Digitalizarea industriei europene: o inițiativă ambițioasă, al cărei succes depinde de angajamentul de durată al UE, al statelor membre și al întreprinderilor

Sinteză

Digitalizarea este asociată cu o mai bună performanță a întreprinderilor în termeni de productivitate, practici de management, inovare, creștere și locuri de muncă mai bine remunerate. Adoptarea transformării digitale este deci esențială pentru numeroase întreprinderi din UE dacă acestea doresc să rămână competitive. Întreprinderile din UE nu profită pe deplin de tehnologiile avansate pentru a inova. Dat fiind că 99 % din aceste întreprinderi sunt IMM-uri, este deosebit de important ca acest sector să înceapă transformarea digitală.

În acest context, Comisia a lansat în 2016 inițiativa privind digitalizarea industriei europene (denumită în continuare „inițiativa”). Această inițiativă fără caracter obligatoriu avea scopul de a consolida competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale și de a se asigura că fiecare întreprindere din Europa, indiferent de sector, de locul unde este amplasată și de dimensiune, poate beneficia pe deplin de inovațiile digitale. Inițiativa a propus mobilizarea unor investiții publice și private în valoare de aproape 50 de miliarde de euro în decurs de cinci ani de la lansarea sa. Centrele de inovare digitală, care furnizează întreprinderilor servicii precum expertiză în domeniul tehnologiilor, al testării și al networking-ului, reprezintă unul dintre conceptele-cheie pentru punerea în aplicare a inițiativei. Pe lângă faptul că pune la dispoziția cetățenilor și a factorilor de decizie din UE o evaluare a eficacității acțiunilor desfășurate de Uniune de la lansarea inițiativei, raportul Curții ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că au fost instituite condițiile adecvate pentru perioada de programare 2021‑2027.

Curtea a examinat cât de eficace a fost UE în sprijinirea atât a strategiilor naționale de digitalizare a industriei, cât și a centrelor de inovare digitală, axându-se în acest scop pe trei dintre cei cinci piloni ai inițiativei privind digitalizarea industriei europene. În special, s-a evaluat dacă Comisia a acordat statelor membre un sprijin eficace pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor lor privind digitalizarea industriei și dacă aceasta evalua, împreună cu statele membre, punerea în aplicare a acestor strategii. Totodată, Curtea s-a aplecat asupra sprijinului acordat de Comisie și de statele membre pentru crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală și a analizat dacă Comisia depunea eforturi pentru a identifica și elimina obstacolele de natură normativă care puteau afecta punerea în aplicare a inițiativei. S-a analizat de asemenea dacă Comisia lua măsuri pentru a asigura o conectivitate adecvată.

Curtea a constatat că strategia Comisiei de sprijinire a digitalizării industriei europene era bine fundamentată și beneficia de susținerea statelor membre, dar nu conținea informații cu privire la efectele preconizate și nici indicatori de rezultat și valori-țintă. În astfel de condiții, este dificil pentru Comisie și pentru statele membre să ia decizii în deplină cunoștință de cauză și să își direcționeze mai bine activitățile. Comisia a desfășurat mai multe activități pentru a oferi orientări statelor membre, dar nu le-a încurajat să aloce inițiativei finanțare din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI). Nu se cunoaște valoarea totală a finanțării necesare pentru crearea și pentru menținerea unui cadru de sprijin consacrat digitalizării industriei europene. În majoritatea statelor membre vizitate de Curte, activitățile de sprijin ale Comisiei au avut o influență limitată.

Programul Orizont 2020 sprijină inițiativa și, în cadrul programelor FEDR pe care le-a examinat, Curtea a identificat măsuri care ar putea sprijini punerea în aplicare a acesteia. În ceea ce privește fondurile ESI însă, întrucât inițiativa a fost lansată la jumătatea perioadei de programare 2014‑2020, nu exista nicio obligație legală pentru statele membre de a monitoriza proiectele relevante pentru inițiativă. Prin urmare, în majoritatea statelor membre, mecanismele de colectare a datelor nu includ informații cu privire la inițiativă, lucru care împiedică monitorizarea la nivelul statelor membre și la nivelul UE. Potrivit Comisiei, pentru a face posibilă stabilirea cu precizie a investițiilor realizate, este necesară o abordare mai structurată din partea statelor membre. Aceasta înseamnă că este dificil pentru Comisie să obțină informațiile necesare pentru a putea evalua volumul de investiții în raport cu planurile stabilite în comunicarea inițială privind inițiativa.

De la lansarea inițiativei, Comisia a desfășurat mai multe activități menite să sprijine crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală. Cu toate acestea, activitățile în statele membre vizitate de Curte au fost limitate. La patru ani de la lansarea inițiativei, accesul la finanțare al centrelor rămâne limitat. De asemenea, Curtea a observat exemple ale unui proces de instituire necoordonat și, cu excepția activităților finanțate prin programul Orizont 2020, pentru aceste centre nu există încă un cadru detaliat de monitorizare la nivelul UE. Pentru perioada 2021‑2027, Comisia a propus un nou program, denumit Europa digitală, care definește criteriile pentru selectarea centrelor europene de inovare digitală de către statele membre și pentru monitorizarea activităților lor în cazul în care acestea primesc sprijin în cadrul programului. Programul propus era încă în discuție în iunie 2020.

Comisia a continuat să ia măsurile adecvate pentru a asigura un cadru juridic corespunzător, aplecându-se asupra tuturor actelor legislative identificate în comunicarea privind inițiativa referitoare la digitalizarea industriei europene. Existența unor niveluri bune de conectivitate în bandă largă (care au făcut obiectul Raportului special nr. 12/2018 al Curții) este de asemenea esențială pentru inițiativă, în special în urma pandemiei de COVID-19 din 2020. Întreprinderile pot profita de pe urma unei creșteri constante în ultimii ani a acoperirii în bandă largă rapidă și ultrarapidă. După toate probabilitățile însă, nu toate statele membre vor atinge toate obiectivele fixate de UE pentru 2020, iar atingerea obiectivelor stabilite pentru 2025 în legătură cu societatea gigabiților pare să fie chiar și mai dificilă. Pe lângă acoperire, conectivitatea întreprinderilor este esențială pentru succesul digitalizării industriei în UE. Rata de penetrare a conexiunilor în bandă largă rapidă variază însă considerabil între întreprinderile de diferite dimensiuni și, în 2019, numai 46 % din întreprinderile mici erau abonate la internet în bandă largă rapidă.

Pe baza acestor concluzii, Curtea recomandă Comisiei ca, împreună cu statele membre:

• să ofere statelor membre sprijin pentru identificarea deficitelor lor de finanțare și să atragă atenția acestora asupra fondurilor UE disponibile;
• să îmbunătățească monitorizarea inițiativei prin stabilirea unor indicatori de rezultat adecvați și prin urmărirea cheltuielilor;
• să definească, să coordoneze și să adopte un cadru pentru o rețea de centre europene de inovare digitală care să acopere toate regiunile din Europa; și
• să ia măsuri suplimentare pentru a sprijini atingerea unor niveluri adecvate de conectivitate în bandă largă.

Introducere

De la Industria 1.0 la Industria 4.0 — digitalizarea industriei europene

Industria avansează grație evoluțiilor tehnologice. Figura 1 ilustrează modul în care industria a trecut în ultimii 250 de ani de la mecanizare și motoare cu aburi la linia de asamblare în sistemul de producție și apoi la introducerea roboticii industriale și a producției automatizate la începutul anilor 1970.

© Shutterstock / elenabsl.

Cel de al patrulea val al evoluției industriale (adesea denumit „Industria 4.0”) acoperă diverse tipuri de industrii și de sectoare economice. Acesta oferă întreprinderilor posibilitatea unui control mult mai mare asupra produselor lor, de exemplu printr-o capacitate crescută de a orienta produsele în funcție de cerințele din ce în ce mai personalizate ale clienților. Acest control sporit poate acoperi întregul ciclu de viață al unui produs, de la concepție, dezvoltare și producție până la livrarea către clientul final, inclusiv servicii postvânzare pentru clienți, și, în cele din urmă, reciclare.

A patra revoluție industrială se bazează pe disponibilitatea în timp real a tuturor informațiilor relevante, cu privire la toate elementele de producție. Întreprinderile au astfel posibilitatea de a-și adapta și optimiza procesele în funcție de criterii diferite, cum ar fi costurile, disponibilitatea și consumul de resurse. Prin urmare, existența unor niveluri bune de conectivitate în bandă largă reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru a permite circulația în timp real a informațiilor și pentru ca întreprinderile să poată beneficia de această ultimă revoluție industrială.

Figura 2 prezintă principalele componente ale Industriei 4.0, de la cloud computing, Big Data și analiză a datelor la robotică și la internetul obiectelor¹.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

Transformarea digitală a industriei, așa-numita „digitalizare”, înseamnă mai mult decât simpla achiziție de noi echipamente și sisteme informatice. Digitalizarea implică utilizarea posibilităților oferite de noile tehnologii pentru a regândi toate aspectele proceselor operaționale. Pentru numeroase întreprinderi din UE, deschiderea către transformarea digitală este esențială dacă acestea doresc să rămână competitive. Unele studii estimează că digitalizarea produselor și a serviciilor va genera anual pentru întreprinderile din Europa venituri de peste 110 miliarde de euro². Potrivit unui studiu al Băncii Europene de Investiții, digitalizarea este asociată cu o mai bună performanță a întreprinderilor în termeni de productivitate, practici de management, inovare, creștere și locuri de muncă mai bine remunerate³.

Întreprinderile din UE nu profită pe deplin de tehnologiile avansate pentru a inova și măsura în care acestea le adoptă variază de la un sector la altul, de la un stat membru la altul și de la o regiune UE la alta⁴. Există, de asemenea, disparități importante între întreprinderile mari și IMM-uri. De exemplu, 54 % din întreprinderile mari prezintă un nivel înalt de digitalizare, în comparație cu doar 17 % dintre IMM-uri⁵.

Dat fiind că 99 % din întreprinderile din UE sunt IMM-uri⁶, este deosebit de important ca această categorie să se aplece asupra provocării reprezentate de digitalizare. Conform unui studiu al BEI⁷, cheltuielile consacrate de IMM-urile europene digitalizării s-au ridicat în 2018 la aproximativ 57 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 30 % din totalul cheltuielilor anuale cu tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) în UE⁸. Se preconizează că cheltuielile IMM-urilor în domeniul digitalizării vor crește rapid, ajungând la 65 de miliarde de euro până în 2022 (a se vedea figura 3), deși este posibil ca pandemia de COVID-19 să aibă un impact asupra acestor cifre⁹.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, adaptare pe baza informațiilor furnizate de BEI – date colectate de Gartner.

Politica și inițiativele UE legate de digitalizarea industriei

Europa 2020 este strategia UE pentru perioada 2010‑2020. Una dintre inițiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020 este „O agendă digitală pentru Europa”¹⁰, menită să aducă beneficii economice și sociale durabile grație unei piețe unice digitale. În acest context, Comisia a lansat în 2015 Strategia privind piața unică digitală pentru Europa¹¹.

