de gradul de descentralizare a producției de statistici europene în interiorul unei țări (a se vedea anexa VIII). În plus, metodologia recomandată era vagă și subiectivă și nu aplica criterii de selecție comparabile pentru toate țările. Mai mult, alte autorități naționale participante sunt selectate de către institutele naționale de statistică; or, pentru a se asigura credibilitatea și coerența exercițiului, ar trebui ca acestea să fie selectate de la nivelul UE. Nici CCEGS, nici experții evaluatori inter pares nu au avut un cuvânt de spus în selectarea altor autorități naționale.

87 Numeroase institute naționale de statistică au limitat numărul acestor autorități naționale la trei. Acesta este un alt prag arbitrar, care prezintă riscul de a exclude autorități naționale importante pentru statisticile europene. Un institut național de statistică chiar a afirmat în mod explicit că punctul său de plecare era să selecteze doar alte trei autorități naționale. Adoptând această abordare, el nu a inclus cealaltă autoritate națională responsabilă de datele privind „cauzele de deces” – un organism care, în doi ani consecutivi, nu a transmis datele solicitate către Eurostat.

88 CCEGS a fost înființat ca să îmbunătățească independența, integritatea și răspunderea Eurostat și a SSE³³, pentru a se răspunde deficiențelor din sistemele naționale³⁴. Rolul CCEGS este limitat însă la a furniza Parlamentului și Consiliului un raport anual care include evaluarea independentă realizată de acest comitet cu privire la punerea în aplicare a Codului de bune practici în cadrul SSE în ansamblu, cu accent pe Eurostat mai degrabă decât pe sistemele statistice naționale. În 2012, Curtea a recomandat dezvoltarea unei funcții de supraveghere prin extinderea competențelor CCEGS³⁵. Deși a fost acceptată, recomandarea nu a fost pusă în aplicare în mod eficace.

89 În prezent, caracterul „autoreglementat” al evaluărilor inter pares ale SSE înseamnă că modul în care sunt concepute acestea (în ceea ce privește calendarul, sfera, abordarea, procedura de selecție pentru alte autorități naționale, precum și componența și selectarea echipelor de experți) este convenit prin consultare între parteneri care reprezintă mai degrabă o serie de perspective naționale decât perspectivele mai largi ale UE. În pofida independenței sale față de interesele naționale, CCEGS nu decide cu privire la aspectele-cheie ale concepției de la baza evaluărilor.

Concluzii și recomandări

90 Concluzia generală a Curții este că Comisia furnizează statistici europene care sunt, în general, de o calitate suficientă pentru factorii de decizie, pentru întreprinderi și pentru cetățeni. Totuși, unele deficiențe nu au fost încă remediate.

91 Planurile strategice ale Eurostat reflectă în principal prioritățile instituționale stabilite în programele statistice europene succesive. Ele nu reușesc însă să măsoare progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor (a se vedea punctele 22-23).

92 În componența sa actuală, Comitetul consultativ european pentru statistică, principalul organism reprezentativ al utilizatorilor, nu reprezintă în mod eficace toți utilizatorii, cum ar fi organizațiile internaționale și opiniile colective ale comunității academice și de cercetare. În plus, acest comitet nu a făcut progrese semnificative în relațiile sale cu consiliile naționale ale utilizatorilor. Nevoile utilizatorilor nu sunt pe deplin satisfăcute, deoarece există lacune la nivelul datelor în domeniile auditate. Programul statistic european nu a acordat întotdeauna prioritate acțiunilor de remediere a acestor lacune în vederea îmbunătățirii relevanței statisticilor europene, iar Eurostat nu aplică corect definiția IMM-urilor (a se vedea punctele 24-29).

Recomandarea 1 – Să se răspundă mai bine la nevoile utilizatorilor

Pentru a răspunde mai bine nevoilor utilizatorilor, Comisia ar trebui să facă în așa fel încât Comitetul consultativ european pentru statistică să devină mai incluziv, printr-o reprezentare echilibrată și eficace a tuturor utilizatorilor, și asistat de experți în domenii specifice.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2023.

