Bunăstarea animalelor în UE: reducerea decalajului dintre obiective ambițioase și punerea în practică

Sinteză

I

Uniunea Europeană (UE) are unele dintre cele mai înalte standarde de reglementare în materie de bunăstare a animalelor din lume. Acestea includ cerințe generale privind creșterea, transportul și sacrificarea animalelor de fermă, precum și cerințe specifice pentru anumite specii. Politica agricolă comună (PAC) oferă ocazia de a contribui la sensibilizarea fermierilor cu privire la obligațiile legale care le revin (prin intermediul mecanismului de ecocondiționalitate, care condiționează plățile din cadrul PAC de respectarea unor cerințe minime), precum și de a stimula fermierii să aplice standarde mai ridicate (prin intermediul sprijinului financiar acordat în cadrul politicii de dezvoltare rurală).

II

Cetățenii UE manifestă o preocupare din ce în ce mai mare pentru efectele agriculturii asupra bunăstării animalelor, precum și pentru impactul conex asupra sănătății publice și a sănătății animalelor. Comisia a elaborat documente de strategie, pentru a furniza un cadru pentru acțiunile sale în acest domeniu. Cea mai recentă strategie a UE a acoperit perioada cuprinsă între 2012 și 2015.

III

Auditul a vizat examinarea bunăstării animalelor de fermă și a punerii în aplicare a celei mai recente strategii a UE, concentrându-se asupra celor două obiective principale ale acesteia: asigurarea respectării standardelor minime și optimizarea sinergiilor cu PAC. Curtea a concluzionat că acțiunile UE vizând îmbunătățirea bunăstării animalelor au avut succes în unele domenii, dar continuă să existe unele deficiențe în ceea ce privește respectarea standardelor minime, se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu controalele în materie de ecocondiționalitate și resursele financiare ale PAC ar putea fi folosite într-un mod mai eficient pentru a promova standarde mai înalte de bunăstare a animalelor.

IV

Așa cum arată constatările formulate în urma auditului Curții, Comisia a combinat acțiunile de orientare cu acțiunile de asigurare a respectării normelor pentru a contribui la atingerea conformității în statele membre. Acțiunile sale au avut succes în unele domenii importante, în special în ceea ce privește adăpostirea în grup a scroafelor și interdicția referitoare la utilizarea bateriilor neîmbunătățite, care nu permit găinilor ouătoare să își manifeste comportamentul natural. Comisia și statele membre au cooperat în vederea elaborării de orientări destinate să faciliteze înțelegerea și aplicarea uniformă a cerințelor legislative, orientări care au fost difuzate pe scară largă. Statele membre vizitate de Curte au luat, în general, măsuri pentru a da curs recomandărilor formulate în urma auditurilor Comisiei.

V

Totuși, persistă anumite deficiențe în unele domenii legate de bunăstarea animalelor în exploatație (în special, practicarea în mod curent a codotomiei la porci), în timpul transportului (respectarea normelor privind transportul pe distanțe lungi și transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul) și în momentul sacrificării (utilizarea derogării pentru sacrificarea fără asomare și proceduri neadecvate de asomare). În cazul statelor membre vizitate, punerea în aplicare a anumitor recomandări formulate de Comisie în urma auditurilor acesteia a necesitat mult timp.

VI

Sistemele de inspecții oficiale ale statelor membre constituie un factor esențial pentru asigurarea respectării în mod corespunzător a standardelor de bunăstare a animalelor. Curtea a identificat bune practici în acest domeniu, în special în ceea ce privește coerența inspecțiilor oficiale, dar a constatat totodată că este necesar să se pună accentul pe domeniile și pe operatorii care prezintă un risc mai ridicat de neconformitate. În plus, statele membre ar putea să valorifice mai bine informațiile obținute în urma auditurilor interne și a reclamațiilor cu scopul de a îmbunătăți modul în care își gestionează politica în materie de bunăstare a animalelor.

VII

În general, statele membre au instituit mecanisme adecvate pentru controalele în materie de ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Cu toate acestea, se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește coordonarea cu inspecțiile oficiale realizate în același domeniu. Pe lângă aceasta, existau cazuri în care sancțiunile legate de ecocondiționalitate aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea neregulilor.

VIII

Obiectivul de promovare a bunăstării animalelor constituie una dintre prioritățile în materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 și Curtea a identificat, în statele membre vizitate, exemple pozitive de acțiuni care sunt benefice pentru animale. Cu toate acestea, măsura „Bunăstarea animalelor” nu a fost utilizată pe scară largă. Existau anumite deficiențe în ceea ce privește raportul cost-eficacitate al măsurii și statele membre rareori au apelat la posibilitatea de a sprijini bunăstarea animalelor prin alte măsuri de dezvoltare rurală.

IX

Curtea formulează recomandări în atenția Comisiei vizând să îmbunătățească gestionarea politicii privind bunăstarea animalelor. Aceste recomandări au ca obiect: cadrul strategic pentru bunăstarea animalelor, acțiuni mai eficace de asigurare a respectării normelor și de orientare pentru atingerea conformității, acțiuni vizând întărirea legăturilor dintre sistemul de ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor și acțiuni vizând să abordeze mai bine obiectivele privind bunăstarea animalelor prin intermediul politicii de dezvoltare rurală.

Introducere

Bunăstarea animalelor: definiție și importanța acestui concept în cadrul UE

01

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OIE) a oferit următoarea definiție a bunăstării animalelor în 2008: un animal este în bună stare dacă este sănătos, se bucură de confort, este bine hrănit, se află în siguranță, poate să își manifeste comportamentul înnăscut (natural) și nu suferă din cauza unor stări neplăcute, precum durere, frică și stres. Conceptul de bunăstare a animalelor este consacrat în articolul 13 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care recunoaște animalele ca ființe sensibile.

02

Potrivit unui studiu al Parlamentului European¹, în UE există aproximativ 4,5 miliarde de pui, de găini ouătoare și de curcani și aproximativ 330 de milioane de bovine, porcine, caprine și ovine. Conform informațiilor publicate de o organizație pentru bunăstarea animalelor, circa 0,25 milioane de cai sunt sacrificați anual pentru carne².

03

Cunoștințele în materie de bunăstare a animalelor au evoluat cu rapiditate în ultimii ani și au făcut obiectul unei atenții deosebite din partea mass-mediei. Parlamentul European a adoptat două rezoluții (în 2010 și în 2015) referitoare la politica UE în materie de bunăstare a animalelor³. Acțiunile din UE în acest domeniu utilizează patru surse principale, fiecare având propriul mecanism de control (a se vedea figura 1).

04

Legislația UE în materie de bunăstare a animalelor urmărește să amelioreze calitatea vieții animalelor, răspunzând totodată la așteptările cetățenilor și la cerințele pieței, prin stabilirea unor standarde minime. Standardele UE în materie de bunăstare a animalelor sunt recunoscute la scară largă ca fiind unele dintre cele mai ridicate din lume⁴. Cea mai mare parte dintre aceste standarde se referă la animalele de fermă (bunăstarea lor în exploatație, în timpul transportului și în timpul sacrificării), în timp ce legislația acoperă și animalele sălbatice, animalele de laborator și animalele de companie. Așa cum se arată în figura 2, primul text legislativ al UE în materie de bunăstare a animalelor a fost introdus în urmă cu peste 40 de ani și a fost modificat în mai multe rânduri. Statele membre au libertatea de a adopta norme mai stricte, cu condiția ca ele să fie compatibile cu legislația UE. De exemplu, 13 state membre au adoptat măsuri naționale suplimentare cu privire la sacrificare.

05

Statelor membre le revine responsabilitatea de a aplica normele UE în materie de bunăstare a animalelor la nivel național, inclusiv de a realiza inspecții oficiale⁵, în timp ce Comisia Europeană (DG SANTE) are responsabilitatea de a se asigura că statele membre pun în aplicare legislația UE în mod corespunzător. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară are responsabilitatea de a furniza Comisiei avize științifice relevante. Statele membre comunică anual Comisiei rezultatele inspecțiilor privind bunăstarea animalelor efectuate la exploatații și în timpul transportului. Comisia poate introduce acțiuni în justiție împotriva statelor membre care nu transpun și nu pun în aplicare în mod corect legislația UE.

Bunăstarea animalelor și politica agricolă comună

06

Politica agricolă comună (PAC) contribuie la îndeplinirea obiectivelor în materie de bunăstare a animalelor prin intermediul ecocondiționalității (mecanism ce condiționează majoritatea plăților din partea PAC acordate fermierilor de respectarea unor cerințe minime) și prin finanțarea de activități și de proiecte în favoarea bunăstării animalelor (a se vedea figura 3).

07

Ecocondiționalitatea este un mecanism ce condiționează majoritatea plăților efectuate în cadrul PAC⁶ (care s-au ridicat la circa 46 de miliarde de euro în 2016)⁷ de respectarea unei serii de norme privind mediul, menținerea terenurilor în bune condiții agricole, bunăstarea animalelor, precum și sănătatea publică și sănătatea animalelor și a plantelor. Mecanismul nu se aplică micilor fermieri⁸, care reprezintă aproximativ 40 % din numărul total al fermierilor din UE⁹. Fermierii care nu respectă aceste standarde și cerințe pot suferi o reducere a plăților de care beneficiază în cadrul PAC cuprinsă între 1 % și 5 % (sau chiar mai mult dacă neconformitatea este intenționată). În cazuri excepționale, autoritățile pot exclude fermieri din schemele de ajutor.