Cu încurajarea Consiliului¹², Comisia a lansat în aprilie 2016, ca parte a strategiei privind piața unică digitală, o inițiativă privind digitalizarea industriei europene¹³. Industria este un domeniu în care rolul UE se limitează la sprijinirea acțiunilor statelor membre¹⁴. Prin urmare, inițiativa are la bază o „comunicare” a Comisiei, și nu un regulament: scopul Comisiei este să ajute statele membre să elaboreze și implementeze propriile strategii privind digitalizarea. Comisia consideră că alegerea unei comunicări ca bază pentru inițiativă i-a permis să implice rapid statele membre și sectorul privat, deși nu îi conferă niciun fel de competențe de reglementare. Această inițiativă fără caracter obligatoriu urmărește să consolideze competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor digitale și să garanteze că fiecare întreprindere din Europa, indiferent de sector, de locul unde este amplasată și de dimensiune, poate beneficia pe deplin de inovarea digitală. Potrivit comunicării, se preconizează că inițiativa va mobiliza până la 50 de miliarde de euro sub formă de investiții publice și private la nivelul UE și la nivel național și regional în decurs de cinci ani de la lansarea sa în 2016. Valoarea finanțării UE aflate în gestiune directă este menționată în mod explicit, dar comunicarea nu precizează cuantumurile aferente celorlalte tipuri de finanțare din partea UE.

Această inițiativă, care se sprijină pe inițiativele naționale privind digitalizarea industriei și vine în completarea acestora, este structurată în jurul a cinci piloni principali (a se vedea figura 4; fiecare pilon este descris în detaliu în anexa I).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, adaptare pe baza informațiilor Comisiei Europene.

La nivelul UE, principalele direcții generale ale Comisiei implicate în digitalizare și în politica industrială sunt:

• Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CNECT), care dirijează și coordonează inițiativa. Această direcție se ocupă de componenta de politică și oferă un anumit sprijin financiar prin programul pentru cercetare și inovare al UE, Orizont 2020, care este gestionat direct de Comisie;
• Direcția Generală Concurență (DG COMP), care este responsabilă pentru definirea și punerea în aplicare a politicii UE în domeniul concurenței;
• Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (DG EMPL), care este responsabilă de politica UE în domeniul ocupării forței de muncă, al afacerilor sociale, al competențelor și al mobilității forței de muncă, precum și de programele de finanțare aferente ale UE puse în aplicare de statele membre și sprijinite prin FSE în cadrul gestiunii partajate;
• Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (DG GROW), care este responsabilă pentru finalizarea pieței interne a bunurilor și a serviciilor;
• Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) este responsabilă pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE, cu ajutorul programelor aferente FEDR și Fondului de coeziune, implementate de statele membre în cadrul gestiunii partajate; și
• Direcția Generală Cercetare și Inovare (DG RTD), care este principala direcție generală responsabilă pentru programul Orizont 2020.

În 2018, Comisia a propus pentru perioada 2021‑2027 primul program Europa digitală¹⁵, un regulament cu un buget de 9,2 miliarde de euro. Programul va fi gestionat de Comisie și are scopul de a contribui la inițiativa privind digitalizarea industriei europene. Acest pachet financiar se va adăuga la celelalte surse de finanțare disponibile în perioada 2021‑2027 pentru digitalizarea industriei, cum ar fi Orizont Europa și fondurile ESI. Programul se va concentra pe cinci domenii: calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și încrederea, competențele digitale avansate și dezvoltarea, utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea. În temeiul propunerii, Comisia intenționează să aloce aproximativ 10 % din finanțare pentru centrele europene de inovare digitală, cu scopul de a consolida capacitățile în întreaga UE. Aceste centre vor fi cofinanțate împreună cu statele membre ca poli de expertiză meniți să ajute întreprinderile locale să se dezvolte din punct de vedere digital.

În aprilie 2020, Consiliul și Comisia au prezentat împreună Parlamentului o „Foaie de parcurs pentru redresare” în urma pandemiei de COVID-19, cu obiectivul final de a construi o Europă mai rezilientă, mai durabilă și mai echitabilă¹⁶. Acest plan menționează transformarea digitală, alături de tranziția verde, ca având „un rol central și prioritar în relansarea și modernizarea economiei noastre”.

Progresul digitalizării industriei în UE

Pentru a monitoriza progresul digital al statelor membre, Comisia a introdus în 2014 indicele DESI (indicele economiei și societății digitale), un indice compozit care sintetizează indicatorii relevanți pentru performanța digitală a Europei și urmărește progresele înregistrate de statele membre în ceea ce privește competitivitatea digitală.

Indicele DESI înglobează indicatori care acoperă cinci „dimensiuni” principale¹⁷:

1. conectivitatea;
2. capitalul uman;
3. utilizarea serviciilor de internet;
4. integrarea tehnologiei digitale;
5. serviciile publice digitale.

Curtea consideră că cele mai relevante dimensiuni pentru digitalizarea industriei europene sunt „conectivitatea”, „capitalul uman” și „integrarea tehnologiilor digitale”. Figura 5 arată că nivelul de digitalizare variază de la un stat membru la altul.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza DESI.

Versiunea internațională a indicelui DESI (I-DESI)¹⁸ prezintă o evaluare generală a poziției UE în comparație cu 17 economii din afara UE (a se vedea figura 6).

Notă: valorile nu sunt direct comparabile cu cele ale indicelui DESI deoarece nu a fost posibilă colectarea tuturor indicatorilor din toate țările.

Sursa: Comisia Europeană.

Indicele DESI este completat cu profiluri de țară, publicate anual de către Comisie, care combină dovezi cantitative rezultate din indicatorii DESI cu informații referitoare la politici și cu bune practici specifice fiecărei țări¹⁹. O analiză separată specifică inițiativei privind digitalizarea industriei europene este disponibilă într-o serie de rapoarte de țară comandate de Comisie și publicate în octombrie/noiembrie 2017²⁰ și în iulie 2019²¹.

Sfera și abordarea auditului

Curtea a examinat eficacitatea măsurilor luate de UE pentru a sprijini strategiile naționale privind digitalizarea industriei și centrele de inovare digitală. În acest context, auditul s-a concentrat pe trei dintre cei cinci piloni ai inițiativei privind digitalizarea industriei europene (a se vedea figura 4 și anexa I): pilonul 1 – „Platforma europeană a inițiativelor naționale privind digitalizarea industriei”, pilonul 2 – „Inovații digitale în toate sectoarele: centrele de inovare digitală” și pilonul 4 – „Un cadru de reglementare adecvat pentru era digitală”. În special, Curtea a analizat dacă:

• Comisia a sprijinit în mod eficace statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor lor privind digitalizarea industriei;
• Comisia, împreună cu statele membre, a evaluat punerea în aplicare a strategiilor naționale;
• sprijinul acordat de Comisie și de statele membre pentru crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală a fost eficace; și
• Comisia a contribuit în mod eficace la instituirea unui cadru propice digitalizării industriei, aplecându-se asupra obstacolelor normative potențiale și ajutând statele membre să asigure o conectivitate adecvată.

Activitatea de audit a Curții a inclus examinarea documentelor relevante pentru inițiativa privind digitalizarea industriei europene, precum și o serie de interviuri structurate cu Comisia și cu autoritățile naționale/regionale, cu centrele de inovare digitală și cu părțile interesate din statele membre. Curtea a vizitat patru state membre, Germania, Ungaria, Polonia și Portugalia, și a colectat informații de la 28 centre de inovare digitală din aceste țări. Aceste state membre au fost selectate pentru a asigura o viziune echilibrată în ceea ce privește progresele înregistrate de digitalizarea industriei, precum și din punctul de vedere al distribuției geografice.

În plus, Curtea a examinat opt programe operaționale din perioada 2014‑2020 (denumite în continuare „programe”) și a discutat cu Comisia și cu autoritățile de management competente despre modul în care acestea sprijină inițiativa. Pentru a înțelege modul în care fondurile UE sunt utilizate cu scopul de a promova digitalizarea industriei în statele membre, au fost examinate, de asemenea, nouă proiecte selectate din cadrul acestor programe (a se vedea figura 7 și anexa II).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană.

UE investește sume considerabile pentru a sprijini întreprinderile, în special IMM-urile, în dezvoltarea lor digitală, cu scopul de a le ajuta să rămână competitive pe piața mondială. Acest obiectiv a devenit și mai important ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a necesității de a reconstrui economiile. Pe lângă faptul că pune la dispoziția cetățenilor și a factorilor de decizie din UE o evaluare a eficacității acțiunilor desfășurate de Uniune de la lansarea inițiativei, raportul Curții ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că au fost instituite condițiile adecvate pentru perioada de programare 2021‑2027.

Observații

Inițiativa privind digitalizarea industriei europene este bine fundamentată și beneficiază de susținerea statelor membre, însă acțiunile Comisiei nu au avut decât o influență limitată asupra strategiilor majorității statelor membre vizitate de Curte

Curtea a examinat dacă Comisia:

• elaborase o inițiativă solidă pentru digitalizarea industriei din UE, care să includă obiective și indicații adecvate privind finanțarea și care să fi obținut susținerea statelor membre, a industriei și a altor părți interesate;
• a oferit statelor membre consiliere și orientări cu privire la chestiuni relevante, inclusiv la competențe, la finanțare și la evoluțiile tehnologice precum inteligența artificială, Big Data, tehnologia 5G, tehnologia blockchain, cloud computing și securitatea cibernetică.

Inițiativa privind digitalizarea industriei europene este bine fundamentată, dar nu conține detalii cu privire la efectele preconizate și la finanțare

Inițiativa Comisiei se bazează pe diferite inițiative naționale și regionale privind digitalizarea industriei și pe diverse studii și consultări cu părțile interesate. De exemplu, pentru reuniunea din noiembrie 2015 a Grupului părților interesate externe, organizată în vederea pregătirii comunicării referitoare la digitalizarea industriei europene, mai mulți reprezentanți ai industriei au prezentat contribuții, care confirmau faptul că inițiativa era relevantă și susțineau propunerile prezentate, cum ar fi centrele de inovare digitală.

În cadrul vizitelor efectuate de Curte în statele membre, autoritățile, reprezentanții industriei și părțile interesate intervievate și-au declarat sprijinul pentru inițiativă și considerau că conceptul centrelor de inovare digitală reprezenta un răspuns eficace la nevoile în materie de digitalizare ale întreprinderilor, în special ale IMM-urilor.

Inițiativa privind digitalizarea industriei europene este o inițiativă la nivel înalt care demonstrează necesitatea unei intervenții publice și modul în care diferitele măsuri de politică se îmbină. Ea nu preciza însă efectele preconizate (rezultate și impacturi) și nici nu prevedea indicatori de rezultat și valori-ținte corespunzătoare. În plus, nici comunicarea privind inițiativa, nici documentele asociate nu ofereau statelor membre orientări cu privire la modul în care inițiativa ar putea fi pusă în aplicare în statele membre și în regiunile lor.

Unul dintre principalele obiective ale inițiativei este legat de resurse, aceasta urmărind să mobilizeze pentru activitățile sale investiții publice și private în valoare de aproape 50 de miliarde de euro în termen de cinci ani începând din 2016 (a se vedea punctul 09). Nu se cunoaște valoarea totală a finanțării necesare pentru crearea și pentru menținerea unui cadru de sprijin consacrat digitalizării industriei europene.