93 În pofida creșterii finanțării prin intermediul Programului statistic european, producția de statistici europene se bazează în continuare parțial pe finanțarea acordată de alte servicii ale Comisiei. Finanțarea furnizată acoperă în mare măsură nevoile instituționale. Câteva granturi din partea UE finanțează proiecte inovatoare, dar o mare parte dintre granturi finanțează, de fapt, activități statistice obligatorii; valoarea adăugată pe care Programul statistic european ar putea să o aducă în sensul facilitării proiectelor inovatoare este, prin urmare, limitată. Deși au existat evaluări ale granturilor individuale, evaluarea calitativă a rezultatelor nu era în general însoțită de o justificare, lucru care riscă să limiteze posibilitatea de urmărire subsecventă și să diminueze sustenabilitatea rezultatelor (a se vedea punctele 30-34).

Recomandarea 2 – Să se urmărească consolidarea independenței financiare a Programului statistic european și să se acorde prioritate proiectelor inovatoare

Comisia ar trebui:

1. să evalueze din punctul de vedere al fezabilității posibilitatea ca următorul program statistic european să depindă mai puțin de surse multiple de finanțare; și
2. să acorde prioritate proiectelor inovatoare cu o valoare adăugată europeană clară.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2024.

94 Eurostat dispune de un sistem adecvat de management al calității. Sprijinul său pentru statele membre este în mare măsură adecvat. Cu toate acestea, nu există orientări interne care să stabilească un cadru pentru acordarea de sprijin, iar rezolvarea problemelor metodologice complexe poate necesita mult timp, ceea ce afectează mai multe dimensiuni ale calității datelor, inclusiv comparabilitatea (a se vedea punctele 35-39).

95 Curtea a constatat că rapoartele de calitate ale statelor membre nu respectă întotdeauna orientările și nu sunt armonizate la nivelul proceselor statistice utilizate și nici în cadrul acestora din urmă. Nivelul de detaliere variază de la un stat membru la altul, ceea ce complică înțelegerea și evaluarea corespunzătoare a calității datelor. Frecvența rapoartelor cu privire la calitate variază de la o activitate statistică la alta, iar raportarea nu este obligatorie pentru toate activitățile. Aceste deficiențe conduc la informații incomplete pentru utilizatori (a se vedea punctele 40-43).

96 Eurostat nu este abilitat să efectueze activități de verificare la fața locului în cele trei domenii auditate de Curte. Acesta validează datele transmise de statele membre, dar nu documentează întotdeauna în mod corespunzător rezultatul evaluărilor sale. Eurostat nu procedează la evaluări aprofundate ale tuturor dimensiunilor calității, cum ar fi comparabilitatea și coerența (a se vedea punctele 44-52).

97 Actualitatea datelor este o problemă în special în cazul statisticilor privind sănătatea și întreprinderile, dat fiind că unele seturi de date pot fi transmise după un interval de timp variind între 14 și 24 de luni de la anul de referință. Din cauza lipsei de date în timp real pentru „cauzele de deces”, ratele mortalității provocate de COVID-19 sunt estimate prin mijloace alternative. Întârzierile în transmiterea datelor fac ca întregul proces să fie ineficace pentru utilizatori. Eurostat dispune de orientări pentru evaluarea conformității cu regulamentele, dar acestea nu merg până la stabilirea de termene-limită. SSE nu are flexibilitatea necesară pentru a putea reacționa rapid. Într-un caz de lacune ale datelor de la nivel național privind „cauzele de deces”, Eurostat nu a procedat la estimări, deci nu sunt disponibile agregate la nivelul UE (a se vedea punctele 53-56).

