Auditul agențiilor UE pe 2021

Sinteză

I Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern al finanțelor Uniunii Europene (UE)¹. În această calitate, Curtea acționează ca gardian independent al intereselor financiare ale cetățenilor Uniunii, contribuind la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE².

II Acest document prezintă rezultatele auditului anual efectuat de Curte cu privire la agențiile și la alte organisme ale UE (denumite în continuare, împreună, „agențiile”) pentru exercițiul financiar 2021, precum și rezultate suplimentare de audit legate de agenții, inclusiv rezultate ale activității desfășurate în cursul aceluiași exercițiu pe o temă orizontală legată de riscul de conflict de interese.

III În ansamblu, auditul desfășurat de Curte cu privire la agenții pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 a produs rezultate pozitive, în concordanță cu cele raportate în anii precedenți. În cadrul declarațiilor de asigurare întocmite pentru fiecare agenție, Curtea a exprimat:

opinii fără rezerve („favorabile”) cu privire la fiabilitatea conturilor pentru toate agențiile;
opinii de audit fără rezerve („favorabile”) cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor de venituri subiacente conturilor pentru toate agențiile;
opinii de audit fără rezerve (favorabile) cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor de plăți subiacente conturilor pentru toate agențiile, cu excepția eu-LISA, pentru care Curtea a exprimat o opinie cu rezerve.

IV Cu toate acestea, pentru majoritatea agențiilor, Curtea atrage atenția asupra unor domenii susceptibile de îmbunătățiri în paragrafele de evidențiere a unor aspecte sau în paragrafele privind alte aspecte, precum și în observațiile care nu pun în discuție opiniile de audit. În total, Curtea a formulat 77 de observații cu privire la 33 de agenții pentru a aborda domenii care necesită îmbunătățiri suplimentare, cum ar fi achizițiile publice, gestiunea bugetară, recrutarea sau sistemele de gestiune și control.

V De asemenea, Curtea a propus următoarele acțiuni care trebuie întreprinse pentru a aborda aceste domenii susceptibile de îmbunătățiri.

Agențiile vizate ar trebui să își îmbunătățească în continuare procedurile de achiziții publice, garantând respectarea deplină a normelor aplicabile pentru a asigura obținerea celui mai bun raport calitate-preț. În special, atunci când execută contracte-cadru, agențiile ar trebui să utilizeze contracte specifice numai pentru a achiziționa bunuri sau servicii care sunt acoperite de contractul-cadru asociat.
Pentru a soluționa problema nivelurilor excesive de reportări, agențiile în cauză ar trebui să continue să își îmbunătățească planificarea bugetară și ciclurile de execuție bugetară.
Rețeaua agențiilor UE ar trebui să contacteze Comisia și legiuitorii pentru a propune modificări ale cadrului de reglementare care să definească un set minim de norme aplicabile membrilor consiliilor agențiilor UE în ceea ce privește conflictele de interese și fenomenul „ușilor turnante”.
Agențiile ar trebui să își consolideze procedurile și controalele interne privind posibilele situații de tip „uși turnante”, pentru a asigura respectarea deplină a normelor aplicabile.
Agențiile ar trebui să introducă norme interne pentru membrii consiliilor lor în ceea ce privește conflictele de interese în general și situațiile de tip „uși turnante” în special.
Agențiile ar trebui să monitorizeze în mod activ activitatea profesională a membrilor personalului lor cu funcții superioare de conducere (inclusiv a celor care au părăsit agenția în ultimii doi ani) pentru a fi în măsură să detecteze situațiile de tip „uși turnante” nedeclarate și să asigure respectarea restricțiilor impuse anterior.

Ce a auditat Curtea

01 Agențiile UE sunt entități juridice distincte, înființate printr-un act de drept derivat cu scopul de a efectua sarcini specifice de natură tehnică, științifică sau de gestionare, care ajută instituțiile UE să definească și să pună în aplicare politici. Ele sunt situate în diferite state membre și au o influență semnificativă în domenii de importanță esențială pentru viața de zi cu zi a cetățenilor europeni, cum ar fi sănătatea, siguranța, securitatea, libertatea și justiția.