În afară de angajamentul programului Orizont 2020 de a direcționa 500 de milioane de euro către centrele de inovare digitală și 5 miliarde de euro către parteneriate public-privat²², platforme industriale digitale și ecosisteme în domenii precum inteligența artificială, robotica, fotonica, 5G, calculul de înaltă performanță și internetul obiectelor, au fost prezentate doar detalii limitate cu privire la defalcarea finanțării între investiții publice și investiții private. În comunicare se afirmă că fondurile ESI și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) ar putea fi utilizate pentru a sprijini inițiativa. Or, în ceea ce privește sumele disponibile, comunicarea oferă cifre detaliate numai pentru programul Orizont 2020 și nu evidențiază disponibilitatea unor fonduri ESI în valoare de peste 20 de miliarde de euro, în special prin FEDR, pentru investiții digitale în perioada 2014‑2020. Autoritățile intervievate în statele membre au exprimat preocupări cu privire la modul în care ar urma să finanțeze, atât din surse publice, cât și din surse private, activități legate de inițiativă.

Într-un raport special anterior, Curtea a atras atenția asupra riscurilor asociate anunțurilor de politică la nivel înalt prin care se creează așteptări dincolo de ceea ce se poate realiza efectiv²³. Potrivit Comisiei, toate statele membre investesc în transformarea digitală a industriei. Comisia consideră însă că este necesară o abordare mai structurată din partea statelor membre pentru a face posibilă stabilirea cu precizie a investițiilor realizate.

Activitățile prin care Comisia a sprijinit statele membre în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor lor privind digitalizarea au avut o influență limitată în statele membre vizitate de Curte

Orientările Comisiei pentru statele membre

Indicele DESI și profilurile de țară aferente (a se vedea punctul 18) reprezintă principalul instrument utilizat de Comisie pentru a monitoriza progresele și a identifica lacunele din strategiile statelor membre vizând digitalizarea industriei lor. În aceste rapoarte, Comisia identifică principalele diferențe dintre statele membre și/sau regiunile cu cele mai bune rezultate, pe de o parte, și cele cu performanțe sub medie, pe de altă parte. De asemenea, rapoartele sugerează statelor membre acțiuni menite să stimuleze transformarea digitală.

Totodată, Comisia utilizează din ce în ce mai mult procesul semestrului european pentru a încuraja statele membre să abordeze provocările legate de digitalizare, în principal prin intermediul recomandărilor specifice fiecărei țări. Numărul recomandărilor specifice cu relevanță directă pentru inițiativa privind digitalizarea industriei europene a crescut de-a lungul timpului, extinzându-se la toate statele membre în 2020 (a se vedea anexa III).

Pe lângă procesul recomandărilor specifice fiecărei țări, Comisia a desfășurat o serie de activități menite să ajute statele membre să dezvolte și să pună în aplicare inițiativa (a se vedea caseta 1).

Statele membre au făcut schimb de experiență și de bune practici, în principal prin evenimente cum ar fi forumurile europene ale părților interesate, mese rotunde și reuniuni de guvernanță la nivel înalt. Curtea a constatat însă că nici Comisia, nici statele membre vizitate nu fac schimb de experiență în legătură cu abordările de transformare digitală a industriei care s-au dovedit a fi un eșec. Un astfel de schimb de experiență ar fi putut fi benefic pentru alte state membre care dezvoltă și pun în aplicare strategii, împiedicându-le să facă aceleași greșeli.

Posibilitatea de a acorda sprijin din fondurile ESI pentru inițiativă

În pofida disponibilității potențiale a 20 de miliarde de euro din fondurile ESI (a se vedea punctul 28), Comisia nu a contactat niciuna dintre cele opt autorități de management intervievate pentru a oferi orientări cu privire la utilizarea acestei surse de finanțare în sprijinul inițiativei. Două autorități de management au informat Curtea că nu știau de existența inițiativei înainte de a fi contactate în cadrul auditului.

În perioada 2014‑2020, fondurile ESI sprijină 11 obiective tematice. Curtea consideră că obiectivul tematic 11, „Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă”, ar fi putut constitui baza sprijinului acordat statelor membre din fondurile ESI pentru elaborarea de strategii privind digitalizarea industriei sau pentru consolidarea capacității instituționale în vederea conceperii unor acțiuni legate de inițiativă. Cu toate acestea, Comisia nu a atras atenția statelor membre asupra acestei posibilități.

Influența Comisiei asupra strategiilor de digitalizare ale statelor membre

Comisia a oferit statelor membre orientări generale (punctele 30-33), dar, cu excepția răspunsului la o cerere adresată de un stat membru (a se vedea punctul următor), nu a propus măsuri specifice vizând ameliorarea performanței statelor membre cu un indice DESI mai scăzut.

Unul dintre puținele instrumente prin care Comisia poate oferi sprijin personalizat statelor membre este Serviciul său de sprijin pentru reforme structurale. Acesta poate furniza sprijin specific oricărui stat membru în legătură cu reformele sale instituționale, administrative și de stimulare a creșterii, ca răspuns la solicitarea statului membru. La sfârșitul anului 2019, Lituania era singurul stat membru care solicitase acest tip de sprijin în legătură cu inițiativa privind digitalizarea industriei europene. Potrivit indicelui DESI pentru 2019, Lituania se situează cu puțin sub media UE (a se vedea figura 5).

Autoritățile naționale intervievate considerau că activitățile Comisiei au avut un anumit efect asupra propriilor strategii naționale, dar că, în general, influența lor asupra elaborării și a punerii în aplicare a strategiilor a fost una limitată (a se vedea caseta 2). Acest lucru este, în parte, o consecință a etapelor diferite de dezvoltare a digitalizării în statele membre. De exemplu, întrucât Germania se află într-un stadiu avansat, Comisia a putut să se bazeze pe strategia germană intitulată „Industrie 4.0” ca sursă pentru inițiativa sa.

Situația este similară în ceea ce privește utilizarea bunelor practici: Curtea nu a identificat în statele membre vizitate dovezi clare că acestea aplicau bunele practici care fuseseră diseminate, de exemplu modificându-și strategiile ca urmare a evenimentelor organizate de Comisie.

În rapoartele de țară privind monitorizarea progreselor înregistrate de inițiativele naționale privind digitalizarea industriei, Curtea a identificat cazuri în care Comisia subliniase faptul că era nevoie de îmbunătățiri dacă se dorea ca strategiile naționale să fie implementate cu eficacitate (a se vedea caseta 3). Comisia nu propusese însă măsuri corective în aceste cazuri, iar statul membru vizat nu a luat măsuri ulterioare pentru a aborda problema ridicată de Comisie.

Comisia și statele membre nu pot evalua pe deplin progresele înregistrate de inițiativa privind digitalizarea industriei europene

Pentru a evalua măsura în care Comisia și statele membre au putut urmări progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiilor naționale privind digitalizarea industriei, Curtea a examinat:

• dacă Comisia s-a asigurat de faptul că programul Orizont 2020 sprijinea punerea în aplicare a inițiativei privind digitalizarea industriei europene;
• dacă Comisia, împreună cu statele membre, a definit indicatori comuni cu ajutorul cărora să poată urmări sprijinul acordat din fondurile ESI pentru punerea în aplicare a inițiativei și dacă programele examinate de Curte au facilitat sprijinirea proiectelor care contribuiau la digitalizarea industriei.

Pentru a monitoriza punerea în aplicare a strategiilor statelor membre în materie de digitalizare, Comisia se bazează în principal pe rapoartele de țară referitoare la monitorizarea progresului inițiativelor naționale privind digitalizarea industriei (a se vedea punctul 18). Aceste rapoarte includ unele informații financiare legate de nivelul de finanțare (atât fonduri din partea UE, cât și finanțare la nivel național). Cu toate acestea, astfel cum se recunoaște în studiul realizat la nivelul UE care însoțește aceste rapoarte de țară²⁴, au existat dificultăți în identificarea sumelor cu care au fost finanțate diferitele inițiative naționale, din cauza lipsei de transparență și a absenței unor structuri de raportare coerente în majoritatea statelor membre. La nivel național, monitorizarea inițiativelor naționale variază în mod considerabil de la un stat membru la altul (a se vedea caseta 4).

Programul Orizont 2020 sprijină inițiativa privind digitalizarea industriei europene

Unul dintre principalele obiective ale inițiativei privind digitalizarea industriei europene este de a mobiliza investiții publice și private în valoare de aproximativ 50 de miliarde de euro în decurs de cinci ani de la lansarea sa în 2016 (a se vedea punctul 27). În ceea ce privește contribuția UE la această sumă, comunicarea referitoare la inițiativă a identificat resurse din programul Orizont 2020: 500 de milioane de euro pentru sprijinirea centrelor de inovare digitală și 5 miliarde de euro prin parteneriate public-privat în domenii precum robotica, fotonica, 5G și calculul de înaltă performanță. Cererile de propuneri publicate și planificate începând din 2016 în cadrul programului Orizont 2020 sunt coerente cu aceste cifre, astfel cum se arată în tabelul 1.

* Întreprinderea comună ECSEL – parteneriat public-privat pentru componente și sisteme electronice – finanțează proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare legate de aceste tehnologii generice principale https://www.ecsel.eu/.

Notă: obiectivul de sprijin în valoare de 5 miliarde de euro pentru parteneriatele public-privat este îndeplinit numai dacă se ia în considerare sprijinul acordat înainte de adoptarea și publicarea inițiativei (elementul de sprijin 4).

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Comisiei.

Programul Orizont 2020 a finanțat deja activități legate de inițiativă între 2016 și 2017, dar pentru perioada 2018‑2020 a fost creată o legătură mai directă cu aceasta. Normele aplicabile în această perioadă cu privire la finanțarea centrelor de inovare digitală impun ca proiectele propuse să fie aliniate la inițiativa națională sau regională de digitalizare a industriei. Totuși, nu există nicio cerință echivalentă nici în programul de activitate, nici în normele de evaluare, pentru finanțarea altor domenii ale inițiativei – adică domenii care nu au legătură cu centrele de inovare digitală – cum ar fi parteneriatele public-privat contractuale pentru zone specifice.

În ceea ce privește fondurile ESI, mecanismele existente de colectare a datelor nu produc în prezent decât informații limitate cu privire la inițiativă

Programele examinate de Curte în cele patru state membre au fost în măsură să sprijine proiecte legate de inițiativă. Au fost analizate nouă proiecte din cadrul acestor programe. Unele proiecte au cunoscut întârzieri în procesul de aprobare și în implementare (a se vedea un exemplu în caseta 5), dar toate proiectele examinate erau relevante pentru inițiativă.