08

Mecanismul de ecocondiționalitate nu acoperă toate cerințele legislative referitoare la bunăstarea animalelor: el include dispoziții pentru protecția vițeilor și a porcinelor, precum și alte dispoziții care stabilesc cerințe generale pentru toate animalele de fermă¹⁰.

09

Crescătorii de animale din sectoare care nu primesc de regulă plățile relevante din cadrul PAC (majoritatea fermelor de păsări și numeroase exploatații de porcine în anumite state membre) nu intră, prin definiție, în sfera acestui sistem de sancționare. La nivelul UE¹¹, cerințele generale în materie de ecocondiționalitate care privesc bunăstarea animalelor acoperă în jur de 55 % din totalitatea fermelor zootehnice din UE, în timp ce cerințele specifice din directiva referitoare la protecția porcinelor acoperă aproximativ 65 % din exploatațiile de porcine.

10

Statele membre efectuează controale la fața locului pentru a verifica dacă fermierii respectă cerințele în materie de ecocondiționalitate. Aceste controale trebuie să acopere cel puțin 1 % din beneficiarii din cadrul PAC. Comisia (DG AGRI) desfășoară audituri pentru a verifica dacă statele membre dispun de sisteme de control adecvate în materie de ecocondiționalitate.

11

Politica de dezvoltare rurală poate, la rândul ei, să vizeze obiective care țin de bunăstarea animalelor, de exemplu prin organizarea de cursuri de formare sau prin acordarea de compensații financiare pentru fermierii care aplică standarde de bunăstare a animalelor mai ridicate decât cele cerute de legislația UE și națională sau decât practica obișnuită. Statele membre decid ce măsuri doresc să activeze în funcție de nevoile lor. Comisia (DG AGRI) aprobă programele de dezvoltare rurală ale statelor membre. Pe baza programelor aprobate, statele membre procedează apoi la selecția beneficiarilor care urmează să primească finanțare.

12

Cea mai importantă sursă directă de finanțare din partea UE pentru activitățile privind bunăstarea animalelor este măsura de dezvoltare rurală intitulată „Plăți în favoarea bunăstării animalelor” (măsura 14), care oferă sprijin pentru standarde înalte privind creșterea animalelor ce depășesc standardele obligatorii relevante¹². Pentru perioada 2014-2020, 18 state membre au alocat acestei măsuri 1,5 miliarde de euro (ceea ce reprezintă 1,5 % din totalul cheltuielilor planificate pentru toate măsurile)¹³. În figura 4 sunt indicate cheltuielile planificate și cele efective pentru această măsură în perioada de programare 2014-2020. Aceste fonduri sunt completate cu fonduri naționale, bugetul total pentru această măsură ridicându-se astfel la aproape 2,5 miliarde de euro.

Bunăstarea animalelor și interesele economice

13

Sectorul creșterii animalelor din UE reprezintă 45 % din totalul activității agricole din Uniune. El generează o producție în valoare de 168 de miliarde de euro anual și oferă aproximativ 4 milioane de locuri de muncă¹⁴. Sectoarele conexe (sectorul lactatelor, cel al prelucrării cărnii și cel al hranei pentru animale) generează, împreună, o cifră de afaceri anuală de aproximativ 400 de miliarde de euro. Aplicarea uniformă a standardelor de bunăstare a animalelor are un impact asupra condițiilor de concurență echitabile în aceste sectoare.

14

Aplicarea anumitor standarde în materie de bunăstare a animalelor (de exemplu, punerea la dispoziție a unui spațiu minim pentru viței) antrenează costuri pentru operatorii economici. În 2010, DG SANTE a estimat¹⁵ că aceste costuri s-ar ridica la 2 % din producția agricolă, dar a concluzionat, de asemenea, că standardele superioare de bunăstare a animalelor aduc beneficii precum creșterea productivității și a calității produselor și îmbunătățirea imaginii exploatației.

15

În opinia Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)¹⁶, siguranța alimentară este influențată indirect de bunăstarea animalelor de fermă, date fiind legăturile strânse dintre bunăstarea animalelor, sănătatea animalelor și bolile cu transmitere prin alimente. Un nivel scăzut de bunăstare a animalelor poate conduce la creșterea susceptibilității la boli și la rate mai ridicate ale mortalității. În cazul în care există un risc pentru sănătatea publică, inspectorii din domeniul siguranței alimentare nu vor aproba carnea pentru consumul uman, lucru care antrenează pierderi financiare pentru producători și pentru operatorii din sectorul de prelucrare.

16

Există numeroase studii¹⁷ care au dovedit faptul că bunăstarea animalelor influențează calitatea cărnii. Tratarea corespunzătoare a animalelor în exploatație, în timpul transportului și în cursul manipulărilor înainte de sacrificare este importantă, deoarece carnea provenită de la animale stresate și chiar rănite poate avea o valoare inferioară din cauza decolorării și a pierderii frăgezimii.

17

Bunăstarea animalelor nu merge însă întotdeauna mână în mână cu interesul economic al operatorilor economici. În sistemele de producție intensivă, cu cât este mai mare densitatea de cazare a efectivului de animale, cu atât sunt mai ridicate profiturile realizate, dar cu atât este mai dificil să se răspundă nevoilor specifice ale animalelor. Prin urmare, sistemele intensive pot duce la comportamente aberante, cum ar fi ciugulirea penelor și canibalismul în cazul găinilor ouătoare, agresiune și mușcatul cozilor în cazul porcinelor și agresiune în cazul vițeilor. Pentru a controla aceste comportamente nedorite, o practică curentă este să se procedeze la realizarea unor modificări fizice dureroase la animale, în special debecarea (amputarea ciocului), codotomia (tăierea cozii), castrarea și tăierea dinților. Legislația UE încearcă să răspundă la aceste probleme în special prin impunerea unor cerințe privind spațiul minim și prin stabilirea unor norme privind modificările fizice (aceste norme autorizează anumite proceduri numai în cazuri excepționale, după ce au fost luate alte măsuri pentru a se preveni comportamentele nedorite).

18

În mod similar, o densitate mai redusă de încărcare a animalelor și întreruperea călătoriilor pentru a li se permite acestora să se odihnească au un impact negativ asupra interesului economic al operatorilor de transport. În timpul operațiunilor de sacrificare la abator, viteza lanțului de producție constituie un factor important pentru productivitate, dar o viteză mare ar putea afecta manipularea adecvată a animalelor înainte de sacrificare și eficacitatea metodelor de asomare. Pot exista și alte motive de natură comercială care să determine nerespectarea bunelor practici la sacrificare (a se vedea exemplul din caseta 1).

Strategia UE în materie de bunăstare a animalelor

19

În 2010, Comisia a concluzionat²⁰ că legislația existentă privind bunăstarea animalelor ameliorase, în general, bunăstarea diverselor grupuri de animale cărora li se aplica. Comisia a constatat însă că punerea ei în aplicare varia de la un stat membru al UE la altul, fapt care încetinea realizarea progreselor către aplicarea unor standarde ridicate și uniforme. În urma unei recomandări²¹ din partea Parlamentului European, Comisia a lansat, în 2012, Strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015²², care stabilește următoarele obiective:

1. luarea în considerare a fezabilității introducerii unui cadru legislativ simplificat la nivelul UE, care să conțină principiile ce țin de bunăstarea animalelor pentru toate animalele deținute în contextul unei activități economice;
2. sprijinirea statelor membre și luarea de măsuri pentru a ameliora nivelul de respectare a legislației;
3. optimizarea sinergiilor cu politica agricolă comună, în special prin intermediul ecocondiționalității și al dezvoltării rurale;
4. sprijinirea cooperării internaționale;
5. oferirea de informații adecvate consumatorilor și publicului;
6. investigarea bunăstării peștilor de crescătorie.

Strategia cuprindea, de asemenea, o listă de 20 de acțiuni pe care Comisia intenționa să le finalizeze până în 2015, axate în principal pe publicarea de rapoarte, de studii și de orientări (a se vedea anexa I).

Sfera și abordarea auditului

20

Unul dintre obiectivele strategice ale Curții de Conturi Europene constă în examinarea performanței în domeniile în care acțiunile UE prezintă importanță pentru cetățeni. Scopul acestui audit, primul efectuat de Curte în acest domeniu, a fost de a se evalua acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre pentru a îmbunătăți bunăstarea animalelor de fermă în urma lansării strategiei UE pentru bunăstarea animalelor 2012-2015. Activitățile Curții s-au concentrat pe două obiective principale identificate în strategia UE, considerate de Curte ca având un impact direct asupra bunăstării animalelor: ameliorarea nivelului de respectare a legislației în materie de bunăstare a animalelor și optimizarea sinergiilor cu PAC prin intermediul ecocondiționalității și al dezvoltării rurale (al doilea și al treilea obiectiv, menționate la punctul 19).

21

În cadrul auditului, s-a urmărit să se răspundă la următoarea întrebare:

Au contribuit acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre în mod eficace la atingerea obiectivelor UE în materie de bunăstare a animalelor?

22

Curtea a examinat:

1. dacă punerea în aplicare a strategiei Comisiei fusese încheiată și dacă ea produsese rezultatele scontate;
2. dacă orientările și acțiunile întreprinse de Comisie în vederea asigurării respectării reglementărilor determinaseră o ameliorare în aplicarea standardelor UE în principalele domenii de risc;
3. dacă statele membre vizitate de reprezentanții Curții gestionaseră în mod eficace anumite aspecte esențiale ale sistemelor lor de control;
4. dacă ecocondiționalitatea era un instrument eficace pentru integrarea cerințelor în materie de bunăstare a animalelor în politica agricolă comună și dacă măsurile de dezvoltare rurală stimulau aplicarea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor cu un raport cost-eficacitate satisfăcător.