02 Există trei tipuri de agenții ale UE: agenții descentralizate, agenții executive ale Comisiei și alte organisme. Diferențele dintre acestea sunt descrise în continuare.

03 Numărul agențiilor a crescut de-a lungul anilor. Raportul pe 2021 al Curții acoperă 44 de agenții, după cum se arată în figura 1, cu trei agenții mai mult decât în raportul pentru exercițiul 2020. Cele trei noi agenții sunt:

Autoritatea Europeană a Muncii (ELA), care și-a început activitatea la 17 octombrie 2019 și care este autonomă din punct de vedere financiar de la 26 mai 2021;
Parchetul European (EPPO), care și-a început activitatea la 1 iunie 2021 și care este autonom din punct de vedere financiar de la 24 iunie 2021;
Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital (HaDEA), înființată la 16 februarie 2021.

04 Toate agențiile executive își au sediile la Bruxelles. Agențiile descentralizate și celelalte organisme sunt răspândite pe întreg teritoriul UE, în diferite state membre, așa cum se arată în figura 2. Sediile lor sunt stabilite de Consiliu sau, în comun, de Consiliu și de Parlamentul European.

Figura 2 – Repartizarea geografică a agențiilor în statele membre

Agențiile descentralizate se ocupă de anumite nevoi specifice în materie de politici

05 Cele 33 de agenții descentralizate³ joacă un rol important în elaborarea și în punerea în aplicare a politicilor UE, mai ales în ceea ce privește sarcinile tehnice, științifice, operaționale sau normative. Rolul lor este de a aborda nevoi specifice în materie de politici și de a consolida cooperarea europeană prin punerea în comun a expertizei tehnice și de specialitate a UE și a guvernelor naționale. Agențiile descentralizate sunt înființate pentru a funcționa pe o perioadă nedeterminată, prin regulament al Consiliului sau prin regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

Agențiile executive ale Comisiei Europene pun în aplicare programe ale UE

06 Cele șapte agenții executive ale Comisiei⁴ desfășoară sarcini executive și operaționale legate de programele UE, cum ar fi sprijinirea părților interesate în punerea în aplicare a Pactului verde european (CINEA) și gestionarea anumitor proiecte din cadrul Orizont Europa (REA). Aceste agenții sunt instituite pentru o perioadă determinată (în prezent, până la 31 decembrie 2028).

Celelalte organisme au mandate specifice

07 Celelalte organisme sunt EIT, EPPO, ESA și SRB. EIT este un organism independent și descentralizat al UE, care pune în comun resurse științifice, comerciale și educaționale pentru a stimula capacitatea de inovare a UE, acordând finanțare sub formă de granturi. EPPO este un organism independent al UE care investighează și urmărește penal autorii infracțiunilor împotriva bugetului UE. ESA are misiunea de a asigura aprovizionarea constantă și echitabilă a utilizatorilor din UE cu combustibili nucleari, în conformitate cu Tratatul Euratom. SRB este principala autoritate a Mecanismului unic de rezoluție din cadrul uniunii bancare europene. Misiunea sa este de a asigura un proces de rezoluție ordonată a băncilor în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate, astfel încât să se reducă la minimum impactul asupra economiei reale și asupra finanțelor publice ale statelor membre ale UE. Pe lângă raportul privind agențiile, Curtea elaborează în fiecare an și un raport privind datoriile contingente ale SRB⁵.

Agențiile sunt finanțate din diferite surse și în cadrul diferitor rubrici din CFM

08 În 2021, bugetul total al tuturor agențiilor (excluzând SRB) s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro (în 2020: 3,7 miliarde de euro). Această sumă reprezintă 2,5 % din bugetul general al UE pentru 2021 (față de 2,3 % în 2020), după cum se arată în figura 3.

09 Bugetul pe 2021 al SRB a fost de 9,7 miliarde de euro (în 2020: 8,1 miliarde de euro). Acest buget constă în contribuții aduse de bănci pentru crearea Fondului unic de rezoluție (9,6 miliarde de euro) și pentru finanțarea cheltuielilor administrative ale SRB (119 milioane de euro).