98 Atunci când legislația impune acest lucru, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind calitatea statisticilor. Acestea nu oferă însă o imagine clară a deficiențelor existente și nu dispun de indicatori de monitorizare detaliați cu ajutorul cărora să se demonstreze progresele înregistrate în raport cu regulamentele. Unele regulamente sectoriale de mare importanță, de exemplu în domeniul sănătății, nu impun prezentarea unor astfel de rapoarte (a se vedea punctele 57-58).

Recomandarea 3 – Să se îmbunătățească rapoartele de calitate ale statelor membre și evaluarea calității statisticilor europene

Comisia ar trebui:

1. să se asigure că rapoartele de calitate pe care le primește de la statele membre se bazează pe standarde comune și conțin informații complete și comparabile;
2. să efectueze evaluări mai aprofundate și mai bine documentate în domeniul statisticilor privind forța de muncă, întreprinderile și sănătatea, pentru a spori acuratețea datelor, actualitatea și punctualitatea acestora, precum și comparabilitatea și coerența lor.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2024.

99 Eurostat a elaborat un calendar de publicare pentru difuzarea statisticilor, dar acesta nu conține anumite detalii. În plus, Eurostat nu dispune încă de o politică generală în materie de revizuire și nu publică la aceeași dată datele tuturor statelor membre cu privire la ancheta asupra forței de muncă și la cheltuielile pentru sănătate (a se vedea punctele 59-63).

100 Eurostat oferă anumitor servicii ale Comisiei și anumitor canale media un acces la date înainte de publicare, susceptibil să genereze scurgeri de informații și oportunități de a se obține beneficii economice. Dispozițiile privind accesul înainte de publicare nu sunt descrise în integralitate pe site-ul internet al Eurostat și nu este făcută publică nicio listă a tuturor utilizatorilor cu acces privilegiat (a se vedea punctele 64-69).

Recomandarea 4 – Să se reanalizeze practica actuală de a se acorda acces înainte de publicare la statistici

Comisia ar trebui:

1. să evalueze cu atenție necesitatea și valoarea adăugată a acordării unui acces înainte de publicare;
2. dacă se menține această practică, să publice informații cuprinzătoare privind accesul înainte de publicare și să consolideze măsurile de protecție împotriva eventualelor scurgeri de informații.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2023.

101 Comisia a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește majoritatea recomandărilor formulate în urma evaluării inter pares, cum ar fi cele referitoare la arhitectura legislației și la comunicare și utilizatori. Ea nu a preluat unele recomandări-cheie privind independența și imparțialitatea (a se vedea punctele 70-75).

102 Evaluarea de către Eurostat cu privire la punerea în aplicare de către statele membre a acțiunilor de îmbunătățire formulate în urma evaluării inter pares se bazează în mare măsură pe încrederea reciprocă între autoritățile de statistică. Punerea în aplicare a unor acțiuni de îmbunătățire a avut de suferit deoarece acestea depindeau de organisme din afara institutului național de statistică și lipsea sprijinul politic. Acțiuni de îmbunătățire majore, cum ar fi modificarea legislației naționale privind statisticile, au fost puse în aplicare doar parțial. În plus, independența profesională nu este încă asigurată în toate statele membre, în special la nivelul altor autorități naționale (a se vedea punctele 76-82).

103 Modul în care este conceput instrumentul de evaluare inter pares utilizat pentru evaluarea conformității Eurostat și a SSE cu Codul de bune practici s-a îmbunătățit de la prima utilizare a acestuia. Totuși, evaluările inter pares nu sunt suficient de frecvente pentru a permite îmbunătățiri continue ale calității și nu sunt întotdeauna exhaustive în acoperirea sistemelor statistice naționale. În pofida independenței sale față de interesele naționale, Comitetul consultativ european pentru guvernanță statistică are un rol limitat în conceperea evaluărilor inter pares (a se vedea punctele 83-89).

Recomandarea 5 – Să se evalueze fezabilitatea consolidării mandatului Comitetului consultativ european pentru guvernanță statistică

Comisia ar trebui să evalueze fezabilitatea și oportunitatea extinderii mandatului actual al Comitetului consultativ european pentru guvernanță statistică în sensul includerii de competențe decizionale cu privire la toate elementele principale de concepție a exercițiului de evaluare inter pares.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2023.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera IV, condusă de domnul Mihails Kozlovs, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 26 octombrie 2022.