Autoritățile statelor membre nu au modificat programele în mod direct ca răspuns la inițiativa privind digitalizarea industriei europene, astfel încât să pună un accent mai puternic pe aceasta. Totuși, Polonia a adus modificări în 2018 și 2019 programului său intitulat „Creștere inteligentă”, care este principalul program conceput pentru a stimula capacitatea de inovare și competitivitatea economiei poloneze. Aceste modificări urmăreau să ofere posibilități suplimentare de sprijinire a digitalizării industriei (a se vedea caseta 6). În Portugalia, programele examinate de Curte nu includeau nicio măsură consacrată în mod direct digitalizării. Autoritățile considerau însă că programele dispun de flexibilitatea necesară pentru a integra priorități tematice suplimentare definite în perioada de punere în aplicare a programelor. Începând din 2017, au fost publicate cereri tematice pentru proiecte specifice Industriei 4.0.

Întrucât inițiativa privind digitalizarea industriei europene a fost lansată la jumătatea perioadei de programare 2014‑2020, nu exista nicio obligație legală pentru statele membre de a monitoriza proiectele relevante pentru inițiativă. Din rândul statelor membre vizitate, Portugalia a introdus un sistem de monitorizare a implementării finanțării din FEDR care contribuia la inițiativă (a se vedea caseta 7), dar șase dintre celelalte șapte autorități de management care au fost intervievate nu dispuneau de un sistem echivalent.

În lipsa unor informații din partea statelor membre cu privire la cheltuieli pentru perioada 2014‑2020, este dificil pentru Comisie să stabilească amploarea sprijinului acordat prin fondurile ESI pentru inițiativă. De exemplu, modul în care sprijinul FEDR acordat inițiativei este înregistrat diferă de la un stat membru la altul și de la un program la altul. Mecanismele de monitorizare și de raportare au fost stabilite la începutul perioadelor de programare și nu au fost concepute astfel încât să țină seama de inițiativele de politică introduse mai târziu în cursul perioadei, cum ar fi inițiativa privind digitalizarea industriei europene. Curtea consideră că un sistem de monitorizare flexibil ar fi putut permite Comisiei să colecteze informații cu privire la ajutorul financiar acordat pentru proiectele care sprijină inițiativa²⁶. Un astfel de sistem ar fi putut fi util pentru celelalte inițiative importante introduse după începutul perioadei de programare.

În propunerea sa de regulament privind fondurile ESI pentru perioada 2021‑2027, Comisia a introdus coduri specifice pentru înregistrarea măsurilor care sprijină digitalizarea²⁷. Dacă este inclusă în regulamentul adoptat, această dispoziție va contribui la stabilirea măsurii în care fondurile ESI contribuie la inițiativa privind digitalizarea industriei europene.

Comisia a promovat conceptul centrelor de inovare digitală, însă activitățile în statele membre au fost limitate

Centrele de inovare digitală au rolul de a ajuta întreprinderile (în special IMM-urile) să valorifice oportunitățile digitale. Aceste centre ar trebui să ofere expertiză în domeniul tehnologiilor, al testării, al competențelor, al modelelor de afaceri, al finanțelor, al cunoașterii pieței și al networking-ului. Ele ar trebui să funcționeze ca un ghișeu unic, care să ajute întreprinderile din regiunea lor și nu numai în tranziția digitală.

Pentru a evalua dacă sprijinul acordat de Comisie și de statele membre pentru crearea și funcționarea centrelor de inovare digitală a fost eficace, Curtea a examinat dacă Comisia, împreună cu statele membre:

• a furnizat orientări și criterii pentru crearea centrelor de inovare digitală și a elaborat un mecanism pentru a se asigura că centrele îndeplinesc criteriile respective; și
• a definit și a promovat bune practici pentru funcționarea centrelor și a instituit un cadru de monitorizare eficace care să permită evaluarea progreselor înregistrate, inclusiv utilizarea de către centre a fondurilor pentru a sprijini întreprinderile în procesul lor de transformare digitală.

Comisia a depus eforturi pentru a sprijini centrele de inovare digitală de la lansarea inițiativei privind digitalizarea industriei europene, dar progresele au fost limitate în unele state membre

Criterii aplicabile pentru centrele de inovare digitală

Pentru a repertoria centrele de inovare digitală, Comisia a creat în octombrie 2017 un catalog online conceput ca un anuar de tip „pagini aurii”. Scopul acestui catalog este să ofere o prezentare de ansamblu a situației centrelor de inovare digitală în Europa și să sprijine activitățile de networking ale acestora, în colaborare cu inițiative regionale, naționale și europene vizând digitalizarea industriei. Catalogul arată că, la sfârșitul anului 2019, în UE existau 498 de centre de inovare digitală înregistrate, dintre care 309 figurau ca fiind în funcțiune, iar 189 în pregătire (a se vedea anexa IV).

Comisia a definit anumite caracteristici și criterii generale care trebuie îndeplinite de o organizație care intenționează să se înregistreze în catalog ca centru de inovare digitală (a se vedea caseta 8).

Organizațiile care doresc să se înregistreze ca centre de inovare digitală în catalog trebuie să declare pe propria răspundere că respectă setul de criterii. Pentru a se asigura că centrele înregistrate îndeplinesc aceste criterii, Comisia a subcontractat munca de verificare unor consultanți, care au procedat la o evaluare documentară a informațiilor furnizate de centre. Autoritățile naționale intervievate în statele membre vizitate de Curte au declarat că nu au fost implicate în această verificare.

În contextul pregătirilor pentru programul Europa digitală 2021‑2027, Comisia a prezentat în noiembrie 2019 o propunere privind modul în care programul ar putea contribui la crearea unei rețele de centre de inovare digitală care să acopere toate regiunile din Europa²⁸. Acest document propune un proces de selecție nou, în două etape, pentru centrele de inovare digitală: mai întâi, autoritățile naționale din statele membre desemnează centre potențiale, care vor fi invitate apoi să răspundă la cereri restrânse de propuneri gestionate de Comisie. Noile criterii propuse pentru selectarea de către statele membre a centrelor (care vor fi numite în viitor „centre europene de inovare digitală”) sunt mai specifice decât cele pentru catalogul existent. În martie 2020, o propunere actualizată a stabilit un număr minim și un număr maxim de centre pentru fiecare stat membru, ca parte a unei rețele europene finanțate prin programul Europa digitală. Numărul total va fi astfel între 128 și 260, semnificativ mai mic decât în prezent (a se vedea anexa V). Cu toate acestea, în iunie 2020, această nouă procedură nu era încă formalizată.

Orientări destinate centrelor de inovare digitală

Comisia desfășoară o serie de activități menite să sprijine centrele de inovare digitală. Acestea includ reuniuni ale grupurilor de lucru, formare și îndrumare, precum și inițiative specifice gestionate în mod direct de către Comisie, cum ar fi I4MS și SAE (care oferă IMM-urilor posibilitatea de a utiliza proiectele centrelor de inovare digitală) sau Smart Factories și DIHELP, care au primit finanțare și din partea Parlamentului European.

Grupul de lucru privind centrele de inovare digitală, înființat de Comisie (a se vedea caseta 1), discută periodic bune practici referitoare la activitățile centrelor. Acesta a concluzionat în 2017 că toate centrele de inovare digitală ar trebui să furnizeze un set minim de servicii:

• sensibilizare cu privire la potențialul comercial al tehnologiilor digitale;
• colectare de informații cu privire la inovare (prospectare în materie de inovare);
• sprijinirea elaborării de strategii (crearea unei viziuni și dezvoltarea de strategii);
• colaborare cu întreprinderile pentru a evalua maturitatea digitală a acestora și pentru a elabora planuri adecvate;
• relații de brokeraj cu furnizori potențiali de servicii;
• mentorat și îndrumare;
• asigurarea unui acces eficient din punctul de vedere al costurilor la instalații specializate de experimentare, testare și producție.

În plus, acest grup de lucru a elaborat un ghid pentru organismele care doresc să înființeze sau să dezvolte un centru de inovare digitală (a se vedea caseta 9). Ghidul a fost dezvoltat mai în detaliu în cadrul reuniunilor ulterioare ale grupului de lucru și prin programe de formare destinate centrelor de inovare digitală (a se vedea punctul 56).

În pofida activităților Comisiei, până la sfârșitul anului 2019, după aproape patru ani de la lansarea inițiativei privind digitalizarea industriei europene și a conceptului de centre de inovare digitală, niciuna dintre autoritățile naționale din cele patru state membre vizitate nu a raportat că dezvoltase bune practici pentru centrele de inovare digitală, fie în colaborare cu Comisia, fie în mod independent. Reprezentanții centrelor cu care Curtea a desfășurat interviuri au afirmat că acest lucru îi împiedică să furnizeze în mod eficient servicii întreprinderilor.

Abordarea Comisiei și abordările statelor membre în ceea ce privește centrele de inovare digitală nu sunt pe deplin mature și coordonate

Finanțarea din partea UE pentru centrele de inovare digitală

Grupul de lucru privind centrele de inovare digitală a identificat programul Orizont 2020 și FEDR ca principalele surse de finanțare pentru centrele de inovare digitală. Dintre cele 28 de centre de la care Curtea a colectat date, 16 au declarat că au putut să acceseze finanțare prin Orizont 2020 pentru sprijinirea activităților conexe. În cazul acestui eșantion de centre, sprijinul primit prin FEDR a fost mai limitat, numai 4 din 28 confirmând că au primit finanțare din acest fond.

În 2018, Comisia a estimat că în 13 state membre nu existau suficiente centre de inovare digitală, fiind vorba în special de țările din Europa Centrală și de Est care au aderat la UE în 2004 sau după această dată²⁹. În consecință, în noiembrie 2018, Comisia s-a adresat în scris guvernelor acestor țări pentru a le încuraja să sprijine în mai mare măsură centrele de inovare digitală, eventual prin utilizarea FEDR.

Înființarea și monitorizarea centrelor de inovare digitală

Curtea a identificat exemple de abordare necoordonată între Comisie și statele membre în ceea ce privește crearea centrelor de inovare digitală și activitățile acestora. În Polonia și în Germania, autoritățile responsabile de strategiile naționale de digitalizare sprijineau dezvoltarea unei rețele proprii de centre naționale de inovare digitală. Aceste rețele naționale nu includ întotdeauna organizațiile care s-au înregistrat în catalogul centrelor creat de Comisie.

• La sfârșitul anului 2019, în catalogul Comisiei erau înregistrate 55 de organizații din Germania. Germania sprijină în mod direct două rețele de centre de inovare digitală sau echivalente ale acestora: o rețea de centre de competențe³⁰ și o rețea de poli digitali³¹. Dintre acestea, doar 9 dintre cele 26 de centre de competențe și 5 dintre cei 12 poli digitali se înscriseseră în catalogul Comisiei.
• În august 2019, Ministerul Antreprenoriatului și Tehnologiei din Polonia a lansat prima cerere de propuneri pentru centre poloneze de inovare digitală³². La momentul respectiv, 13 organizații erau înregistrate în catalogul Comisiei ca centre de inovare digitală și participaseră la diferite proiecte cofinanțate de UE, însă numai 2 dintre acestea s-au numărat printre cele 5 organizații reținute în cadrul respectivei cereri de propuneri.