10 Bugetele agențiilor descentralizate și ale celorlalte organisme acoperă cheltuielile cu personalul, cheltuielile administrative și cheltuielile operaționale ale acestora. Agențiile executive pun în aplicare programe finanțate din bugetul Comisiei. Bugetele lor proprii, în valoare de 326 de milioane de euro în 2021 (273 de milioane de euro în 2020), acoperă doar cheltuielile cu personalul și cheltuielile administrative proprii. Suma (credite de plată) cheltuită de agențiile executive în 2021 pentru punerea în aplicare a programelor în numele Comisiei s-a ridicat la 13,1 miliarde de euro (în 2020: 14,9 miliarde de euro).

Figura 3 – Sursele de finanțare ale agențiilor pentru 2021

11 Cele mai multe agenții, inclusiv toate agențiile executive, sunt finanțate aproape în întregime de la bugetul general al UE. Celelalte agenții sunt finanțate parțial sau integral din taxele și tarifele percepute de la întreprinderile din sectoarele de activitate, precum și din contribuțiile directe ale țărilor participante la activitățile lor. În figura 4 este prezentată o defalcare a bugetelor agențiilor pe surse de venituri.

Figura 4 – Bugetele agențiilor în 2021, pe surse de venituri

Notă: nu sunt incluse alte venituri diverse sau rezerve bugetare.

Sursa: conturile anuale finale ale agențiilor pe 2021, date compilate de Curtea de Conturi Europeană.

12 În figura 5 sunt prezentate bugetele agențiilor pe 2021. Bugetele sunt defalcate pe tipuri de cheltuieli (titlul I – Cheltuieli cu personalul, titlul II – Cheltuieli administrative și titlul III – Cheltuieli operaționale, plus orice alte titluri utilizate), nu în funcție de activități. În ansamblu, bugetele pentru cheltuielile cu personalul și bugetele pentru cheltuielile administrative ale agențiilor reprezintă aproximativ 14 % din totalul creditelor de plată disponibile la rubrica 7 din cadrul financiar multianual (CFM) – Administrația publică europeană. Comparativ, această proporție este 47 % pentru Comisie, 18 % pentru Parlament, 9 % pentru SEAE și 5 % pentru Consiliu.

Figura 5 – Cheltuielile efectuate de agenții în 2021, pe titluri bugetare

13 În figura 6 este prezentată situația efectivelor de personal per agenție la sfârșitul anului 2021. În total, în cadrul agențiilor erau angajate 14 431 de persoane (12 881 în 2020). Această cifră corespunde numărului efectiv de posturi ocupate, la 31 decembrie 2021, de funcționari permanenți, de agenți temporari și de agenți contractuali, precum și de experți naționali detașați. Din schemele de personal aprobate în bugetul general al UE reiese că aproximativ 17 % din întregul personal al UE lucrează pentru agenții. Comparativ, această proporție este 50 % pentru Comisie, 14 % pentru Parlament, 6 % pentru Consiliu și 4 % pentru SEAE.

Figura 6 – Efectivul de personal al fiecărei agenții la sfârșitul anului 2021

Mecanismele bugetare și de descărcare de gestiune sunt similare pentru toate agențiile, cu excepția EUIPO, a OCSP și a SRB

14 Pentru majoritatea agențiilor descentralizate și a altor organisme și pentru toate agențiile executive ale Comisiei, Parlamentul European și Consiliul sunt responsabile pentru procedurile bugetare și de descărcare de gestiune anuale. Calendarul procedurii de descărcare de gestiune este prezentat în figura 7.

Figura 7 – Procedura de descărcare de gestiune pentru majoritatea agențiilor

15 Două agenții descentralizate care se autofinanțează integral (OCSP și EUIPO) fac însă obiectul unor proceduri bugetare și de descărcare de gestiune derulate de Consiliul de administrație și, respectiv, de Comitetul bugetar aferent, iar nu de Parlamentul European sau de Consiliu⁶. În mod similar, procedura bugetară și de descărcare de gestiune anuală a SRB ține exclusiv de responsabilitatea comitetului său.