23

Pentru literele (a) și (b), Curtea a examinat probele disponibile care puteau indica rezultatele acțiunilor desfășurate de Comisie pentru punerea în aplicare a strategiei în materie de bunăstare a animalelor. Pentru literele (c) și (d), Curtea a procedat la o evaluare directă a sistemelor și a procedurilor instituite de statele membre pentru a aborda anumite riscuri majore.

24

Activitățile de audit ale Curții s-au desfășurat între septembrie 2017 și iunie 2018 și au acoperit perioada cuprinsă între 2012 și începutul anului 2018. În ceea ce privește măsurile de dezvoltare rurală, Curtea a examinat actuala perioadă de programare, care a început în 2014. Așa cum a fost programat acest audit, momentul în care Curtea evaluează punerea în aplicare a strategiei în materie de bunăstare a animalelor 2012-2015 coincide cu perioada în care au loc dezbaterile cu privire la PAC de după 2020.

25

Curtea a selectat un eșantion de cinci state membre în funcție de mărimea sectorului de creștere a animalelor și de existența unor deficiențe în ceea ce privește respectarea cerințelor în materie de bunăstare a animalelor care fuseseră deja identificate de Comisie (DG SANTE)²³: Germania, Franța, Italia, Polonia și România. În Germania și în Italia, Curtea a selectat regiunile Renania de Nord-Westfalia și Sardinia pentru a examina punerea în aplicare la nivel regional a măsurii privind bunăstarea animalelor și aplicarea normelor privind inspecțiile oficiale. Statele membre selectate reprezintă, împreună, peste 50 % din sectorul cărnii, iar programele de dezvoltare rurală selectate acoperă aproximativ 40 % din cheltuielile planificate pentru bunăstarea animalelor.

26

În cursul vizitelor de audit în statele membre, reprezentanții Curții au avut o serie de întâlniri cu autoritățile responsabile de inspecțiile oficiale, cu autoritățile responsabile de verificarea ecocondiționalității și cu cele responsabile de punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală. Pentru a înțelege mai bine sistemele, reprezentanții Curții au participat, în calitate de observatori, la inspecții oficiale referitoare la bunăstarea animalelor efectuate în exploatații, în timpul transportului și în timpul sacrificării, precum și la controale la fața locului realizate cu privire la ecocondiționalitate și la dezvoltarea rurală.

27

La nivelul Comisiei, Curtea a efectuat vizite la Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) și la Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI). În plus, Curtea a constituit un grup de experți pentru a obține opinii independente cu privire la anumite chestiuni legate de bunăstarea animalelor.

Observații

Comisia a finalizat punerea în aplicare a celei de a doua strategii a UE pentru bunăstarea animalelor, însă nu a evaluat impactul acesteia

28

Comisia a finalizat ultima acțiune care figura în strategia sa privind bunăstarea animalelor pentru perioada 2012-2015 în aprilie 2018, după mai mult de trei ani de la data la care punerea în aplicare a acestei strategii ar fi trebuit să fie finalizată (a se vedea anexa I). Strategia nu identifică nicio legătură explicită între lista de acțiuni prevăzute pentru perioada 2012-2015 și obiectivele generale stabilite (a se vedea punctul 19). În ceea ce privește două dintre obiectivele strategiei, Comisia nu a revizuit cadrul legislativ și nici nu a întreprins vreo acțiune pentru a optimiza sinergiile cu politica agricolă comună.

29

Unele dintre acțiunile planificate de Comisie au înregistrat întârzieri de până la cinci ani (de exemplu, liniile directoare la nivelul UE privind protecția animalelor în timpul transportului). Liniile directoare privind bunăstarea porcilor și cele privind protecția animalelor la sacrificare au cunoscut, de asemenea, întârzieri din cauza unor discuții îndelungate purtate cu părțile interesate. Majoritatea rapoartelor se bazau pe studii externe, care au fost uneori întârziate din cauza lipsei la nivelul Comisiei a resurselor umane necesare pentru gestionarea procesului de achiziții și pentru revizuirea conținutului propus. Potrivit Comisiei, anumite acțiuni (care implicau, în anumite cazuri, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor la Curtea de Justiție) privind asigurarea respectării unor cerințe prevăzute în Directiva privind găinile ouătoare (interzicerea bateriilor tradiționale) și în Directiva privind porcii (adăpostirea în grup a scroafelor) au durat mult timp din cauza numărului mare de state membre implicate.

30

Comisia nu a reînnoit strategia 2012-2015. Ea a continuat însă să faciliteze dialogul cu părțile interesate prin intermediul Platformei UE privind bunăstarea animalelor (lansată în 2017) și a înființat primul centru de referință al UE pentru bunăstarea animalelor²⁴ cu scopul de a furniza statelor membre asistență tehnică privind bunăstarea porcilor. Platforma UE privind bunăstarea animalelor pune accentul în special pe îmbunătățirea nivelului de aplicare a normelor UE în materie de bunăstare a animalelor, pe dezvoltarea și utilizarea angajamentelor facultative asumate în materie de bunăstare a animalelor și pe promovarea la nivel mondial a standardelor UE în materie de bunăstare a animalelor. Platforma a instituit două subgrupuri, care depun eforturi pentru a obține rezultate concrete în ceea ce privește transportul animalelor și bunăstarea porcilor.

31

Nu există indicatori de referință sau indicatori-țintă cu ajutorul cărora să se poată evalua în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele strategiei, iar Comisia nu evaluase încă rezultatele acțiunilor sale, așa cum solicitase Parlamentul European²⁵.

32

Anumite rapoarte și studii elaborate la inițiativa Comisiei conțin informații utile referitoare la respectarea cerințelor legale (a se vedea punctele 34 și 35). În special, direcția de audit din cadrul DG SANTE efectuează audituri și elaborează rapoarte pe probleme legate de bunăstarea animalelor în anumite state membre selectate. Auditurile respective nu vizează însă să evalueze succesul acțiunilor strategice ale Comisiei.

33

Statele membre transmit Comisiei rapoarte anuale care prezintă rezultatele inspecțiilor oficiale pe care le-au efectuat în conformitate cu legislația UE privind bunăstarea animalelor în exploatație²⁶ și în timpul transportului. Comisia a recunoscut că datele raportate nu sunt complete, consecvente, fiabile sau suficient de detaliate pentru a-i permite să formuleze concluzii cu privire la respectarea cerințelor la nivelul UE²⁷. Comisia a comunicat Curții că depune eforturi în vederea îmbunătățirii calității și a consecvenței datelor raportate în conformitate cu noul regulament privind controalele oficiale²⁸.

Comisia și statele membre au raportat realizarea unor progrese semnificative în ceea ce privește aplicarea standardelor UE

34

Anumite domenii care sunt acoperite de strategie au înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește bunăstarea animalelor. În 2016²⁹, Comisia a comunicat, într-un raport, că s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește numărul de exploatații agricole care respectă directiva privind protecția animalelor de fermă. Ea a concluzionat că interdicția referitoare la utilizarea cuștilor neîmbunătățite pentru găinile ouătoare (2012) și cea referitoare la utilizarea cuștilor individuale pentru scroafe (2013) au fost puse în aplicare în mod eficace de către statele membre. Un raport al Comisiei din 2018³⁰ indică faptul că anumite state membre au ameliorat bunăstarea puilor de carne în urma punerii în aplicare a Directivei privind puii de carne (2007). De asemenea, Comisia a identificat bune practici în ceea ce privește transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul, precum și în ceea ce privește sacrificarea, bunăstarea vacilor de lapte și creșterea iepurilor în scop comercial.

35

Cu toate acestea, rapoartele Comisiei au pus în lumină o serie de probleme încă nesoluționate legate de bunăstarea animalelor, în domenii acoperite de strategie:

• în exploatație: codotomia la porcine³¹, boli care afectează bunăstarea vacilor de lapte³² și evaluarea cerințelor tehnice, cum ar fi ventilația, pentru puii crescuți pentru producția de carne³³;
• în timpul transportului: respectarea normelor privind transportul animalelor vii pe distanțe lungi (deși auditurile recente efectuate de Comisie au evidențiat îmbunătățiri în acest domeniu)³⁴ și transportul animalelor care nu sunt în măsură să suporte transportul³⁵ (lucru care este interzis de legislație);
• la sacrificare: practici diferite în ceea ce privește derogarea de la obligația de asomare a animalelor înainte de sacrificare și proceduri de asomare necorespunzătoare (în special în ceea ce privește asomarea cu baie de apă a păsărilor)³⁶;
• inspecțiile oficiale ale statelor membre: numărul și calitatea inspecțiilor și caracterul adecvat al acțiunilor de asigurare a respectării legislației³⁷.

36

Comisia a abordat aceste probleme prin intermediul orientărilor și prin acțiunile care urmăresc asigurarea respectării legii. Printre acțiunile sale de orientare de o amploare considerabilă se numără elaborarea de linii directoare și traducerea acestora, efectuarea de vizite de studiu și organizarea de activități de formare pentru inspectorii din statele membre și pentru operatorii economici. Începând din 2012, Comisia a organizat 34 de activități de formare privind bunăstarea animalelor prin intermediul programului „O formare mai bună pentru o hrană mai sigură” (care au implicat peste 1 700 de participanți), iar modulele sale de învățare online (e-learning) au fost urmate de 6 000 de persoane. Caseta 2 prezintă un exemplu de colaborare între Comisie și reprezentanții statelor membre și ai organizațiilor părților interesate, în vederea elaborării unor orientări privind bunăstarea animalelor în timpul transportului și la sacrificare și a unor orientări privind bunăstarea porcilor.