Anexe

Anexa I – Statistici oficiale în contextul crizei provocate de COVID‑19

Pandemia de COVID-19 a adus cu sine provocări considerabile pentru sistemele statistice, exercitând o presiune considerabilă asupra autorităților responsabile de operațiunile statistice. Provocarea cea mai acută a fost asigurarea furnizării la timp a statisticilor privind sănătatea publică și furnizarea de informații adecvate privind „sectorul real” al economiei, mai precis gospodăriile și IMM-urile.

Inițial, pandemia a perturbat fluxurile de date provenite de la întreprinderi și gospodării, cauzând probleme pentru statisticile oficiale. Metodele tradiționale de colectare „față în față” a datelor nu au mai putut fi aplicate. Unele anchete statistice au devenit de asemenea imposibil de realizat și au trebuit amânate. Totodată, COVID-19 a reprezentat o provocare pentru standardele existente din perspectiva interpretării și a caracterului adecvat. Prin urmare, statisticile oficiale au trebuit să se adapteze rapid la condițiile în schimbare. Metodele alternative de colectare a datelor, cum ar fi apelurile telefonice, aplicațiile de internet sau Big Data au început să fie utilizate pe scară largă. Această tranziție poate afecta însă calitatea și comparabilitatea datelor. Inițial, factorii de decizie și mass-media au răspuns în principal cererii de date epidemiologice aproape în timp real de la nivel mondial prin intermediul tablourilor de bord, cum ar fi cel elaborat de Universitatea Johns Hopkins, care funcționau independent de sistemele statistice oficiale. Ulterior, OMS și ECDC și-au creat propriile tablouri de bord, eliminând astfel lacuna, dar cu probleme de comparabilitate.

Potrivit CCEGS, SSE a răspuns pozitiv la criza provocată de pandemia de COVID-19. Deși mai multe etape ale producției de date statistice au fost grav afectate de pandemie, țările participante la SSE și Eurostat au reușit să continue să producă indicatori-cheie fără întrerupere. Pentru a asigura calitatea și comparabilitatea continuă a statisticilor în contextul unui mediu diferit, Eurostat a publicat peste 30 de orientări care abordau aspecte metodologice generale și sectoriale. De asemenea, Eurostat a creat pe site-ul său internet o secțiune specială pentru a oferi utilizatorilor cele mai recente informații. Acesta a furnizat o listă de seturi de date privind COVID-19 și a lansat tabloul de bord statistic european privind redresarea, care include în prezent 27 de indicatori relevanți pentru redresare în ceea ce privește sănătatea, aspecte sociale, aspecte economice, întreprinderile și mediul. În fine, Eurostat a introdus o serie de noi indicatori specifici pentru situația de criză (cum ar fi decesele săptămânale și mortalitatea anormală lunară) pentru a evalua mai bine efectele pandemiei. În noiembrie 2020, șefii institutelor naționale de statistică și șeful Eurostat au convenit asupra unui răspuns coordonat la crize viitoare care ar putea afecta SSE, cunoscut sub denumirea de „Memorandumul de la Wiesbaden”. Acesta ar putea facilita o abordare comună a crizelor viitoare.

Anexa II – Activități statistice selectate

Anexa III – Exemple de orientări statistice, recomandări și bune practici de la nivel internațional

Anexa IV – Lista proiectelor selectate în vederea auditului

Anexa V – Căutarea de alternative pentru date disponibile cu mai mare promptitudine în ceea ce privește decesele provocate de COVID-19

Primele decese cauzate de COVID-19 în Europa au fost confirmate în februarie 2020. Or, este practic imposibil ca statistici europene complete privind „cauzele de deces” pentru 2020 să fie publicate înainte de 2023 (a se vedea figura 10). Pentru a se răspunde nevoilor de informare în timpul pandemiei, au fost colectate două seturi de date aproape în timp real: numărul zilnic de decese cauzate de COVID-19 și numărul săptămânal de decese ca evenimente demografice.