Rețeaua agențiilor UE facilitează cooperarea între agenții și comunicarea cu părțile interesate

16 O rețea a agențiilor UE (EUAN – EU Agencies Network) a fost înființată de către agenții ca o platformă de cooperare între ele, cu scopul de a le spori vizibilitatea, de a identifica posibile câștiguri de eficiență și de a promova acțiuni cu o valoare adăugată europeană clară. Această rețea recunoaște necesitatea ca agențiile să comunice într-un mod mai coordonat cu părțile interesate și cu publicul larg cu privire la chestiuni de interes comun și oferă un punct central pentru colectarea și diseminarea informațiilor între toate agențiile. În 2015, EUAN a aprobat prima sa strategie multianuală, cu priorități care urmează să fie implementate în programe anuale de lucru în care sunt specificate activitățile și obiectivele rețelei. În 2020, EUAN a aprobat a doua sa strategie multianuală (2021‑2027)⁷, care integrează direcția politică și strategică a Comisiei Europene în jurul a doi piloni strategici:

EUAN ca model de excelență administrativă;
EUAN ca partener instituțional consacrat.

17 EUAN este prezidată de o agenție diferită în fiecare an, prin rotație, reuniunile plenare coordonate de Oficiul comun de sprijin având loc de două ori pe an. Curtea cooperează cu EUAN făcând schimburi de bune practici și furnizând informații cu privire la procesele și la rezultatele de audit.

18 În centrul activității EUAN și la baza ambelor strategii multianuale se află aspectul schimbului de servicii, de cunoștințe și de expertiză. Printre exemplele de cooperare se numără schimbul de servicii în domeniul recuperării în caz de dezastru, al contabilității, al achizițiilor comune, al aspectelor legate de COVID-19 și al protecției datelor.

Auditul Curții

Mandatul Curții

19 În conformitate cu prevederile articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Curtea a auditat:

conturile tuturor celor 44 de agenții, care cuprind situațiile financiare (și anume bilanțul, situația performanței financiare, situația fluxurilor de numerar, situația modificărilor în structura activelor nete și un rezumat al principalelor politici contabile, precum și alte note explicative) și rapoartele privind execuția bugetară (care agregă toate operațiunile bugetare și notele explicative) pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021, și
legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi.

20 Pe baza rezultatelor auditului pe care l-a desfășurat, Curtea furnizează Parlamentului European și Consiliului sau oricărei alte autorități responsabile de descărcarea de gestiune o declarație de asigurare cu privire la fiabilitatea conturilor fiecărei agenții și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor. Aceste declarații de asigurare sunt completate cu observații importante de audit, după caz.

Curtea raportează cazurile de suspiciuni de fraudă organismelor competente ale UE, OLAF și EPPO

21 Curtea cooperează cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în chestiuni legate de suspiciunile de fraudă și de alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE, precum și cu EPPO în chestiuni legate de presupuse infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Curtea informează OLAF și EPPO cu privire la orice suspiciune care apare în cursul activității sale de audit, chiar dacă auditurile sale nu sunt special concepute pentru a identifica situații de fraudă.

Digitalizarea procedurilor de audit în cadrul Curții de Conturi Europene continuă

22 Așa cum s-a menționat în rapoartele din anii anteriori⁸, Curtea utilizează auditul anual al agențiilor UE ca pe o oportunitate de a testa potențialul procedurilor de audit automatizate. Auditul agențiilor UE constă în aproximativ 200 de proceduri de audit care acoperă domenii precum plățile, salariile, achizițiile, bugetul, recrutările și conturile anuale. Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a extins utilizarea procedurilor legate de salarii și de extragerea datelor la toate agențiile. Testele efectuate cu privire la legalitatea și regularitatea angajamentelor și a plăților, precum și cu privire la fiabilitatea conturilor anuale au acoperit în continuare numai agențiile executive ale UE, întrucât acestea aveau un mediu informatic suficient de asemănător.