37

Autoritățile din statele membre vizitate au considerat că orientările și activitățile de formare erau utile și au difuzat pe scară largă cunoștințele dobândite în rândul inspectorilor oficiali și al operatorilor economici din statele respective. Unele dintre autorități au comunicat că este necesar ca mai multe instrumente și orientări să fie disponibile în limba statului în cauză, pentru a se permite o difuzare pe scară și mai largă.

38

Comisia monitorizează transpunerea, punerea în aplicare și asigurarea respectării legislației în materie de bunăstare a animalelor în statele membre prin efectuarea de vizite de audit, prin formularea de recomandări și, acolo unde este necesar, prin urmărirea punerii în aplicare a acțiunilor stabilite în planurile de acțiune ale statelor membre. De asemenea, Comisia poate lua măsuri împotriva statelor membre care nu își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul legislației relevante, putând iniția, dacă este cazul, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

39

Din 2012, Comisia a lansat o lungă serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 18 state membre, în special în legătură cu adăpostirea scroafelor și cu interdicția privind bateriile tradiționale pentru găini ouătoare³⁸. Potrivit Comisiei, aceste proceduri au avut succes, reușind să asigure respectarea normelor. Comisia a apelat, de asemenea, la sistemul de proceduri „EU Pilot”, care implică un dialog informal cu autoritățile statelor membre privind probleme legate de aplicarea corectă a legislației UE. Din 2012, Comisia a inițiat 18 proceduri „EU Pilot” referitoare la Directiva privind găinile ouătoare și la Directiva privind porcii și 5 proceduri „EU Pilot” în alte domenii (în special în ceea ce privește protecția animalelor în timpul transportului).

40

Pentru a evalua reactivitatea statelor membre la recomandările formulate de Comisie, Curtea a examinat rapoartele de audit ale Comisiei privind bunăstarea animalelor elaborate între 2012 și 2015³⁹ în legătură cu cele cinci state membre vizitate de Curte, planurile de acțiune întocmite în urma acestor rapoarte și gradul de punere în aplicare a acțiunilor din aceste planuri. Curtea a constatat că statele membre respective au dat curs la aproape jumătate din recomandările Comisiei în termen de doi ani sau chiar mai puțin.

Punerea în aplicare a anumitor recomandări de către statele membre a necesitat mult timp, iar unele probleme sunt încă nesoluționate

Întârzieri în punerea în aplicare a recomandărilor

41

În pofida orientărilor puse la dispoziție de Comisie și a acțiunilor acesteia de asigurare a respectării cerințelor, rezolvarea unui număr limitat de probleme a fost lentă în cazul statelor membre vizitate de Curte (a se vedea caseta 3 pentru o serie de exemple). Problemele în cauză erau legate, în principal, de procedurile de inspecție oficială ale statelor membre, de calificarea operatorilor implicați în sacrificare, de asigurarea respectării cerințelor stabilite prin lege în materie de asomare înainte de sacrificare, de practicarea în continuare pe scară largă a codotomiei la porcine și de caracterul adecvat al sancțiunilor pentru nerespectarea normelor. Aceasta înseamnă că există în continuare discrepanțe semnificative între standardele de bunăstare a animalelor stabilite de legislația Uniunii Europene și realitatea de pe teren.

42

Comisia efectuează o urmărire a punerii în aplicare a recomandărilor sale pe baza probelor furnizate de statele membre că au introdus măsuri pentru remedierea deficiențelor identificate și nu verifică, în general, la fața locului punerea în aplicare efectivă sau eficacitatea măsurilor respective. Curtea a identificat anumite cazuri în care Comisia își închisese recomandările de audit, dar statele membre nu soluționaseră în mod eficace toate problemele abordate de aceste recomandări⁴¹.

Informații insuficiente privind remedierea sau nu de către statele membre a problemelor identificate de Comisie în legătură cu recurgerea la derogarea pentru sacrificarea fără asomare

43

Legislația UE privind protecția animalelor în momentul uciderii în abatoare⁴² este aplicabilă din 2013 și vizează reducerea la minimum a durerii și a suferinței animalelor prin utilizarea unor metode de asomare aprobate. Legislația prevede o derogare de la obligația de asomare, derogare care exista deja în legislația anterioară din 1993, în cazul animalelor supuse unor metode speciale de sacrificare prevăzute de ritualuri religioase⁴³, cu condiția ca sacrificarea să aibă loc într-un abator. Considerentul aferent din legislația UE⁴⁴ subliniază libertatea de religie, astfel cum aceasta este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a UE, precum și importanța de a lăsa un anumit grad de subsidiaritate fiecărui stat membru. Legislația nu indică modalități concrete de punere în aplicare și nici nu specifică cerințe în materie de raportare a utilizării derogării. Nu toate statele membre colectează informații cu privire la utilizarea ei.

44

Evaluarea Comisiei din 2010 cu privire la politica UE în materie de bunăstare a animalelor și studiul de impact care însoțește strategia privind bunăstarea animalelor pentru perioada 2012-2015⁴⁵ au pus în evidență aspectul că anumiți operatori de abatoare recurg în mod excesiv la derogarea de la obligația de asomare cu scopul de a-și raționaliza procesul de producție.

45

În 2015, în urma a 13 vizite de audit⁴⁶, Comisia a constatat variații semnificative în ceea ce privește modul în care statele membre aplicau derogarea pentru sacrificarea fără asomare. Comisia a remarcat rezultate mai bune din punctul de vedere al bunăstării animalelor în cazul în care procedura de sacrificare făcea obiectul unor controale direcționate pentru a acoperi acest aspect. În urma acestor audituri, Comisia a încercat să colecteze date de la statele membre cu privire la utilizarea derogării. Datele furnizate erau însă insuficiente pentru a permite formularea vreunei concluzii la nivelul UE. În afară de acest demers de colectare a datelor și de realizarea unui studiu privind posibilitatea de a oferi consumatorilor informații relevante referitoare la asomarea animalelor⁴⁷, Comisia nu a întreprins nicio altă acțiune specifică pentru a remedia problema pe care o identificase în legătură cu utilizarea excesivă a derogării. Activitățile desfășurate de Curte au evidențiat că doar unul dintre cele cinci state membre vizitate nu dispunea de proceduri specifice pentru a verifica dacă se justifică aplicarea derogării. Ele au confirmat concluziile Comisiei cu privire la disponibilitatea datelor privind utilizarea derogării (a se vedea tabelul 1).

Tabelul 1

Procedurile de acordare a derogării pentru sacrificarea fără asomare și datele disponibile în statele membre vizitate⁴⁸

Stat membru	Există o procedură specifică pentru a verifica dacă se justifică aplicarea derogării	Disponibilitatea informațiilor privind frecvența cu care se practică sacrificarea fără asomare
Germania	✔	Da
Franța	✔	Limitată: doar pentru bovine și ovine, bazată pe estimări ale operatorilor
Italia	✔	Limitată: doar numărul abatoarelor autorizate să efectueze sacrificarea fără asomare
Polonia	✘	Limitată: există câteva estimări pentru bovine și pentru păsări de curte, dar ele nu sunt validate de autoritățile competente
România	✔	Da

Sursa: Curtea de Conturi Europeană, pe baza probelor colectate de la statele membre.

46

În noiembrie 2017, Comisia a publicat orientări detaliate privind protecția animalelor în momentul uciderii, care includ cele mai bune practici privind utilizarea derogării, aceste orientări axându-se pe aspectele tehnice ale procedurii.

Modul în care statele membre își gestionează sistemele de inspecție oficială asigură, în general, consecvența, dar există unele deficiențe la nivelul sistemelor de control și de audit

47

Calitatea inspecțiilor efectuate de statele membre în materie de bunăstare a animalelor la exploatație, în timpul transportului și la abator are un impact direct asupra nivelului de respectare a cerințelor. Curtea a analizat consecvența și direcționarea acestor inspecții, precum și modul în care ele au fost auditate de autoritățile statelor membre.

Statele membre au instituit, în general, sisteme care să garanteze efectuarea inspecțiilor într-un mod consecvent

48

Urmărirea respectării standardelor de bunăstare a animalelor este responsabilitatea medicilor veterinari oficiali angajați în organizații guvernamentale. Pentru a fi eficace, inspecțiile trebuie să fie efectuate într-un mod consecvent și independent.

49

Majoritatea statelor membre vizitate de reprezentanții Curții dispuneau de proceduri prin care se asigura consecvența activităților inspectorilor⁴⁹.

50

Curtea a constatat că, în toate statele membre vizitate, medicilor veterinari oficiali li se aplicau normele generale privind integritatea funcționarilor publici, care prevăd absența oricărui conflict de interese. Curtea a identificat bune practici în Franța și în Italia (Sardinia), unde se aplicau proceduri suplimentare specifice pentru a se preveni conflictele de interese în cazul inspectorilor oficiali (a se vedea caseta 4).

Dovezi insuficiente că statele membre își planifică inspecțiile oficiale pe baza unei analize a riscurilor

51

Sistemele de inspecție oficială ale statelor membre acoperă și alte domenii în afară de bunăstarea animalelor, în special respectarea normelor privind siguranța alimentară și cea a hranei pentru animale, igiena, controlul și eradicarea bolilor animalelor și utilizarea pesticidelor. Dat fiind că resursele sunt solicitate pentru toate aceste domenii, efectuarea inspecțiilor în funcție de riscuri ar contribui la vizarea în mod specific a problemelor legate de bunăstarea animalelor și ar utiliza resursele limitate pentru inspecții într-un mod mai eficace și mai eficient. Efectuarea inspecțiilor în funcție de riscuri este o cerință legală prevăzută de UE⁵⁰.