Numărul de decese cauzate de COVID-19: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat numărul de decese cauzate de COVID-19 în Europa, pe baza unor surse precum ministerele sănătății și institutele de sănătate publică. OMS și Universitatea Johns Hopkins au publicat aceleași statistici la nivel mondial. Cu toate acestea, din cauza diferențelor naționale în ceea ce privește clasificarea „cauzelor de deces”, precum și a mai multor probleme legate de subacoperire și de supraacoperire, este posibil ca datele să difere substanțial și să complice comparațiile între țări. De exemplu, la începutul pandemiei, Belgia a înregistrat toate decesele în care era posibil ca COVID-19 să fie implicat ca fiind decese cauzate efectiv de COVID-19, fără să ceară teste de laborator. În schimb, Italia solicita un rezultat pozitiv al testului pentru COVID-19 pentru ca decesul respectiv să poată fi atribuit acestei boli, iar Cipru a utilizat o combinație a celor două abordări.

Decese și mortalitate anormală: această metodă, pentru care sunt responsabile institutele naționale de statistică, este considerată de experți ca fiind o măsură mai adecvată a impactului total al pandemiei asupra deceselor, deși nu ține seama de schimbările demografice recente, cum ar fi îmbătrânirea populației. Acest indicator reflectă decesele cauzate de COVID-19 care nu au fost diagnosticate și raportate în mod corect, precum și decesele cauzate de alte cauze care pot fi atribuite condițiilor generale create de pandemie. SSE a introdus în aprilie 2020 colectarea de date privind numărul săptămânal de decese și a început să publice date privind mortalitatea anormală în decembrie 2020. Institutele naționale de statistică au continuat pe bază voluntară să trimită Eurostat date privind numărul săptămânal de decese.

Tabelul de mai jos prezintă datele pentru 2020 și 2021 din țările UE și AELS, calculate utilizând ambele metodologii. Rata mortalității anormale este cu aproximativ 34 % mai mare decât cifrele prezentate de ECDC privind decesele cauzate de COVID-19.

Anexa VI – Recomandările CCEGS, 2014 și 2021

Anexa VII – Sinteză a acțiunilor de îmbunătățire ale institutelor naționale de statistică: situația la 31 decembrie 2019

Anexa VIII– Acoperirea sistemelor statistice naționale în cadrul celei de a treia runde a evaluării inter pares

Acronime

AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb

BCE: Banca Centrală Europeană

DG EMPL: Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune din cadrul Comisiei Europene

DG GROW: Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri din cadrul Comisiei Europene

DG SANTE: Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europene

ECDC: Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor

IMM-uri : întreprinderi mici și mijlocii

LFS: ancheta asupra forței de muncă (labour force survey)

OCDE: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

OIM: Organizația Internațională a Muncii

OMS: Organizația Mondială a Sănătății

PSE: programul statistic european

SSE: Sistemul Statistic European

Glosar

Cauză de deces: boala sau vătămarea care a declanșat secvența de evenimente patologice care au provocat în mod direct decesul sau circumstanțele accidentului sau ale actului de violență care au produs rănirea mortală.

Date: set de valori corespunzătoare unor variabile calitative sau cantitative, cum ar fi realități sau măsurători, pe baza cărora pot fi generate informații.

Eroare relativă standard: măsură a preciziei statistice a unei estimări. Valorile mai mici ale acestui parametru indică rezultate mai fiabile, în timp ce valorile mai mari indică rezultate mai puțin fiabile.

Imparțialitate: principiu potrivit căruia statisticile trebuie dezvoltate, elaborate și difuzate într-un mod neutru și de o asemenea manieră încât toți utilizatorii să beneficieze de tratament egal.

Indicator-cheie de performanță: omăsură cuantificabilă a performanței în îndeplinirea unor obiective-cheie.