Un alt exemplu al lipsei de coordonare între Comisie și statele membre este legat de dezvoltarea instrumentelor de evaluare a maturității digitale (DMA – digital maturity assessment). Aceste instrumente sunt utilizate de centrele de inovare digitală pentru a obține o primă evaluare a nivelului de digitalizare a întreprinderilor pe care intenționează să le sprijine. Atât în Polonia, cât și în Ungaria, Curtea a găsit exemple de mai multe instrumente DMA dezvoltate pentru a servi aceleași scopuri. În Polonia, Curtea a identificat o metodologie elaborată în cadrul proiectului Centrului ADMA (European Advanced Manufacturing Support Centre)³³ gestionat în mod direct de Comisie, precum și trei metodologii naționale diferite (inclusiv două elaborate în cooperare cu ministerul responsabil de strategia națională de digitalizare). În Ungaria, două centre de inovare digitală utilizau metodologia elaborată în cadrul proiectului ADMA, două centre utilizau o metodologie proprie, iar trei alte organizații utilizează propria DMA dezvoltată separat prin intermediul unui proiect cofinanțat de UE.

Din monitorizarea realizată de către Comisie rezultă că, până la sfârșitul anului 2019, centrele de inovare digitală ajutaseră aproximativ 2 000 de IMM-uri să testeze inovații digitale prin intermediul programului Orizont 2020. Aceasta reprezintă o proporție foarte mică, mai puțin de 0,01 %, din numărul total de IMM-uri din UE. Cu excepția monitorizării activităților centrelor finanțate prin programul Orizont 2020, în prezent nu există niciun cadru de monitorizare la nivelul UE pentru aceste entități. Prin urmare, Comisia nu este în măsură să aprecieze dacă ele funcționează în mod eficace. Nici statele membre vizitate nu dispuneau de sisteme de monitorizare pentru evaluarea activităților centrelor de inovare digitală. Cu toate acestea, propunerea Comisiei pentru următoarea perioadă (punctul 55) include o listă provizorie de indicatori-cheie de performanță obligatorii, cu privire la care centrele de inovare digitală care primesc sprijin în cadrul programului Europa digitală vor trebui să raporteze. În plus, Comisia elaborează în prezent orientări referitoare la modul de monitorizare și de evaluare a centrelor de inovare digitală și a contribuției acestora la transformarea digitală a întreprinderilor, a regiunilor și a statelor membre. Comisia intenționează să publice aceste orientări înainte de sfârșitul anului 2020.

Un cadru juridic adecvat este în curs de a fi creat, dar există întârzieri în atingerea nivelului de conectivitate în bandă largă adecvat pentru digitalizarea industriei

Pentru ca industriile sale să poată trece la era digitală, UE trebuie să se asigure că există un mediu adecvat. Acesta presupune un cadru legislativ și niveluri bune de conectivitate în bandă largă, ambele fiind condiții prealabile pentru reușita digitalizării întreprinderilor. Prin urmare, Curtea a examinat dacă Comisia luase măsuri pentru a se asigura că acest cadru legislativ era propice pentru digitalizarea industriei europene și dacă statele membre ofereau niveluri mai bune de acces în bandă largă în întreaga Europă. În ceea ce privește acest ultim aspect, Curtea s-a bazat pe raportul special pe care l-a publicat în iunie 2018 referitor la acest subiect³⁴.

Comisia ia măsuri pentru a asigura un cadru juridic adecvat pentru inițiativa privind digitalizarea industriei europene

Prin comunicarea sa din 2016 referitoare la inițiativa privind digitalizarea industriei europene, Comisia s-a angajat să examineze, până în 2020, cadrul normativ pentru inovațiile digitale, urmărind:

• să propună o inițiativă privind libera circulație a datelor în UE și să examineze în mai mare detaliu problemele emergente legate de proprietatea asupra datelor, de normele în materie de acces și reutilizare, inclusiv în ceea ce privește datele într-un context industrial și în special datele generate de senzori;
• să exploreze cadrele juridice care reglementează sistemele autonome și aplicațiile internetului obiectelor, în special normele privind siguranța și răspunderea și condițiile legale în care se poate permite testarea pe scară largă într-un mediu real; și
• să inițieze demersuri privind siguranța aplicațiilor și a altor programe informatice neintegrate care nu intră sub incidența legislației sectoriale, evaluând eventuala nevoie de acțiuni suplimentare la nivelul UE.

Ca parte a acestui angajament, Comisia a efectuat studii, o evaluare a impactului și o consultare publică³⁵ privind libera circulație a datelor care a dus la adoptarea unui nou regulament în 2018³⁶. În plus, Comisia a luat totodată măsuri cu privire la proprietatea asupra datelor, facilitând prin intermediul unei directive³⁷ reutilizarea atât în scopuri comerciale, cât și în scopuri necomerciale, a datelor finanțate din fonduri publice. În februarie 2020, Comisia a publicat o comunicare privind strategia europeană privind datele³⁸ și intenționează să adopte în 2021 un regulament de punere în aplicare care să includă o listă cu seturi de date ce vor fi puse la dispoziție pentru a putea fi reutilizate în mod gratuit.

În ceea ce privește cadrele juridice care reglementează normele în materie de siguranță și răspundere aplicabile în cazul sistemelor autonome și al aplicațiilor internetului obiectelor, Comisia a creat în iunie 2018 un grup de experți privind răspunderea și noile tehnologii digitale³⁹. Acest grup a prezentat un raport în mai 2019⁴⁰. În februarie 2020, Comisia a publicat un raport privind implicațiile în materie de siguranță și răspundere ale inteligenței artificiale, ale internetului obiectelor și ale roboticii⁴¹.

Nu în ultimul rând, în conformitate cu angajamentele pe care și le-a asumat în comunicarea privind digitalizarea industriei europene, Comisia a inițiat, de asemenea, demersuri privind siguranța aplicațiilor și a altor programe informatice neintegrate. În 2016, ea a lansat o consultare publică cu privire la această chestiune⁴², iar în 2017 a angajat consultanți care să analizeze contextul juridic și mediul de afaceri, precum și provocările și oportunitățile legate de noile tehnologii. Raportul rezultat a fost publicat în aprilie 2019⁴³.

Nu au fost încă atinse niveluri adecvate de conectivitate în bandă largă

Disponibilitatea unei conexiuni rapide și fiabile în bandă largă este o condiție prealabilă esențială pentru digitalizarea industriei. Aceasta este necesară pentru a permite circulația în timp real a informațiilor și pentru a interconecta toate elementele procesului operațional. În plus, accesul în bandă largă de bună calitate reprezintă o modalitate de a atenua impactul pe care îl au asupra întreprinderilor situațiile excepționale, cum ar fi pandemia de COVID-19 din 2020.

În 2010, ca parte a Strategiei Europa 2020, Comisia a stabilit trei obiective pentru furnizarea de internet în bandă largă⁴⁴, iar în 2016 a adoptat o strategie privind conectivitatea pentru „societatea europeană a gigabiților”⁴⁵, în care a fixat trei obiective strategice suplimentare pentru 2025 (a se vedea caseta 10).

Comisia a prezentat numeroase măsuri de politică și de reglementare, precum și programe și instrumente financiare pentru a încuraja investițiile private și publice în rețele rapide și ultrarapide. În raportul special din 2018 menționat anterior, Curtea a constatat că, în perioada 2014‑2020, Comisia a pus la dispoziția statelor membre aproximativ 15 miliarde de euro pentru banda largă, inclusiv împrumuturi în valoare de 5,6 miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Concluzia acestui raport a fost că toate statele membre asiguraseră acoperirea în bandă largă de bază (obiectivul 1) până în 2016, dar Curtea a evidențiat unele probleme în ceea ce privește îndeplinirea celor două obiective rămase ale Strategiei Europa 2020 (obiectivele 2 și 3).

Obiectivele în materie de conectivitate ale Strategiei Europa 2020

După cum arată indicele DESI, la jumătatea anului 2019, proporția gospodăriilor europene cu acces la conexiune în bandă largă de peste 30 Mbps era de 86 %, în comparație cu un obiectiv de 100 % (obiectivul 2), în creștere de la 67 % în 2014 (a se vedea figura 8). În 2019, rata de penetrare a conexiunilor în bandă largă de minimum 100 Mbps în rândul gospodăriilor europene era de numai 26 % din obiectivul de 50 % fixat pentru 2020 (obiectivul 3), dar trebuie menționat că această proporție este mult mai mare decât cea de 3 % înregistrată în 2014 (a se vedea figura 9). Datele arată că disponibilitatea și utilizarea conexiunilor în bandă largă continuă să se îmbunătățească în UE, dar, după toate probabilitățile, puține state membre vor atinge toate obiectivele stabilite pentru 2020.

Sursa: analiza Curții de Conturi Europene, pe baza indicatorului DESI 2019 1c1 Fast broadband (NGA) coverage, situația la 28.2.2020.

(1) În ceea ce privește Țările de Jos, primele date disponibile pentru rata de penetrare se referă la 2016 și nu la 2014.

(2) În ceea ce privește Croația, primele date disponibile pentru rata de penetrare se referă la 2015 și nu la 2014.

Sursa: analiza Curții de Conturi Europene, pe baza indicatorului DESI 2020 1a2 At least 100 Mbps fixed BB take-up, situația la 15.6.2020.

Obiectivele societății gigabiților pentru 2025

În 2019, Comisia a lansat un sondaj referitor la planurile naționale ale statelor membre în materie de bandă largă și la obiectivele societății gigabiților fixate în materie de bandă largă pentru 2025 (obiectivele 4, 5 și 6 din caseta 10). Sondajul a arătat că mai puțin de jumătate dintre statele membre își actualizaseră planurile naționale pentru a face referire la obiectivele societății gigabiților stabilite pentru 2025. Restul statelor membre intenționau să își actualizeze planurile până la sfârșitul anului 2020, însă, la data auditului, nu erau disponibile mai multe detalii în acest sens. Având în vedere întârzierile înregistrate în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și progresele lente ale statelor membre în integrarea obiectivelor societății gigabiților în cadrul planurilor lor în materie de bandă largă, realizarea acestor obiective fixate pentru 2025 va reprezenta o provocare.

Comisia a actualizat indicele DESI (a se vedea punctul 14) pentru a ține seama de importanța unei conectivități de bună calitate și de obiectivele Strategiei Europa 2020. În 2019, de exemplu, aceasta a adăugat un element referitor la banda largă ultrarapidă, sub forma obiectivului 3, și un element referitor la „pregătirea pentru 5G”. Pe lângă aceasta, DESI 2020 a introdus raportarea cu privire la rețele care asigură 100 Mbps și care pot fi optimizate pentru a furniza viteze exprimate în gigabiți (obiectivul 5). Indicele DESI nu reflectă însă deocamdată celelalte două obiective ale UE stabilite pentru 2025.

Normele privind ajutoarele de stat în domeniul benzii largi

În raportul său din 2018, Curtea a recomandat Comisiei să clarifice pentru statele membre modul în care trebuie aplicate orientările privind ajutoarele de stat în ceea ce privește obiectivul de 100 Mbps și obiectivele societății gigabiților, întrucât unele state membre interpretau orientările într-un mod susceptibil să limiteze finanțarea publică pentru banda largă în zone în care acoperirea este deja la 30 Mbps⁴⁶. Comisia a fost de acord să clarifice acest aspect pentru statele membre până la sfârșitul anului 2018, actualizând Ghidul privind investițiile în banda largă de mare viteză (Guide to High-Speed Broadband Investment), în care intenționează să includă informații suplimentare privind acordarea de ajutor în zonele în care sunt activi furnizori privați, în special din perspectiva obiectivului de 100 Mbps și a obiectivelor societății gigabiților. Ghidul nu era încă disponibil în iunie 2020.