52

În general, statele membre instituiseră norme clare care impuneau ca inspecțiile în materie de bunăstare a animalelor efectuate la exploatații să fie bazate pe o analiză a riscurilor. Curtea a identificat o serie de bune practici în ceea ce privește identificarea factorilor de risc în toate statele membre vizitate. De exemplu, în Franța, inspectorii au obligația de a-și planifica inspecțiile la exploatații în funcție de informațiile privind antecedentele operatorilor respectivi, de reclamațiile primite, de utilizarea măsurilor profilactice, de datele provenite de la abatoare (privind densitatea animalelor în timpul transportului, privind animalele transportate deși nu erau în măsură să suporte transportul), precum și de datele referitoare la ratele mortalității sau alți indicatori, cum ar fi calitatea laptelui sau intervalul între două fătări.

53

Cu toate acestea, trei dintre cele cinci state membre vizitate (Germania – Renania de Nord-Westfalia, Polonia și România) nu au putut demonstra în ce mod factorii de risc stabiliți au fost utilizați în practică pentru selectarea operatorilor în vederea inspecțiilor.

54

În plus, în două state membre, anumite exploatații au fost excluse din sfera inspecțiilor oficiale, deși ele reprezentau o parte importantă a sectorului creșterii animalelor (a se vedea caseta 5). Cu toate că, având în vedere resursele limitate pentru inspecții, este rezonabil să se acorde prioritate verificărilor la fermele de mai mari dimensiuni, autoritățile nu au luat în considerare suficient riscul ca nerespectarea normelor la fermele mai mici să crească dacă acestea ar fi excluse complet din sfera inspecțiilor.

55

În ceea ce privește transportul de animale vii, dintre statele membre vizitate de Curte, doar Franța identificase domenii de risc care trebuiau să fie vizate de inspecțiile rutiere. Cu toate acestea, nu erau disponibile informații care să demonstreze că această direcționare a controalelor era aplicată în practică.

56

Sistemul TRACES (platforma online a UE utilizată pentru monitorizarea deplasărilor transfrontaliere de animale pe distanțe lungi în interiorul UE) cuprinde informații și instrumente de raportare pe care autoritățile le pot utiliza pentru direcționarea inspecțiilor efectuate cu privire la transporturile de animale. Cu ocazia diferitor întrevederi cu reprezentanți ai statelor membre, Comisia a promovat utilizarea instrumentelor interactive de căutare. Curtea a constatat însă că autoritățile statelor membre responsabile de inspecțiile privind transportul au apelat rareori la informațiile din TRACES pentru a direcționa inspecțiile, parțial din cauza anumitor restricții de acces al utilizatorilor⁵¹.

57

Autoritățile statelor membre deleagă, în general, autorităților locale responsabilitatea pentru realizarea analizei riscurilor în vederea efectuării inspecțiilor la exploatații și în timpul transportului. Niciunul dintre statele membre vizitate nu implementase sisteme care să permită verificarea existenței, a calității și a utilizării analizelor riscurilor la nivel local.

58

Inspecțiile în materie de bunăstare a animalelor efectuate la abatoare acopereau în general aproape toți operatorii în statele membre vizitate de Curte, fie prin controale direcționate, fie în cadrul activităților cotidiene ale medicului veterinar oficial de serviciu.

Informațiile obținute ca urmare a auditurilor și a reclamațiilor ar putea fi utilizate mai bine

59

Regulamentul UE privind controalele oficiale⁵² prevede obligația statelor membre de a audita sistemele pe care le-au instituit pentru inspecțiile oficiale care vizează modul în care este respectată legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și sănătatea și bunăstarea animalelor, iar Decizia 2006/677/CE a Comisiei definește linii directoare care recomandă efectuarea unor astfel de audituri cel puțin o dată la cinci ani⁵³ Curtea a constatat că, în statele membre vizitate, departamentul de audit intern al autorității competente (precum și, în cazul Poloniei, Oficiul Suprem de Audit) a identificat aspecte în legătură cu care se mai pot aduce îmbunătățiri în organizarea inspecțiilor oficiale și, ulterior, a urmărit situația acțiunilor întreprinse ca urmare a constatărilor sale de audit. Cu toate acestea, Polonia nu a asigurat efectuarea cel puțin o dată la cinci ani a auditurilor privind bunăstarea animalelor. În plus, Germania (Renania de Nord-Westfalia) și România nu au asigurat urmărirea într-un interval util de timp a punerii în aplicare a recomandărilor formulate în urma auditurilor.

60

Comisia verifică modul în care statele membre realizează auditul sistemelor lor pentru inspecțiile oficiale și a constatat⁵⁴ că este dificil pentru statele membre să auditeze într-un interval de timp rezonabil toate domeniile supuse inspecțiilor oficiale și să asigure o urmărire a acțiunilor întreprinse în urma rezultatelor auditului.

61

Autoritățile pot utiliza reclamațiile și sesizările depuse de organizațiile pentru bunăstarea animalelor, de cetățeni sau de alte părți interesate pentru a identifica principalele domenii care suscită preocupări. Gestionarea acestor reclamații ține exclusiv de competența statelor membre.

62

Curtea a constatat că statele membre vizitate tratau reclamațiile de la caz la caz, iar două dintre ele (Polonia și România) stabiliseră proceduri care prevedeau și termene pentru tratarea reclamațiilor. Niciunul dintre statele membre nu implementase un registru central al reclamațiilor care să ofere o imagine de ansamblu asupra principalelor domenii care ridicau preocupări legate de bunăstarea animalelor și care să stea mai departe la baza procesului decizional.

63

Pe lângă activitățile sale de control menționate la punctele 34 și 36, Comisia a identificat probleme similare cu cele descrise anterior (la punctele 53, 55 și 57).

Statele membre utilizează în mică măsură instrumentele politicii agricole comune în scopul îndeplinirii obiectivelor legate de bunăstarea animalelor

64

Majoritatea crescătorilor de animale primesc plăți în cadrul PAC (a se vedea punctul 9) care implică respectarea unor cerințe de ecocondiționalitate ce acoperă și anumite condiții în materie de bunăstare a animalelor (a se vedea punctul 8). Strategia Comisiei pentru perioada 2012-2015 a recunoscut necesitatea de a îmbunătăți sinergiile dintre bunăstarea animalelor și instrumentele PAC, în special prin intermediul ecocondiționalității și al dezvoltării rurale. Curtea a examinat modul în care statele membre vizitate au utilizat aceste două mecanisme în favoarea bunăstării animalelor.

Schimburi limitate de rezultate, în statele membre, între inspecțiile oficiale și controalele în materie de ecocondiționalitate și deficiențe în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor

Legislația UE furnizează o bază pentru coordonarea între controalele în materie de ecocondiționalitate și inspecțiile oficiale

65

Atât inspecțiile oficiale, cât și controalele în materie de ecocondiționalitate presupun planificarea și efectuarea de vizite, verificarea respectării legislației privind bunăstarea animalelor și stabilirea unor măsuri corespunzătoare în caz de nerespectare a normelor. Este la latitudinea statelor membre să decidă gradul de integrare între inspecțiile oficiale și controalele în materie de ecocondiționalitate, în limitele acordate de cerințele legislative ale UE.

66

Regulamentul delegat referitor la ecocondiționalitate indică faptul că neconformitățile sunt considerate a fi „constatate” după ce au fost aduse la cunoștința autorității de control competente ori a agenției de plăți⁵⁵. În multe state membre, agenția de plăți a delegat responsabilitatea pentru efectuarea controalelor în materie de ecocondiționalitate autorității de control responsabile de inspecțiile oficiale. Aceasta înseamnă că orice neconformitate identificată la un beneficiar al PAC în cursul acestor inspecții ar trebui să fie luate în considerare și în ceea ce privește ecocondiționalitatea. În acest scop, este nevoie de un sistem sau de o procedură care să asigure schimbul de informații relevante între autoritățile⁵⁶ implicate.

67

Comisia a oferit orientări privind aplicarea cerințelor reglementare pentru controalele în materie de ecocondiționalitate⁵⁷. Aceste orientări precizează că statele membre ar putea utiliza rezultatele inspecțiilor lor oficiale pentru a atinge rata minimă de control prevăzută pentru ecocondiționalitate⁵⁸. O bună coordonare între cele două sisteme de control nu numai că le sporește eficiența prin crearea unor economii de scară și evitarea suprapunerilor, ci contribuie totodată la o detectare mai eficace a cazurilor de nerespectare a normelor. În plus, o abordare consecventă în ceea ce privește controalele privind bunăstarea animalelor asigură o mai mare claritate pentru fermieri și oferă stimulente mai puternice pentru respectarea standardelor aplicabile.

Statele membre nu au valorificat această posibilitate într-o măsură suficientă pentru a-și îmbunătăți sistemele de control, deși au fost identificate unele bune practici

68

Toate statele membre care au fost vizitate de Curte luaseră măsuri pentru a-și coordona sistemul de inspecții oficiale cu sistemul pentru ecocondiționalitate. Curtea a identificat o serie de exemple pozitive de coordonare în Germania (Renania de Nord-Westfalia), în Franța și în Italia (Sardinia) (a se vedea caseta 6).

69

În România, existau protocoale formale pentru comunicarea cazurilor de nerespectare detectate în urma inspecțiilor oficiale în materie de bunăstare a animalelor către autoritățile responsabile de aplicarea sancțiunilor în cadrul mecanismului de ecocondiționalitate, însă astfel de comunicări nu fuseseră realizate în practică până la data auditului Curții. În Polonia, nu exista niciun astfel de protocol formal.