Întreprinderi mici și mijlocii: definiție în termeni de dimensiune, aplicată întreprinderilor și altor organizații, pe baza numărului de angajați și în funcție de anumite criterii financiare. Întreprinderile mici au mai puțin de 50 de angajați și cifra lor de afaceri sau bilanțul total nu depășește 10 milioane de euro. Întreprinderile medii au mai puțin de 250 de angajați și cifra lor de afaceri nu depășește 50 de milioane de euro sau valoarea totală a bilanțului este de cel mult 43 de milioane de euro.

Lacună la nivelul datelor: nedisponibilitatea acelor date care sunt necesare pentru un anumit scop.

Metadate: date care definesc și descriu alte date.

Microdate: date privind o persoană fizică, o gospodărie, o întreprindere sau o organizație.

Morbiditate: faptul de a fi bolnav.

Mortalitate anormală: numărul deceselor din orice cauză, măsurat în timpul unei crize, care depășește numărul deceselor care ar putea fi observate în condiții „normale”.

Rata standardizată a mortalității: rata mortalității unei populații, ajustată în conformitate cu o distribuție standard pe vârste pentru a îmbunătăți comparabilitatea în timp și între diferite comunități.

Sistemul conturilor de sănătate: cadrul economic standard pentru contabilitatea specifică domeniului sanitar în țările parte la SSE, utilizând norme contabile compatibile din punct de vedere metodologic cu sistemul de conturi naționale pentru a produce conturi complete, coerente și comparabile la nivel internațional care să răspundă principalelor nevoi ale utilizatorilor.

Societatea civilă: parte a societății, diferită de administrație și de mediul de afaceri, formată din asociații și alte grupuri care reprezintă interese comune în domeniul public.

Șomer: persoană cu vârsta cuprinsă între 15 sau 16 ani și 74 de ani, fără loc de muncă în cursul săptămânii de referință, disponibil pentru a începe să lucreze în următoarele două săptămâni (sau care și-a găsit deja un loc de muncă la care va începe în următoarele trei luni) și care a căutat în mod activ un loc de muncă la un moment dat în cursul celor patru săptămâni precedente.

Utilizator instituțional de statistici: oorganizație națională sau internațională, cum ar fi un guvern național sau o bancă centrală națională, sau o instituție, un organism sau un serviciu al UE.

Răspunsurile Comisiei

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=62590

Calendar

https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=62590

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit IV – Reglementarea piețelor și economia competitivă, condusă de domnul Mihails Kozlovs, membru al Curții. Auditul a fost condus de doamna Ildikó Gáll-Pelcz, membră a Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Claudia Kinga Bara, șefă de cabinet, și Zsolt Varga, atașat în cadrul cabinetului; Sabine Hiernaux-Fritsch, manager principal; Athanasios Koustoulidis, coordonator; Maria Isabel Quintela și Ezio Guglielmi, auditori. Thomas Everett a asigurat sprijin lingvistic.

Note

¹ Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite, Resolution adopted by the Economic and Social Council on 24 July 2013: 2013/21 – Fundamental Principles of Official Statistics, 2013.

² Articolul 338 TFUE.

³ Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 (JO L 87, 31.3.2009, p. 164), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) 2015/759.

⁴ Articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/690 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021.

⁵ Articolul 03 02 05 – „Elaborarea și diseminarea de statistici de înaltă calitate privind Europa” din bugetul aprobat pentru 2021, disponibil la adresa https://data.europa.eu/eli/budget/2021/1/oj?locale=ro.

⁶ Articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

⁷ Astfel cum este descris la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

⁸ Funcția statistică a SEBC se bazează pe articolul 5 din Statutul SEBC și al BCE.

⁹ Înființat prin Decizia nr. 234/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

¹⁰ Înființat prin Decizia nr. 235/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

¹¹ Raportul special nr. 12/2012 al Curții de Conturi Europene: „Au reușit Comisia și Eurostat să îmbunătățească procesul vizând elaborarea de statistici europene fiabile și credibile?”