Autoritățile statelor membre intervievate de Curte considerau în continuare că normele privind ajutoarele de stat erau neclare și că ar trebui să fie actualizate pentru a ține seama de digitalizarea rapidă și de necesitatea unor investiții publice considerabile pentru a se atinge obiectivele societății gigabiților fixate pentru 2025.

Adoptarea în rândul întreprinderilor a conexiunilor în bandă largă mai rapide

Obiectivele Strategiei Europa 2020 descrise în caseta 10 se referă la gospodării. Conectivitatea întreprinderilor este esențială pentru succesul inițiativei privind digitalizarea industriei europene, însă UE nu a stabilit obiective în materie de acoperire specifice întreprinderilor. Începând din 2014, rata de penetrare a conexiunilor în bandă largă rapidă și ultrarapidă a crescut în mod constant în rândul întreprinderilor din UE. Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2019, viteza de conexiune în bandă largă era mai mică de 30 Mbps în cazul a 50 % dintre întreprinderi (a se vedea figura 10). În 2019, în timp ce 80 % din întreprinderile mari dispuneau de viteze în bandă largă de cel puțin 30 Mbps, doar 46 % dintre întreprinderile mici beneficiau de o astfel de viteză⁴⁷. După cum se arată în figura 11, rata medie de penetrare a conexiunilor în bandă largă ultrarapidă (> 100 Mbps) în rândul întreprinderilor din UE este similară cu situația gospodăriilor, dar înregistrează o creștere mai lentă.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Eurostat.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor Eurostat și a indicelui DESI 2020 (pentru rata de penetrare în rândul gospodăriilor).

Concluzii și recomandări

Inițiativa privind digitalizarea industriei europene se bazează pe instrumente juridice fără caracter obligatoriu și urmărește să consolideze competitivitatea industriei din UE prin intermediul inovării digitale. În pofida eforturilor Comisiei de a sprijini autoritățile naționale și centrele de inovare digitală în cadrul punerii în aplicare a inițiativei, progresele înregistrate în unele state membre în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor naționale de digitalizare și în crearea centrelor de inovare digitală au fost limitate.

Strategia Comisiei de sprijinire a digitalizării industriei europene era bine fundamentată și beneficia de susținerea statelor membre, dar inițiativa nu preciza efectele preconizate și nici indicatori de rezultat și valori-țintă corespunzătoare. În astfel de condiții, este dificil pentru Comisie și pentru statele membre să ia decizii în cunoștință de cauză și să își direcționeze mai bine activitățile. Comisia a desfășurat mai multe activități pentru a oferi orientări statelor membre, dar nu le-a încurajat să aloce inițiativei finanțare din fondurile ESI. Nu se cunoaște valoarea totală a finanțării necesare pentru crearea și pentru menținerea unui cadru de sprijin consacrat digitalizării industriei europene. În majoritatea statelor membre vizitate de Curte, activitățile de sprijin ale Comisiei au avut o influență limitată (punctele 24-40).

1. Comisia ar trebui să ofere statele membre sprijin pentru identificarea deficitelor lor de finanțare în ceea ce privește digitalizarea industriei, de exemplu ca parte a condiției favorizante relevante privind strategiile de specializare inteligentă pentru perioada 2021‑2027.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: pentru perioada de programare 2021-2027.

2. Comisia ar trebui să informeze mai bine autoritățile relevante cu privire la principalele fonduri ale UE disponibile pentru punerea în aplicare a inițiativei privind digitalizarea industriei europene, precum și cu privire la posibilele cerințe aplicabile în materie de cofinanțare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 30 iunie 2021.

81

Comisia și statele membre nu pot evalua pe deplin progresele înregistrate de inițiativa privind digitalizarea industriei europene. Programul Orizont 2020 sprijină inițiativa, iar cererile de propuneri publicate și planificate începând din 2016 în cadrul acestui program sunt coerente cu sumele identificate în comunicarea privind inițiativa. Curtea a identificat măsuri care ar putea sprijini punerea în aplicare a inițiativei în cadrul tuturor programelor FEDR pe care le-a examinat. În ceea ce privește fondurile ESI însă, nu exista nicio obligație legală pentru statele membre de a monitoriza proiectele legate de inițiativă. Prin urmare, în majoritatea statelor membre, mecanismele de colectare a datelor nu includ informații cu privire la inițiativă, lucru care împiedică monitorizarea la nivelul statelor membre și la nivelul UE. Potrivit Comisiei, pentru a face posibilă stabilirea cu precizie a investițiilor realizate, este necesară o abordare mai structurată din partea statelor membre. Aceasta înseamnă că este dificil pentru Comisie să obțină informațiile necesare pentru a putea evalua volumul de investiții în raport cu planurile stabilite în comunicarea inițială privind inițiativa (punctele 42-49).

Recomandările 3 și 4 – Ar trebui îmbunătățită monitorizarea inițiativei prin stabilirea unor indicatori de rezultat adecvați și prin urmărirea cheltuielilor
3. Atunci când estimează că o astfel de ajustare este necesară, Comisia, în colaborare cu statele membre, ar trebui să se asigure că există un sistem de urmărire a cheltuirii fondurilor UE aflate în gestiune partajată pentru inițiative importante care nu erau prevăzute la începutul perioadei de programare.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2021.

4. Comisia, în colaborare cu statele membre, ar trebui să clarifice efectele preconizate ale inițiativei privind digitalizarea industriei europene, prin definirea unor indicatori comuni de rezultat și a unor valori-țintă care să permită evaluarea punerii în aplicare în statele membre și la nivelul UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 30 iunie 2021.

82

Centrele de inovare digitală sunt un concept-cheie al inițiativei și, de la lansarea acesteia, Comisia a desfășurat mai multe activități menite să sprijine crearea și funcționarea lor. Cu toate acestea, activitățile în statele membre au fost limitate. În statele membre vizitate de Curte, s-a observat că, la patru ani de la lansarea inițiativei, centrele de inovare digitală nu au utilizat decât într-o măsură limitată finanțarea pusă la dispoziție de UE. De asemenea, au fost identificate exemple de abordări necoordonate. Cu excepția activităților finanțate prin programul Orizont 2020, nu există încă niciun cadru detaliat de monitorizare la nivelul UE pentru aceste centre. Informațiile disponibile arată că sprijinul pentru digitalizarea întreprinderilor a fost limitat. Pentru perioada 2021‑2027, Comisia a propus un nou program, denumit Europa digitală, care definește criteriile pentru selectarea centrelor europene de inovare digitală de către statele membre și pentru monitorizarea activităților lor în cazul în care acestea primesc sprijin în cadrul programului. Programul propus era încă în discuție în iunie 2020 (punctele 52-64).

Recomandările 5-7 – Ar trebui definit, coordonat și adoptat un cadru pentru o rețea de centre europene de inovare digitală care să acopere toate regiunile din Europa

Comisia, în coordonare cu statele membre, ar trebui:

5. să adopte criteriile de selecție pe care organizațiile desemnate de autoritățile naționale trebuie să le îndeplinească pentru a fi recunoscute ca centre europene de inovare digitală.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2020.

6. să definească serviciile minime pe care ar trebui să le ofere toate centrele europene de inovare digitală, inclusiv realizările și rezultatele acestora.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2020.

7. să elaboreze un cadru coerent pentru monitorizarea realizărilor și a rezultatelor activităților centrelor europene de inovare digitală, care ar trebui să fie obligatoriu atunci când aceste centre primesc fonduri din partea UE.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 30 iunie 2021.

83

Comisia a continuat să ia măsurile adecvate pentru a asigura un cadru juridic corespunzător, aplecându-se asupra tuturor actelor legislative identificate în comunicarea privind inițiativa referitoare la digitalizarea industriei europene. Existența unor niveluri bune de conectivitate în bandă largă este de asemenea esențială pentru digitalizarea industriei, în special în urma pandemiei de COVID-19 din 2020. Obiectivele Strategiei Europa 2020 vor fi îndeplinite doar în câteva state membre, iar realizarea obiectivelor stabilite de UE pentru 2025 cu privire la societatea gigabiților va fi chiar și mai dificilă. Conectivitatea întreprinderilor este esențială pentru digitalizarea industriei din UE. În 2019, în timp ce 80 % din întreprinderile mari dispuneau de viteze în bandă largă de cel puțin 30 Mbps, doar 46 % dintre întreprinderile mici beneficiau de o astfel de viteză (punctele 66-78).

Recomandările 8 și 9 – Ar trebui să se ia măsuri suplimentare pentru a se sprijini atingerea unor niveluri adecvate de conectivitate în bandă largă
8. Comisia ar trebui să finalizeze și să publice „Ghidul privind investițiile în banda largă de mare viteză”, în care să includă informații suplimentare privind acordarea de ajutor în zonele în care sunt activi furnizori privați, în special din perspectiva obiectivului de 100 Mbps și a obiectivelor societății gigabiților, și ar trebui să promoveze acest ghid în statele membre.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2020, în funcție de data finalizării discuțiilor cu privire la cadrul financiar multianual.

9. Comisia, în acord cu statele membre, ar trebui să adapteze și să consolideze cadrul său de monitorizare și de raportare cu privire la îndeplinirea obiectivelor fixate pentru 2025 privind societatea gigabiților.

Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 31 decembrie 2021.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera II, condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 15 iulie 2020.

Pentru Curtea de Conturi

Klaus-Heiner Lehne
Președinte

Anexe

Anexa I — Pilonii inițiativei privind digitalizarea industriei europene

Primul pilon (Platforma europeană a inițiativelor naționale privind digitalizarea industriei) urmărește coordonarea diferitor inițiative naționale și regionale vizând digitalizarea industriei în întreaga Europă. În martie 2017, Comisia a lansat un cadru de guvernanță pentru (i) a facilita coordonarea inițiativelor în materie de digitalizare de la nivelurile UE și naționale, (ii) a mobiliza părțile interesate și resursele din întregul lanț valoric în direcția unor acțiuni vizând realizarea pieței unice digitale, bazându-se pe dialogurile deja existente cu toate părțile interesate și (iii) a face schimb de bune practici.

Stimularea inovațiilor digitale în toate sectoarele acoperă pilonii 2 și 3 după cum urmează:

• Al doilea pilon (Inovații digitale în toate sectoarele: centrele de inovare digitală) are rolul de a ajuta întreprinderile să valorifice oportunitățile digitale. Centrele de inovare digitală pot oferi asistență întreprinderilor (în special celor mai mici și startupurilor) în vederea îmbunătățirii activităților, a proceselor de producție, a produselor și a serviciilor acestora prin intermediul inovațiilor digitale. Intenția Comisiei a fost aceea de a crea centre de inovare digitală în jurul centrelor existente de competențe, private sau publice⁴⁸, (de exemplu, departamente universitare) în întreaga Europă. Al treilea pilon (Inovații digitale în toate sectoarele: consolidarea poziției de lider prin parteneriate și platforme industriale) urmărește asigurarea furnizării de inovații digitale și a standardizării. Comisia intenționa să sprijine parteneriatele public-privat și platformele industriale pentru dezvoltarea unor viitoare componente de bază în materie de tehnologie digitală. În acest scop, Comisia a înființat parteneriate public-privat și întreprinderi comune în cadrul programului Orizont 2020 al UE în domeniul tehnologiilor digitale esențiale, cum ar fi tehnologia 5G, Big Data, calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică, fotonica, robotica și componentele și sistemele electronice.