70

Atunci când efectuează audituri cu privire la controalele derulate de statele membre în materie de ecocondiționalitate, Comisia examinează și procedurile acestora referitoare la schimbul de informații. Ea nu verifică însă dacă rezultatele inspecțiilor oficiale cu privire la aspecte de bunăstare a animalelor efectuate la beneficiarii de plăți PAC de către același organism de control competent ca și pentru ecocondiționalitate sunt comunicate, în practică, autorității responsabile de aplicarea sancțiunilor administrative în cadrul ecocondiționalității.

Controalele referitoare la ecocondiționalitate acoperă, în general, cerințele relevante în materie de bunăstare a animalelor

71

Curtea a constatat că, în general, controalele referitoare la ecocondiționalitate efectuate de statele membre acopereau cerințele relevante în materie de bunăstare a animalelor⁵⁹. Cu toate acestea, existau și unele excepții în cazul a trei dintre cele cinci state membre vizitate (Franța, Polonia⁶⁰ și România). De exemplu, în România, inspectorii nu verificau starea de curățenie a adăposturilor și a suprafețelor de odihnă pentru viței și porci, nivelurile de fier din alimentația vițeilor și parametrii de mediu precum nivelul de pulberi, temperatura și concentrațiile de gaze.

72

În cadrul auditurilor sale, Comisia verifică dacă listele de verificare ale statelor membre pentru ecocondiționalitate acoperă toate cerințele relevante în materie de bunăstare a animalelor. În urma unor audituri recente, au fost identificate omisiuni în Estonia, Spania, Austria, Portugalia și Finlanda. Unele dintre aceste constatări au antrenat impunerea unor corecții financiare⁶¹.

Unele state membre nu s-au asigurat că sancțiunile aplicate în cadrul ecocondiționalității sunt proporționale cu gravitatea neconformităților identificate

73

Pentru a avea un efect de descurajare, reducerea plății în temeiul ecocondiționalității ar trebui să fie proporțională cu gravitatea, amploarea, durata și caracterul repetitiv ale neconformității identificate⁶². Un raport special recent al Curții⁶³ referitor la eficacitatea mecanismului de ecocondiționalitate a pus în evidență faptul că existau diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește modul în care calificau gravitatea încălcării.

74

Curtea a constatat că Germania (Renania de Nord-Westfalia), Franța și Italia (Sardinia) dispuneau de norme clare pentru aplicarea reducerii proporționale a plăților. Procentul de reducere aplicat cel mai frecvent era de 3 %⁶⁴, cu excepția cazului Italiei, unde peste 70 % din cazurile de nerespectare determinau emiterea unor avertismente, fără nicio sancțiune administrativă. În România, o exploatație în care inspectorii identificau neconformități pentru până la 30 % din punctele de control relevante era considerată a fi pe deplin conformă. Această definiție permisivă se reflecta în numărul extrem de scăzut al cazurilor de nerespectare raportate: doar 3 dintre cele aproximativ 13 500 de exploatații controlate au primit în 2016 o sancțiune administrativă (a se vedea anexa IV, care ilustrează, de asemenea, diferențe semnificative între rata de control și rata de nerespectare). Cerințele în materie de ecocondiționalitate referitoare la bunăstarea animalelor au devenit aplicabile în România începând cu 2016, pentru a se permite o perioadă de adaptare după aderarea din 2007.

75

În Polonia, reducerea plății se baza pe un sistem de notare care aloca puncte pentru fiecare încălcare a unei prevederi privind bunăstarea animalelor ce decurgea dintr-un anumit act legislativ. La determinarea procentului de reducere care urma să fie aplicat plății, era luată în considerare doar prevederea care primise cel mai mare număr de puncte. Aceasta înseamnă că, deși ține seama de gravitatea unei anumite neconformități, reducerea plății nu este legată de numărul de neconformități identificate.

76

În urma unor audituri recente efectuate de Comisie⁶⁵, s-a constatat că sistemul de sancțiuni este prea indulgent pentru mecanismul de ecocondiționalitate în general și pentru cerințele în materie de bunăstare a animalelor în special, deoarece el nu asigură proporționalitatea sancțiunilor cu gravitatea neconformităților. Comisia a furnizat anumite clarificări generale pe această temă în răspunsurile sale la întrebările adresate de statele membre, iar în mai 2018 a organizat o reuniune a grupului de experți cu ocazia căreia statele membre au făcut schimb de bune practici în ceea ce privește controalele în materie de ecocondiționalitate legate de bunăstarea animalelor. Documentele de orientare ale Comisiei referitoare la ecocondiționalitate nu abordează însă această problemă.

Dezvoltarea rurală: puține stimulente pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor și raportul cost-eficacitate nu este garantat

77

Sprijinul pentru dezvoltare rurală pune la dispoziție fonduri pentru îndeplinirea unor obiective legate de bunăstarea animalelor. Strategia Comisiei privind bunăstarea animalelor pentru perioada 2012-2015 specifica, printre obiective, optimizarea sinergiilor cu sprijinul pentru dezvoltare rurală. Pentru optimizarea raportului cost-eficacitate, statele membre ar trebui să direcționeze fondurile către acele acțiuni a căror contribuție potențială la bunăstarea animalelor este susceptibilă să fie cea mai ridicată per unitate de cost.

Fondurile destinate dezvoltării rurale nu sunt utilizate la scară largă pentru a promova bunăstarea animalelor

78

În actuala perioadă de programare 2014-2020, 35 dintre cele 118 programe de dezvoltare rurală conțin măsura specifică în favoarea bunăstării animalelor („măsura 14”) (a se vedea punctul 12). 13 dintre ele sunt programe ale unor regiuni din Italia.

79

Legislația privind dezvoltarea rurală menționează bunăstarea animalelor la prioritatea „promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură”⁶⁶. Această prioritate are două arii de intervenție⁶⁷, dar ele nu se referă la bunăstarea animalelor.

80

Zece state membre au ales să nu includă măsura 14 în programele lor de dezvoltare rurală. Două dintre statele membre vizitate (Franța și Polonia) nu au utilizat această măsură deoarece considerau că cerințele legislative de bază în materie de bunăstare a animalelor erau suficiente. În plus, în opinia autorităților poloneze, măsura ar fi putut avea un impact negativ asupra competitivității fermierilor. În Franța, această alegere nu concorda cu strategia națională privind bunăstarea animalelor, lansată în 2016, care specifica, printre altele, obiectivul de a atrage fonduri pentru dezvoltarea rurală cu scopul de a-i ajuta pe fermieri să amelioreze bunăstarea animalelor. Franța și-a lansat strategia după aprobarea programelor de dezvoltare rurală și nu a actualizat programele pentru a-i reflecta angajamentul.

81

O serie de alte măsuri de dezvoltare rurală (în special sprijinul acordat pentru investiții realizate în cadrul exploatațiilor agricole, schemele de calitate sau agricultura ecologică) au și ele potențialul de a încuraja respectarea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor. În două dintre statele membre vizitate, Curtea a identificat exemple de astfel de măsuri care urmăreau bunăstarea animalelor (a se vedea caseta 7).

Măsura „Bunăstarea animalelor”: exemple pozitive de acțiuni care sunt benefice pentru animale, dar raportul cost-eficacitate nu este garantat

82

Curtea a examinat sistemele instituite de statele membre pentru a evalua dacă măsura specifică pentru bunăstarea animalelor („măsura 14”) prezintă un bun raport cost-eficacitate. Astfel, Curtea a verificat dacă sprijinul acordat îi recompensează pe fermieri pentru aducerea unor îmbunătățiri reale în materie de bunăstare a animalelor care depășesc standardele minime, în concordanță cu costurile suplimentare suportate și cu pierderile de venit, precum și dacă există suficiente informații relevante pentru a asigura o monitorizare.

Depășirea standardelor minime

83

Autoritățile statelor membre au definit îmbunătățirile condițiilor în materie de bunăstare a animalelor care sunt necesare pentru ca fermierii să se califice pentru primirea de sprijin în cadrul măsurii 14, de exemplu: pășunatul bovinelor pe timp de vară, mai mult spațiu pentru animale în exploatații și în timpul transportului și condiții îmbunătățite de adăpost.

84

În Germania (Renania de Nord-Westfalia) și în România, ca și în majoritatea celorlalte state membre, codotomia este o practică curentă în fermele de creștere intensivă a porcilor, deși acest lucru este interzis prin lege. În cursul vizitelor efectuate în aceste două state membre, reprezentanții Curții au observat că porcii din exploatațiile care beneficiau de sprijin în cadrul măsurii 14 aveau cozile tăiate și nu aveau acces la suficiente materiale ocupaționale, așa cum prevede legislația⁶⁸ (a se vedea figura 5).

85

Experții veterinari⁶⁹ admit că impactul unui singur parametru asupra bunăstării este limitat dacă nu este combinat cu alți parametri specificați pentru creșterea animalelor. Aceasta înseamnă, de exemplu, că o creștere de 10 % sau de 20 % a spațiului disponibil pentru fiecare porc poate să nu aibă un impact semnificativ asupra bunăstării porcilor dacă nu există niciun material ocupațional.

86

DG AGRI se consultă cu DG SANTE înainte de aprobarea programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre. În ciuda acestui fapt, Comisia nu a utilizat informațiile cu privire la domeniile identificate de DG SANTE ca fiind afectate de un nivel generalizat al nerespectării normelor (în special, practicarea în mod curent a codotomiei la porci și nepunerea la dispoziție a materialelor ocupaționale, domenii în care numai Finlanda și Suedia respectau legislația) pentru a cere explicații statelor membre cu privire la modul în care utilizează măsura în aceste domenii.