23 Curtea intenționează să exploreze posibilitățile de a extinde utilizarea tehnicilor digitale de audit la alte domenii și la toate agențiile. Ea se confruntă însă cu obstacole serioase în acest demers deoarece, după cum reiese din figura 8, există în continuare lacune în utilizarea instrumentelor informatice standardizate, în special în cazul agențiilor descentralizate. În plus, chiar dacă unele agenții lucrează cu aceleași sisteme informatice, au fost identificate discrepanțe în ceea ce privește modul în care ele utilizează unele dintre funcționalitățile acestor instrumente. Această lipsă de consecvență este un alt factor care limitează posibilitățile de extindere a utilizării procedurilor de audit digitale. Pentru exercițiul financiar 2022, Curtea lansează un proiect-pilot pentru digitalizarea unor aspecte ale auditului privind achizițiile publice ale agențiilor UE.

Figura 8 – Există în continuare lacune în ceea ce privește utilizarea instrumentelor informatice standardizate, în special în agențiile descentralizate

Opiniile Curții

Rezultatele auditurilor anuale desfășurate cu privire la agenții pentru exercițiul financiar 2021 sunt pozitive

24 În ansamblu, auditul desfășurat de Curte cu privire la conturile anuale ale agențiilor pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 a avut rezultate pozitive (a se vedea figura 9). Cu toate acestea, Curtea a formulat observații cu privire la nereguli și deficiențe care afectează fiabilitatea conturilor și plățile subiacente conturilor, în special în ceea ce privește achizițiile publice.

Figura 9 – Opiniile anuale de audit exprimate în perioada 2019‑2021 cu privire la conturile și la veniturile și plățile agențiilor

Au fost exprimate opinii „favorabile” cu privire la fiabilitatea conturilor pentru toate agențiile

25 Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea emite opinii de audit fără rezerve („favorabile”) cu privire la conturile tuturor celor 44 de agenții (a se vedea figura 9).

Paragrafele de „evidențiere a unor aspecte” sunt importante pentru înțelegerea conturilor EMA, ale Frontex, ale SRB și ale EIGE

Ce sunt paragrafele de „evidențiere a unor aspecte”?

Paragrafele de „evidențiere a unor aspecte” atrag atenția cititorilor asupra unei chestiuni prezentate în conturi care este atât de importantă încât este esențială pentru înțelegerea de către utilizatori a conturilor sau a veniturilor ori plăților subiacente.

26 Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a utilizat paragrafe „de evidențiere a unor aspecte” în rapoartele sale cu privire la patru agenții: EMA, Frontex, SRB și EIGE.

27 Conturile EMA includ prezentări de informații semnificative privind contractul de închiriere al fostului sediu al agenției de la Londra. Acest contract este valabil până în 2039 și nu conține o clauză de reziliere, însă imobilul poate fi subînchiriat sau cesionat cu acordul proprietarului. În iulie 2019, EMA a ajuns la un acord cu proprietarul și a subînchiriat fostele sale spații unui sublocatar, începând din iulie 2019, în condiții conforme cu cele prevăzute în contractul de închiriere inițial. Contractul de subînchiriere acoperă întreaga perioadă până la expirarea, în iunie 2039, a contractului de închiriere al EMA. Întrucât rămâne parte la contractul de închiriere inițial, EMA ar putea fi considerată răspunzătoare pentru întreaga sumă rămasă de plătit în temeiul obligațiilor contractuale asumate prin contractul de închiriere inițial dacă sublocatarul nu își îndeplinește obligațiile care îi revin. La 31 decembrie 2021, valoarea totală estimată a chiriilor restante, a plăților pentru serviciile aferente și a asigurării proprietarului care trebuie plătite de EMA până la sfârșitul perioadei de închiriere era de 383 de milioane de euro.

28 Frontex este finanțat din bugetul UE și din contribuțiile țărilor din spațiul Schengen care nu fac parte din UE. Conturile Frontex includ o prezentare a faptului că contribuțiile acestor țări nu au fost calculate corect. Astfel, acestea au plătit cu 2,6 milioane de euro mai puțin decât ar fi trebuit, suma fiind compensată de la bugetul UE. Cu toate acestea, având în vedere că a existat un excedent în 2021, acest lucru nu a avut niciun impact asupra veniturilor din exploatare prezentate în situația performanței financiare pentru 2021.