În cadrul celui de al patrulea pilon (Un cadru de reglementare adecvat pentru era digitală), Comisia a planificat să evalueze necesitatea unei modernizări a cadrului de reglementare, urmărind să determine dacă acesta este adecvat pentru era digitală. Părțile interesate au exprimat nevoia unor clarificări suplimentare cu privire la următoarele aspecte: (i) proprietatea asupra datelor generate într-un context industrial și utilizarea acestora; (ii) sistemele care acționează autonom; și (iii) programele informatice neintegrate.

Cel de al cincilea pilon (Pregătirea europenilor pentru viitorul digital) se referă la inițiativele Comisiei care sprijină educația și competențele digitale, pregătind cetățenii europeni pentru viitorul digital. Printre aceste inițiative se numără:

• Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital⁴⁹, lansată la 1 decembrie 2016 ca o acțiune majoră în cadrul Noii agende pentru competențe în Europa propuse de Comisie⁵⁰;
• inițiativa privind stagiile „Digital Opportunity traineeship”⁵¹, finanțată cu 10 milioane de euro din programul Orizont 2020; și
• adoptarea Planului de acțiune pentru educația digitală⁵², cu scopul de a se sprijini dezvoltarea competențelor digitale necesare pentru viața de zi cu zi și în activitatea profesională într-o eră a schimbărilor digitale rapide.

Anexa II — Proiectele examinate

Sursa: autoritățile de management.

Anexa III — Recomandări specifice fiecărei țări relevante pentru inițiativa privind digitalizarea industriei europene

¹ Grecia nu a primit recomandări specifice între 2016 și 2018 deoarece făcea obiectul unui program de ajustare economică.

Sursa: analiza Curții de Conturi Europene, pe baza recomandărilor specifice fiecărei țări.

Anexa IV — Centrele de inovare digitală înregistrate în catalog

Sursa: catalogul centrelor de inovare digitală, situația la sfârșitul anului 2019.

Anexa V — Numărul propus de centre de inovare digitală care ar trebui să fie desemnate de statele membre

Sursa: European Digital Innovation Hubs in Digital Europe Programme – Proiect de document de lucru 30.3.2020.

În UE există aproximativ 23 de milioane de IMM-uri⁵⁶. Aceasta înseamnă că, teoretic, dacă toate statele membre desemnează numărul maxim de centre de inovare digitală care pot fi finanțate prin programul Europa digitală, ar exista în medie un centru de inovare digitală la aproximativ 88 000 de IMM-uri. Această medie ascunde însă disparități semnificative între statele membre.

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza datelor din fișele informative pe 2019 referitoare la inițiativa în favoarea întreprinderilor mici („Small Business Act”) și a documentului de lucru al Comisiei din 30.3.2020 privind centrele de inovare digitală.

Glosar și acronime

5G: rețelele 5G desemnează un set format din toate elementele relevante ale infrastructurilor de rețea pentru tehnologia de comunicații mobile și fără fir utilizată pentru conectivitate și pentru servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanță avansată, cum ar fi rate și capacitate de date foarte mari, comunicații cu latență mică, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate. Printre acestea se pot număra elemente ale rețelei tradiționale, bazate pe tehnologii de comunicații mobile și fără fir din generații anterioare, precum 4G sau 3G. Rețelele 5G ar trebui înțelese ca incluzând toate părțile relevante ale rețelei.

„Inițiativa”: inițiativa privind digitalizarea industriei europene.

Big Data și analiza datelor: Big Data se referă la cantități mari de date obținute foarte rapid printr-un număr mare de surse diferite. Aceste „volume mari de date” pot fi transmise, colectate, agregate și analizate pentru a se obține informații detaliate asupra proceselor și a comportamentelor umane. Big data și analiza datelor au potențialul de a identifica creșterile de eficiență care pot fi obținute într-o gamă largă de sectoare și de a conduce la noi produse și servicii inovatoare, la o mai mare competitivitate și la creștere economică.

Calculul de înaltă performanță (HPC): se referă la calculul de mare viteză, implementat sub forma unui cluster de procesoare multiple, conectate prin linii rapide de comunicații și prin programe informatice specifice clusterelor de calculatoare. Prin noi capacități de calcul și de simulare, infrastructurile electronice de supercalcul oferă soluții la problemele complexe ale științei și industriei moderne care necesită utilizarea intensivă de date.

Cloud computing: se referă la stocarea și accesarea datelor și a programelor prin internet și nu de pe calculatorul unei persoane sau din rețeaua unei întreprinderi. Aceasta înseamnă că utilizatorii nu sunt nevoiți să investească în propria infrastructură. Stocarea și prelucrarea au loc în cloud și nu la sediul utilizatorului sau pe dispozitivele acestuia.

DIHELP: Programul de învățare optimizată pentru centrele de inovare digitală (DIHELP – Digital Innovation Hub Enhanced-Learning Programme) a fost un program de mentorat și îndrumare care a sprijinit 30 de centre de inovare digitală, pe parcursul a nouă luni, să își dezvolte și/sau să își extindă activitățile.

Efect: schimbare care apare în urma execuției unei intervenții și care este legată, de regulă, de obiectivele intervenției respective. Efectele includ rezultate și impacturi. Efectele pot fi prevăzute sau neprevăzute, pozitive sau negative (de exemplu, o nouă autostradă atrage investitori într-o regiune, dar cauzează un nivel de poluare inacceptabil în zonele traversate).

Fabricație aditivă: cunoscută și ca „imprimare 3D”, este vorba despre un proces controlat de computer care creează obiecte tridimensionale prin depuneri de materiale, de obicei în straturi.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS): mecanism de sprijin pentru investiții, lansat de Banca Europeană de Investiții (BEI) și de Comisie, ca parte a Planului de investiții pentru Europa, cu scopul de a mobiliza investiții private în proiecte de importanță strategică pentru UE.

Fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI): fondurile ESI reprezintă cinci fonduri separate care au drept obiectiv reducerea dezechilibrelor regionale la nivelul Uniunii Europene și ale căror cadre de politică sunt stabilite pentru perioada bugetară de șapte ani a cadrului financiar multianual (CFM). Ele cuprind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

I4MS: programul de inovare în domeniul TIC pentru IMM-urile din industria prelucrătoare (I4MS – ICT Innovation for Manufacturing SMEs) este promovat de Comisia Europeană cu scopul de a extinde inovarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din industria prelucrătoare din Europa.

Integrare de sistem: se referă la un proces sau la o fază în care diferite subsisteme sau componente sunt reunite sub forma unui mare sistem unic.

Inteligența artificială: se referă la simularea inteligenței umane în mașini.

Internetul obiectelor: se referă la o rețea distribuită care conectează obiecte fizice capabile să detecteze mediul în care se află sau să acționeze asupra acestuia și care pot să comunice între ele, precum și cu alte mașini sau computere.

Întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri): definiție în termeni de dimensiune, aplicată societăților și altor organizații, pe baza numărului de angajați și în funcție de anumite criterii financiare. Întreprinderile mici au mai puțin de 50 de angajați și cifra lor de afaceri sau bilanțul total nu depășește 10 milioane de euro. Întreprinderile medii au mai puțin de 250 de angajați și cifra lor de afaceri nu depășește 50 de milioane de euro sau valoarea totală a bilanțului este de cel mult 43 de milioane de euro.

Program operațional („program”): acesta stabilește prioritățile și obiectivele specifice ale unui stat membru și descrie modul în care vor fi utilizate fondurile (atât din partea UE, cât și cofinanțarea națională publică și privată) în cursul unei perioade date (în general de șapte ani) pentru finanțarea de proiecte. Proiectele derulate în cadrul unui program trebuie să contribuie la atingerea unui anumit număr de obiective definite la nivelul axei prioritare a UE din cadrul respectivului program. Programul poate fi finanțat prin FEDR, prin Fondul de coeziune și/sau prin FSE. Este elaborat de statele membre și trebuie să fie aprobat de Comisie înainte de efectuarea oricăror plăți de la bugetul UE. El poate fi modificat pe parcursul perioadei pe care o acoperă numai cu acordul ambelor părți.

Recomandări specifice fiecărei țări: documente elaborate de Comisia Europeană pentru fiecare țară, în care este analizată situația economică a țării respective și în care sunt formulate recomandări privind măsurile pe care aceasta ar trebui să le adopte într-o perioadă de 12 până la 18 luni.

Robotică: se ocupă de proiectarea, construcția, funcționarea și utilizarea roboților, precum și de sistemele informatice necesare pentru controlul acestora. Robotica este o piață în dezvoltare rapidă, care se bazează din ce în ce mai mult pe dezvoltarea unor produse noi și îmbunătățite în domenii diverse, cum ar fi producția, căutarea/salvarea/recuperarea, inspecția și monitorizarea, intervențiile chirurgicale și asistența medicală, locuințele și automobilele, transportul și logistica, agricultura și multe altele.

SAE: scopul inițiativei SAE (Smart Anything Everywhere) este de a permite IMM-urilor, startupurilor și întreprinderilor cu capitalizare medie să își îmbunătățească produsele și serviciile prin includerea unor tehnologii digitale inovatoare.

Securitate cibernetică: se referă la securitatea spațiului cibernetic, acesta desemnând setul de legături și de relații dintre obiecte care sunt accesibile prin intermediul unei rețele de telecomunicații generalizate, precum și setul de obiecte în sine dacă acestea prezintă interfețe care permit controlul la distanță, accesul de la distanță la date sau participarea lor la acțiuni de control în spațiul cibernetic respectiv.

Sistemele ciber-fizice: desemnează sisteme caracterizate printr-o strânsă combinație și coordonare între elementul computațional și cel fizic al unui sistem. În literatura de specialitate, acest concept mai este cunoscut sub denumirea de „internetul industrial al obiectelor”.

Smart Factories: proiectul Smart Factories in new EU Member States – „Fabrici inteligente în noile state membre ale UE” este gestionat de Comisia Europeană – DG CNECT pentru Parlamentul European și a fost lansat în mai 2017. În contextul inițiativei privind digitalizarea industriei europene, acest proiect urmărește să contribuie la eforturile de a construi o rețea de centre de inovare digitală în Europa.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii bugetare specifice. Curtea de Conturi Europeană selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, evoluțiile viitoare și interesul politic și public.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit II – cameră specializată pe domeniile de cheltuieli aferente investițiilor pentru coeziune, creștere și incluziune – condusă de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de doamna Iliana Ivanova, membră a Curții de Conturi Europene, care a fost sprijinită de: Mihail Stefanov, șef de cabinet, și James Verity, atașat în cadrul cabinetului; Niels‑Erik Brokopp, manager principal; Paolo Pesce, coordonator; Rafal Gorajski, coordonator adjunct; Dieter Böckem, Mariya Byalkova, Francisco Carretero Llorente, Zuzana Gullova, Kristina Maksinen, Janka Nagy‑Babos, Rene Reiterer și Nikolaos Zompolas, auditori.

Ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a măsurilor stricte de izolare, nu s-a putut furniza o fotografie a echipei de audit.

Note

¹ Pentru mai multe informații cu privire la diferitele componente ale Industriei 4.0, a se consulta glosarul.

² De exemplu, PwC: Opportunities and Challenges of the industrial internet (2015) și Boston Consulting Group: Industry 4.0: the future of productivity and growth in manufacturing industries (2015).

³ Banca Europeană de Investiții, Who is prepared for the new digital age? – Evidence from the EUB Investment Survey, februarie 2020.

⁴ https://ec.europa.eu/growth/industry/policy/advanced-technologies_en.

⁵ Comisia Europeană (2017), Roundtable on Digitising European Industry: Working Group 1 - Digital Innovation Hubs, p. 4.

⁶ https://ec.europa.eu/growth/smes_en.

⁷ Banca Europeană de Investiții, Financing the digitalisation of small and medium-sized enterprises: The enabling role of digital innovation hubs, 14 noiembrie 2019.

⁸ BEI face distincție între două tipuri de cheltuieli cu TIC: cheltuielile obișnuite cu echipamente și conexiune etc. și cheltuielile alocate proiectelor de „optimizare și transformare” digitală.

⁹ Raportul IDC asupra perspectivelor de piață intitulat COVID-19 Impact on European ICT Markets – Mid-March 2020 View.

¹⁰ Comisia Europeană, COM(2010) 245 final/2 din 26 august 2010, „O agendă digitală pentru Europa”, Bruxelles.

¹¹ Comisia Europeană, COM(2015) 192 final din 6 mai 2015, „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa”, Bruxelles.

¹² Consiliul Uniunii Europene (2015), 9340/15, Concluzii privind transformarea digitală a industriei europene, 29.5.2015.

¹³ Comisia Europeană, COM(2016) 180 final din 19 aprilie 2016, „Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale”, Bruxelles.

¹⁴ Articolul 6 TFUE.

¹⁵ COM(2018) 434, „Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021‑2027”.

¹⁶ https://www.consilium.europa.eu/media/43421/20200421-a-roadmap-for-recovery_ro.pdf

¹⁷ Detalii privind metodologia utilizată pentru elaborarea indicelui sunt disponibile la adresa https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi.

¹⁸ Indicele internațional al economiei și societății digitale pe 2018, raportul final SMART 2017/0052, ISBN 978-92.79.85699-0.

¹⁹ https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/countries-performance-digitisation.

²⁰ https://ec.europa.eu/futurium/en/implementing-digitising-european-industry-actions/national-initiatives-digitising-industry.

²¹ https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/workshop-monitoring-progress-national-initiatives-digitising-industry.

²² O analiză a Curții cu privire la parteneriatele public-privat poate fi găsită în Raportul special nr. 09/2018 intitulat „Parteneriatele public-privat în UE: deficiențe generalizate și beneficii limitate”.

²³ Raportul special nr. 5/2017 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Șomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația?”, punctele 78 și 159.

²⁴ Study on Monitoring Progress in National Initiatives on Digitising Industry, Contract SMART 2018/0002.

²⁵ https://www.bundesregierung.de/breg-en/issues/umsetzungsstrategie-digital-1679944.

²⁶ Un concept similar a fost introdus pentru programele de dezvoltare rurală în 2016: Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1997 al Comisiei din 15 noiembrie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 808/2014 în ceea ce privește modificarea programelor de dezvoltare rurală și monitorizarea acțiunilor de sprijinire a integrării resortisanților țărilor terțe, precum și de rectificare a regulamentului respectiv. Acest sistem a permis Comisiei să identifice operațiunile care au potențialul de a contribui la integrarea resortisanților țărilor terțe.

²⁷ COM(2018) 375 final, Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize.

²⁸ European Digital Innovation Hubs in Digital Europe Programme, proiect de document de lucru, 12.11.2019.

²⁹ Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia.

³⁰ https://www.mittelstand-digital.de/.

³¹ https://www.de-hub.de/.

³² https://www.gov.pl/web/rozwoj/przemysl-4-0.

³³ http://www.adma.ec/.

³⁴ Raportul special nr. 12/2018, intitulat „Banda largă în statele membre ale UE: în pofida progreselor înregistrate, nu toate obiectivele Strategiei Europa 2020 vor fi atinse”.

³⁵ Detalii cu privire la aceste activități sunt disponibile pe site-ul internet al Comisiei: https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/free-flow-non-personal-data.

³⁶ Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană.

³⁷ Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public („Directiva privind datele deschise”).

³⁸ Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „ O strategie europeană privind datele”, COM(2020) 66 final din 19 februarie 2020.

³⁹ Grupul de experți privind răspunderea și noile tehnologii (iunie 2018).

⁴⁰ Liability for Artificial Intelligence and other emerging digital technologies, ISBN 978‑92.76.12959-2.

⁴¹ Raport al Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Raport privind implicațiile în materie de siguranță și răspundere ale inteligenței artificiale, ale internetului obiectelor și ale roboticii, COM(2020) 64 final din 19 februarie 2020.

⁴² https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/public-consultation-safety-apps-and-other-non-embedded-software.

⁴³ Study on Safety of non-embedded software; Service, data access, and legal issues of advanced robots, autonomous, connected, and AI-based vehicles and systems, ISBN 978-92.79.99495-1 și ISBN 978-92.79.99496-8.

⁴⁴ Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O agendă digitală pentru Europa”, COM(2010) 245 final/2 din 26 august 2010, confirmată în 2012 prin Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată The Digital Agenda for Europe - Driving European growth digitally, COM(2012) 784 din 18 decembrie 2012.

⁴⁵ Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă - către o societate europeană a gigabiților”, COM(2016) 587 și documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2016) 300.

⁴⁶ Punctul 85 și recomandarea 5 din Raportul special nr. 12/2018 al Curții de Conturi Europene.

⁴⁷ Eurostat (isoc_ci_it_en2).

⁴⁸ Centrele de competențe sunt entități care lucrează pe bază de colaborare și care dispun de un personal format din cercetători cu înalte calificări. Aceste centre propun o cercetare strategică direcționată, în beneficiul industriei.

⁴⁹ https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-skills-jobs-coalition.

⁵⁰ Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa — Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității”, COM(2016) 381 final.

⁵¹ https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-opportunity-traineeships-boosting-digital-skills-job.

⁵² Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru educația digitală, COM(2018) 22 final.

⁵³ Cursul de schimb de referință pentru euro al BCE din 8 noiembrie 2019.

⁵⁴ Cursul de schimb de referință pentru euro al BCE din 27 iunie 2019 (4,2515).

⁵⁵ Cursul de schimb de referință pentru euro al BCE din 28 iunie 2019 (4,2496).

⁵⁶ Annual report on SMEs 2018/2019, ISBN 978.92.9202-641-7.

⁵⁷ 500 de milioane EUR pentru centrele de inovare digitală, precum și o investiție de aproximativ 5 miliarde EUR pentru rolul de lider în domeniul tehnologiilor digitale în cadrul programului Orizont 2020, prin intermediul parteneriatelor, al construirii de platforme și al domeniilor de interes.

⁵⁸ Ref. COM(2018) 375 final, în special articolele 4 și 11; COM(2018) 372 final, în special articolul 2.

⁵⁹ A se vedea, de exemplu, https://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/how/priorities/digital-age și https://s3platform.jrc.ec.europa.eu/-/mapping-eu-investments-in-ict-description-of-an-online-tool-and-initial-observations?inheritRedirect=true&redirect=%2Fdigital-agenda-and-ict.

⁶⁰ Programul de lucru 2018-2020, https://ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/wp/2018-2020/main/h2020-wp1820-leit-ict_en.pdf, în special p. 10 și următoarele.

⁶¹ Conform studiului de monitorizare specific care urmează să fie publicat în 2020, valoarea totală orientativă a finanțării inițiativelor privind digitalizarea industriei europene în statele membre a fost de aproximativ 3,26 miliarde EUR în 2019. Această cifră nu conține exclusiv mecanisme de sprijin financiar, cum ar fi stimulente fiscale și scheme de amortizare, ca urmare a lipsei de comparabilitate și de transparență. Suma de 3,26 miliarde EUR exclude, de asemenea, cele mai mici inițiative și pe cele care includ în domeniul lor de aplicare alte proiecte decât cele privind digitalizarea, deoarece datele nu au fost defalcate într-un mod care ne-ar permite să separăm bugetul pentru digitalizare în aceste cazuri.

Calendar

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2020

DREPTURI DE AUTOR

© Uniunea Europeană, 2020.

Politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare este pusă în aplicare prin Decizia nr. 6-2019 a Curții de Conturi Europene privind politica în materie de date deschise și reutilizarea documentelor.

Cu excepția cazului în care se precizează altceva (de exemplu, într-o mențiune separată indicând drepturile de autor), conținutul elaborat de Curtea de Conturi Europeană pentru care UE deține drepturile de autor face obiectul licenței Creative Commons Attribution 4.0 International (CC BY 4.0). Aceasta înseamnă că reutilizarea este autorizată, sub rezerva menționării adecvate a autorilor și a indicării eventualelor modificări. Reutilizatorul nu poate altera sensul sau mesajul inițial al documentelor. Curtea de Conturi Europeană nu răspunde pentru eventualele consecințe ale reutilizării.

Este necesar să obțineți drepturi suplimentare în cazul în care un anumit conținut prezintă persoane fizice ce pot fi identificate, de exemplu în cazul fotografiilor în care apar membri ai personalului Curții de Conturi Europene, sau în cazul în care conținutul include lucrări ale unor terți. Dacă se obține o astfel de autorizație, ea anulează autorizația de natură generală menționată mai sus și va indica în mod clar eventualele restricții de utilizare.

Pentru a utiliza sau a reproduce un conținut pentru care UE nu deține drepturile de autor, poate fi necesar să obțineți o autorizație în acest sens direct de la titularii drepturilor de autor.

Programele informatice sau documentele care fac obiectul unor drepturi de proprietate industrială, cum ar fi brevetele, mărcile comerciale, desenele și modelele înregistrate, logourile și denumirile înregistrate, sunt excluse din politica Curții de Conturi Europene referitoare la reutilizare și nu se acordă nicio licență pentru acestea.

Familia site-urilor instituționale ale Uniunii Europene care sunt incluse în domeniul europa.eu oferă linkuri către site-uri terțe. Deoarece Curtea de Conturi Europeană nu are control asupra acestor site-uri, sunteți încurajați să verificați politica aplicată de ele în ceea ce privește respectarea vieții private și drepturile de autor.

Utilizarea logoului Curții de Conturi Europene

Logoul Curții de Conturi Europene nu poate fi utilizat fără acordul prealabil al Curții de Conturi Europene.

Contactați UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

Găsiți informații despre UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost la adresa: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1952 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.