Reducerea riscului de „efect de balast”

87

Efectul de balast poate apărea în situația în care o activitate subvenționată ar fi fost integral sau parțial realizată chiar și fără finanțarea acordată. Există riscul ca un beneficiar să fi aplicat cerințele aferente măsurii 14 chiar și fără sprijinul pentru dezvoltare rurală, de exemplu deoarece cerințele măsurii corespund practicii agricole obișnuite sau beneficiarul participase deja, înainte să fi solicitat sprijin în cadrul măsurii 14, la o schemă de calitate privată care acoperea aceleași cerințe.

88

În urma vizitelor desfășurate de Curte în cele trei state membre care aplicau măsura 14, s-a constatat că autoritățile de management nu au atenuat riscul de „efect de balast”, în special pe cel legat de schemele de calitate private. Cei doi beneficiari din cadrul măsurii 14 care au fost vizitați de reprezentanții Curții în Germania (Renania de Nord-Westfalia) și în Italia (Sardinia) aderaseră la scheme de calitate private care includeau cerințe privind bunăstarea animalelor⁷⁰. În Germania (Renania de Nord-Westfalia), schema de calitate acoperea aproximativ 10 % din exploatațiile de porcine din regiune și recompensa asumarea unor angajamente care se suprapuneau cu cerințele măsurii în favoarea bunăstării animalelor.

89

Curtea a constatat că în Italia (Sardinia), autoritățile atenuaseră riscul ca măsura 14 să sprijine acțiuni care corespundeau practicilor agricole obișnuite. Atunci când au realizat concepția măsurii în favoarea bunăstării animalelor, autoritățile au luat în considerare atât cerințele stabilite prin lege pentru bunăstarea animalelor, cât și standardele mai ridicate pe care le aplică de regulă fermierii locali. Practica obișnuită a fost determinată pe baza experienței medicilor veterinari, precum și pe baza datelor furnizate de rețeaua italiană de informații contabile agricole. De exemplu, spațiul minim stabilit prin lege pentru viței este de 1,8 m², în timp ce, în practică, fermierii din Sardinia pun la dispoziție, în medie, 3,2 m² pentru fiecare vițel. Autoritățile din Sardinia au stabilit cerința minimă relevantă în cadrul măsurii privind bunăstarea animalelor la 4,5 m² pentru fiecare vițel.

90

Comisia a publicat orientări pentru statele membre în care se indica faptul că plățile pentru bunăstarea animalelor ar trebui să sprijine operațiuni care nu ar fi fost puse în aplicare în lipsa acordării sprijinului și a efectuat audituri de conformitate pentru a verifica modul în care a fost pusă în aplicare măsura 14. Ea nu a verificat însă, în cursul auditurilor sale sau atunci când a aprobat programele de dezvoltare rurală, dacă statele membre au luat în considerare eventualele suprapuneri cu scheme private.

Verificarea caracterului rezonabil al calculului sprijinului

91

În cursul auditurilor pe care le-a efectuat în vederea declarației de asigurare, Curtea a constatat că modul în care România a calculat sprijinul acordat în cadrul măsurii 14 a dat naștere unor plăți excesive către fermieri. Comisia a confirmat că au fost comise greșeli în calculul pentru cinci submăsuri și a propus corecții financiare în valoare de aproximativ 59 de milioane de euro, care se refereau la plăți efectuate între octombrie 2013 și octombrie 2016. În prezent, Comisia investighează o problemă similară legată de posibile plăți în exces într-un alt stat membru.

Monitorizarea bunăstării animalelor

92

Sistemul comun de monitorizare și evaluare (SCME)⁷¹ al UE are ca obiectiv să demonstreze progresele politicii de dezvoltare rurală și să evalueze impactul, eficacitatea, eficiența și relevanța intervențiilor acestei politici, însă nu conține niciun indicator specific pentru bunăstarea animalelor și nu acoperă nicio chestiune specifică legată de acest subiect.

93

Comisia nu dispune de informații cu privire la rezultatele preconizate sau efective și nici la impactul preconizat sau efectiv al fondurilor de dezvoltare rurală acordate pentru bunăstarea animalelor. Indicatorii existenți nu permit evaluarea impactului pe care îl au finanțările alocate, între 2007 și 2020, în domeniul dezvoltării rurale pentru plățile în favoarea bunăstării animalelor – în cuantum total de 2,5 miliarde de euro (1 miliard de euro pentru perioada 2007-2013 și 1,5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020).

94

Statele membre aveau posibilitatea de a defini indicatori suplimentari în cadrul comun de monitorizare și evaluare, însă statele vizitate nu au făcut uz de această posibilitate. Cu toate acestea, Italia (Sardinia) și România au definit o serie de indicatori pentru uz intern. În Italia (Sardinia), autoritățile au conceput un indicator care măsura numărul celulelor somatice din lapte și îl utilizau ca indicator indirect pentru a evalua bunăstarea ovinelor și a caprinelor. În România, autoritățile utilizau ratele mortalității pentru a evalua evoluția condițiilor de bunăstare în exploatațiile care primeau sprijin.

95

Sinteza evaluărilor ex post pentru perioada de programare anterioară⁷² a evaluat măsura „Plăți în favoarea bunăstării animalelor” în funcție de numărul de exploatații sprijinite. Acest document de evaluare a indicat că impactul a fost limitat, întrucât doar 1,1 % din exploatațiile de creștere a animalelor din UE utilizaseră această măsură.

Concluzii și recomandări

96

Bunăstarea animalelor constituie o problemă importantă pentru cetățenii UE. Acest lucru este reflectat de Tratatul UE și de legislația în acest domeniu. Comisia a adoptat o abordare proactivă pentru a răspunde preocupărilor părților interesate și a elaborat o strategie pentru a oferi un cadru pentru acțiunile sale.

97

Auditul Curții a examinat punerea în aplicare globală a acestei strategii și progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor privind respectarea legislației în materie de bunăstare a animalelor și optimizarea sinergiilor cu politica agricolă comună prin intermediul ecocondiționalității și al dezvoltării rurale. Curtea a căutat să răspundă la următoarea întrebare de audit:

Au contribuit acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre în mod eficace la atingerea obiectivelor UE în materie de bunăstare a animalelor?

98

Curtea concluzionează că acțiunile UE privind bunăstarea animalelor au contribuit la îmbunătățirea nivelului de respectare a cerințelor în materie și au încurajat aplicarea unor standarde mai ridicate, cu un impact pozitiv evident asupra bunăstării animalelor. Persistă însă anumite deficiențe și se mai pot realiza progrese în ceea ce privește coordonarea cu controalele în materie de ecocondiționalitate și utilizarea sprijinului din domeniul dezvoltării rurale acordat pentru bunăstarea animalelor.

99

Conform constatărilor Curții, Comisia a încheiat punerea în aplicare a celei mai recente strategii a UE privind bunăstarea animalelor (în acest proces, Comisia nu a revizuit cadrul legislativ pentru bunăstarea animalelor). Majoritatea acțiunilor planificate au înregistrat întârzieri (a se vedea punctele 28 și 29). Strategia nu a definit indicatori de monitorizare măsurabili, iar Comisia nu a evaluat dacă strategia și-a atins obiectivele și nici nu a determinat dacă era necesară o nouă strategie.

100

Datele disponibile la nivelul UE nu sunt suficient de detaliate și de fiabile pentru a oferi informații utile privind nivelul de respectare a legislației în materie de bunăstare a animalelor în domenii în care Comisia constatase că erau necesare îmbunătățiri (a se vedea punctele 30-33). În special, în ceea ce privește recurgerea la derogarea pentru sacrificarea fără asomare, temeiul juridic permite diferențe în interpretare și în practicile aplicate de la un stat membru la altul și nu există nicio cerință de raportare. Prin urmare, nu sunt disponibile informații suficiente pentru a evalua dacă statele membre au împiedicat utilizarea excesivă a derogării de către anumiți operatori de abatoare, aceasta fiind una dintre problemele pe care le identificase Comisia înainte de lansarea actualei strategii privind bunăstarea animalelor (a se vedea punctele 43-45).

Recomandarea 1 – Cadru strategic pentru politica Comisiei în materie de bunăstare a animalelor

Pentru a-și orienta acțiunile viitoare în domeniul bunăstării animalelor, Comisia ar trebui:

1. să procedeze la o evaluare a strategiei privind bunăstarea animalelor pentru perioada 2012-2015 cu scopul de a identifica în ce măsură au fost atinse obiectivele acesteia și în ce măsură sunt aplicate orientările pe care le-a emis;

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

2. să definească valorile de referință și valorile-țintă pentru indicatori cu scopul de a măsura și a compara gradul de conformitate al statelor membre în domeniile de risc identificate în urma evaluării ca prezentând în continuare probleme;

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

3. să reflecteze cu privire la modul în care poate da curs concluziilor evaluării susmenționate (de exemplu, printr-o nouă strategie sau un nou plan de acțiune și/sau prin revizuirea legislației în domeniul bunăstării animalelor) și să publice rezultatele acestui proces de reflecție.

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

101

Auditul Curții a relevat că Comisia și statele membre au reușit să remedieze unele dintre problemele legate de bunăstarea animalelor printr-o combinație de acțiuni de orientare și acțiuni de asigurare a respectării cerințelor (a se vedea punctele 34-40).