¹² A se vedea articolele 1 și 3 din Decizia nr. 234/2008/CE din 11 martie 2008.

¹³ A se vedea articolul 4 din Decizia nr. 234/2008/CE din 11 martie 2008.

¹⁴ Eurostat, Support for the Final Evaluation of the European Statistical Programme 2013‑2020, iulie 2021, p. 43.

¹⁵ Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009.

¹⁶ Decizia 2012/504/UE a Comisiei și Codul de bune practici al statisticilor europene.

¹⁷ Articolul 6 alineatul (3) și articolele 7, 15 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 223/2009, Decizia 2012/504/UE a Comisiei.

¹⁸ Regulamentul (UE) 2015/359 al Comisiei de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008.

¹⁹ El-Hayek, Y., „Tip of the Iceberg: Assessing the Global Socioeconomic Costs of Alzheimer’s Disease and Related Dementias and Strategic Implications for Stakeholders”, în Journal of Alzheimer’s Disease, 70, 2019, p. 323-341.

²⁰ OMS, The top 10 „causes of death”, 9 decembrie 2020.

²¹ OMS, Dementia: Key facts, 2 septembrie 2021.

²² Astfel cum sunt elaborate în Codul de bune practici din 2017.

²³ Articolul 2 și articolul 18 alineatul (1) of Regulamentul (CE) nr. 223/2009, astfel cum a fost modificat; articolul 6 alineatul (2) din Decizia Comisiei din 2012 privind Eurostat și principiile codificate ale ONU (Principiile fundamentale ale statisticilor oficiale și Principiile activităților statistice internaționale).

²⁴ Raportul anual al CCEGS pe 2015 și Opinion of the ESGAB concerning the implementation of the Commission’s commitment on confidence (2018).

²⁵ Principiul 6: „Toți utilizatorii au acces egal și simultan la publicările de date statistice. Orice acces privilegiat anterior publicării acordat utilizatorilor externi este limitat, bine justificat, controlat și adus la cunoștința publicului.”

²⁶ Protocol on impartial access to Eurostat data for users, ianuarie 2014.

²⁷ ISTAT, Embargo: a policy for transmitting correct information.

²⁸ ESGAB’s recommendations and Eurostat’s improvement actions in response to the recommendations.

²⁹ Raportul anual pe 2021 al CCGES.

³⁰ Raportul special nr. 12/2012 al Curții de Conturi Europene:

³¹ Concluziile Consiliului privind statisticile UE, astfel cum au fost aprobate de Consiliul ECOFIN, 9 noiembrie 2021.

³² A se vedea Raportul special nr. 12/2012 al Curții de Conturi Europene: „Au reușit Comisia și Eurostat să îmbunătățească procesul vizând elaborarea de statistici europene fiabile și credibile?” și Raportul anual pe 2011 al CCGES.

³³ Înființat prin Decizia nr. 235/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

³⁴ COM(2005) 217 final și W. Radermacher (2011), European Statistics: People Count.

³⁵ Raportul special nr. 12/2012 al Curții de Conturi Europene: „Au reușit Comisia și Eurostat să îmbunătățească procesul vizând elaborarea de statistici europene fiabile și credibile?”

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-9052-4	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/351583	QJ-AB-22-023-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-9055-5	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/7838	QJ-AB-22-023-RO-Q

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2022

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este definită în Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Prin urmare, ca regulă generală, reutilizarea este autorizată cu condiția menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul conținutului elaborat de Curtea de Conturi Europeană nu poate altera sensul sau mesajul inițial. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți o permisiune suplimentară în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți.

Dacă se obține o astfel de permisiune, ea anulează și înlocuiește permisiunea de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o permisiune în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor:

Figura 2 – pictograme: aceste figuri au fost concepute folosind resurse de pe site-ul Flaticon.com. © Freepik Company S.L. Toate drepturile rezervate.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696;
• folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.