102

Cu toate acestea, progresele au fost lente în alte domenii și există în continuare o serie de deficiențe care afectează aplicarea standardelor minime prevăzute de legislație, chiar și în cazurile în care legislația era în vigoare de 18 ani (a se vedea punctele 41 și 42). În plus, în pofida unor bune practici, nu era clar dacă statele membre utilizau analize ale riscurilor pentru a-și direcționa inspecțiile în materie de bunăstare a animalelor (în special în domeniul transportului). Statele membre vizitate nu au valorificat la maximum informațiile care rezultau în urma auditurilor și a reclamațiilor. Comisia a identificat aceste probleme și a luat măsuri cu privire la majoritatea lor, dar nu a reușit încă să le soluționeze pe deplin (a se vedea punctele 47-63).

Recomandarea 2 – Acțiunile Comisiei în materie de asigurare a respectării normelor și de orientare în ceea ce privește asigurarea conformității

Pentru a aborda mai bine domeniile care prezintă riscuri și pentru a disemina bune practici, Comisia ar trebui:

1. să elaboreze o strategie în materie de asigurare a respectării normelor în vederea consolidării mecanismelor de urmărire a situației acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor DG SANTE, cu scopul de a reduce intervalul de timp până la luarea unor măsuri satisfăcătoare ca urmare a recomandărilor formulate după audituri și de a asigura respectarea prevederilor legislative, în special a celor care sunt în vigoare de mult timp;

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

2. să determine, în cooperare cu statele membre, modul în care instrumentele disponibile în TRACES ar putea sprijini elaborarea unor analize de risc în vederea efectuării de inspecții privind transportul de animale vii și să furnizeze orientări privind utilizarea acestor instrumente.

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

103

Controalele efectuate de statele membre acopereau, în general, cerințele relevante în materie de bunăstare a animalelor și Curtea a identificat o serie de exemple de bună coordonare între autoritățile responsabile de inspecțiile oficiale în domeniul bunăstării animalelor și cele responsabile de controalele în materie de ecocondiționalitate. Cu toate acestea, chiar și în cazul în care inspecțiile oficiale și controalele în materie de ecocondiționalitate erau efectuate de aceeași autoritate de control, unele state membre nu se asigurau că se proceda la un schimb eficace de informații privind cazurile de nerespectare constatate în cursul inspecțiilor oficiale, cazuri care puteau avea un impact asupra cerințelor de ecocondiționalitate. Pe lângă aceasta, existau cazuri în care sancțiunile legate de ecocondiționalitate aplicate de agențiile de plăți nu erau proporționale cu gravitatea neregulilor (a se vedea punctele 65-76).

Recomandarea 3 – Îmbunătățirea coordonării între inspecții oficiale și ecocondiționalitate

Pentru a întări legăturile dintre sistemul de ecocondiționalitate și bunăstarea animalelor, Comisia ar trebui:

1. în cadrul auditurilor sale de conformitate referitoare la ecocondiționalitate, să evalueze în ce măsură sunt complete informațiile raportate de statele membre cu privire la cazurile de nerespectare identificate în cursul inspecțiilor oficiale efectuate de către aceeași autoritate de control care realizează și controalele în materie de ecocondiționalitate, de exemplu prin verificări încrucișate ale rezultatelor inspecțiilor oficiale în raport cu baza de date a beneficiarilor care fac obiectul ecocondiționalității;

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

2. sprijinindu-se pe acțiuni anterioare, să continue să disemineze cele mai bune practici în materie de ecocondiționalitate și să comunice statelor membre constatările referitoare la conformitate care stau la baza deciziilor de impunere de corecții financiare pe motivul că sistemele de sancțiuni legate de bunăstarea animalelor sunt indulgente.

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

104

Cu toate că promovarea bunăstării animalelor făcea parte dintre prioritățile în materie de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020, Curtea a constatat că măsura specifică pentru bunăstarea animalelor nu a fost utilizată pe scară largă. Raportul cost-eficacitate al măsurii a fost redus de mai mulți factori: au fost sprijinite exploatații care nu respectau anumite standarde minime privind bunăstarea porcilor, exista un risc de apariție a efectului de balast din cauza suprapunerii cu cerințele schemelor private și cadrul comun de monitorizare nu dispunea de indicatori care să măsoare eventualele îmbunătățiri în ceea ce privește bunăstarea animalelor. Statele membre au apelat rareori la posibilitatea de a sprijini bunăstarea animalelor prin alte măsuri de dezvoltare rurală (a se vedea punctele 77-95).

Recomandarea 4 – Utilizarea sprijinului pentru dezvoltare rurală în vederea atingerii obiectivelor în materie de bunăstare a animalelor

Pentru a încuraja utilizarea eficace a sprijinului pentru dezvoltare rurală în scopul bunăstării animalelor, Comisia ar trebui:

1. atunci când aprobă modificările aduse programelor de dezvoltare rurală existente, precum și atunci când aprobă noile documente de programare pentru perioada de după 2020 pentru programarea dezvoltării rurale, să ceară explicații statelor membre în legătură cu utilizarea măsurii privind bunăstarea animalelor în sectoarele în care s-a dovedit că nerespectarea normelor este larg răspândită (cum ar fi codotomia la porcine) și să verifice eventualele suprapuneri cu schemele private care prevăd angajamente similare;

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

2. să încurajeze schimbul de bune practici între statele membre în ceea ce privește indicatorii suplimentari de rezultat și de impact voluntari definiți pentru măsura în favoarea bunăstării animalelor în sistemul comun de monitorizare și evaluare care va fi instituit pentru perioada de programare de după 2020;

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2020.

3. să furnizeze statelor membre, pentru perioada de programare de după 2020, orientări privind utilizarea altor măsuri de dezvoltare rurală în vederea sprijinirii unor standarde îmbunătățite de bunăstare a animalelor, pentru a oferi fermierilor o gamă mai largă de stimulente în vederea îmbunătățirii acestui aspect.

   Data-țintă pentru punerea în aplicare a recomandării: 2021.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de domnul Nikolaos MILIONIS, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 3 octombrie 2018.

Glosar și acronime

Codotomie la porci: procedură de tăiere a cozilor la porci cu scopul de a reduce mușcatul cozilor.

Controale în materie de ecocondiționalitate: controale destinate să verifice respectarea obligațiilor în materie de ecocondiționalitate în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 1306/2013, 809/2014 și 604/2014.

DG AGRI: Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

DG SANTE: Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europene.

EFSA: Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară – agenție a Uniunii Europene care furnizează avize științifice independente și informații privind riscurile existente și emergente asociate lanțului alimentar.

Inspecții oficiale: termen utilizat în tot cuprinsul prezentului raport pentru a desemna controalele și inspecțiile efectuate la nivelul statelor membre (de exemplu, de către serviciile sanitare veterinare) cu scopul de a verifica aplicarea corectă a normelor Uniunii Europene în materie de bunăstare a animalelor, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

OIE: Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (Office International des Épizooties) – o organizație interguvernamentală cu 181 de țări membre, care elaborează standarde de sănătate și de bunăstare a animalelor recunoscute la nivel internațional.

PAC: politica agricolă comună.

SCME: Sistemul comun al UE de monitorizare și evaluare a măsurilor de dezvoltare rurală.

SMR: cerințe legale în materie de gestionare (statutory management requirements) – fac parte din ecocondiționalitate și sunt prevăzute într-o serie de directive și regulamente ale Uniunii Europene. Ele vizează sănătatea publică, sănătatea animalelor și a plantelor, identificarea și înregistrarea animalelor, mediul și bunăstarea animalelor.

TRACES: Sistemul de control al comerțului și de expertiză (Trade Control and Expert System) – instrument de gestionare online multilingv al Comisiei care centralizează toate cerințele sanitare referitoare la comerțul intra-UE și la importurile de animale, de material seminal și de embrioni, de produse alimentare, de hrană pentru animale și de plante.

Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele auditurilor sale cu privire la politicile și programele UE sau la diverse aspecte legate de gestiune aferente unor domenii specifice ale bugetului UE. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și interesul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera de audit I – Utilizarea durabilă a resurselor naturale, condusă de domnul Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene. Auditul a fost condus de domnul Janusz Wojciechowski, membru al Curții de Conturi Europene, beneficiind de sprijinul unei echipe formate din: Kinga Wiśniewska-Danek, șefă de cabinet, și Katarzyna Radecka-Moroz, atașat în cadrul cabinetului; Colm Friel, manager principal; Diana Voinea, coordonatoare; Paulo Oliveira și Lucia Roșca, coordonatori adjuncți; Xavier Demarche, Małgorzata Frydel, Michela Lanzutti, Joachim Otto și Maciej Szymura, auditori. Fiona Urquhart a asigurat sprijinul lingvistic.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide de Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

PDF	ISBN 978-92-847-1169-7	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/61024	QJ-AB-18-026-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-1171-0	ISSN 1977-5806	doi:10.2865/13553	QJ-AB-18-026-RO-Q

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei. Pentru utilizarea sau reproducerea în orice fel a unor fotografii sau a altor materiale pentru care Uniunea Europeană nu deține drepturile de autor, trebuie să se solicite acordul direct de la deținătorii drepturilor de autor.

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre de informare Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

La telefon sau prin e-mail
Europe Direct este un serviciu care vă oferă răspunsuri la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

• apelând numărul gratuit 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
• apelând numărul standard: +32 22999696; sau
• prin e-mail, la: https://europa.eu/european-union/contact_ro

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa, la: https://europa.eu/european-union/index_ro

Publicații ale UE
Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul EU Bookshop, la: https://op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de informare (a se vedea https://europa.eu/european-union/contact_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex, la: http://eur-lex.europa.eu/homepage.html?locale=ro

Datele deschise ale UE
Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/home?) oferă acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.