29 SRB este expus litigiilor legate de colectarea contribuțiilor la Fondul unic de rezoluție, precum și litigiilor legate de sarcinile pe care le îndeplinește în calitatea sa de autoritate de rezoluție. Conturile SRB includ o prezentare de informații care descriu căile de atac administrative și procedurile judiciare legate de contribuțiile ex ante care opun anumite bănci și autorități naționale de rezoluție și SRB, precum și alte acțiuni în justiție introduse împotriva SRB în fața Tribunalului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Impactul potențial al acestor aspecte asupra situațiilor financiare ale SRB pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2021 (în special asupra datoriilor contingente, a provizioanelor și a pasivelor) face obiectul unui audit anual specific, astfel cum se prevede la articolul 92 alineatul (4) din Regulamentul MUR.

30 EIGE a prezentat în conturile sale o datorie contingentă care va trebui onorată în cazul în care Curtea Supremă a Lituaniei se pronunță împotriva EIGE într-o cauză în curs privind lucrătorii temporari. Impactul financiar potențial este estimat la 22 000 de euro.

Impactul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei

31 Curtea a atras atenția asupra informațiilor prezentate de trei agenții (EASO, EUSPA și SRB) cu privire la impactul pe care îl are asupra activităților lor războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Confruntat cu o cerere crescută de asistență din partea statelor membre care primesc refugiați din Ucraina, EASO a solicitat resurse umane și financiare suplimentare. Activitățile EUSPA au fost afectate de întreruperea utilizării lansatoarelor rusești Soyuz pentru punerea în orbită a sateliților Galileo. SRB estimează că războiul a intensificat riscurile pentru stabilitatea financiară, în special riscurile de credit aferente expunerilor băncilor care au contrapărți în Rusia, Belarus și Ucraina și care au acordat împrumuturi diferitor societăți comerciale naționale extrem de expuse la efectele războiului.

Au fost exprimate opinii „favorabile” cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor de venituri subiacente conturilor pentru toate agențiile

32 Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea emite opinii de audit fără rezerve („favorabile”) cu privire la legalitatea și regularitatea veniturilor subiacente conturilor în cazul tuturor agențiilor (a se vedea figura 9).

Paragraful de „evidențiere a unor aspecte” contribuie la înțelegerea veniturilor SRB

33 Curtea a utilizat de asemenea un paragraf de „evidențiere a unor aspecte” referitor la SRB în raportul său, deoarece o parte din veniturile SRB în legătură cu contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție sunt în litigiu. Acest lucru este relevant pentru opinia Curții cu privire la veniturile SRB, deoarece, în funcție de cum este soluționat litigiul, SRB ar putea fi nevoit să recalculeze valoarea contribuțiilor anumitor bănci.

Paragraful privind „alte aspecte” abordează o chestiune de importanță deosebită pentru veniturile SRB

Ce sunt paragrafele referitoare la „alte aspecte”?

Paragrafele referitoare la „alte aspecte” abordează probleme importante, altele decât cele prezentate în conturi, care sunt totuși relevante pentru înțelegerea conturilor ori a veniturilor sau plăților subiacente.

34 Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a utilizat un paragraf referitor la „alte aspecte” numai pentru SRB. Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție nu prevede un cadru de control cuprinzător și coerent care să asigure fiabilitatea informațiilor comunicate de bănci către SRB în vederea calculării contribuțiilor ex ante la Fondul unic de rezoluție. Cu toate acestea, SRB efectuează verificări analitice și de coerență a informațiilor, precum și unele verificări ex post la nivelul băncilor. Mai mult, SRB nu poate comunica detalii cu privire la calculele contribuției ajustate în funcție de risc pentru fiecare bancă, întrucât aceste calcule sunt legate între ele și cuprind informații confidențiale cu privire la alte bănci. Acest lucru riscă să afecteze transparența calculelor efectuate. Curtea a observat că, pentru calcularea contribuțiilor pentru 2021 și 2022, SRB a îmbunătățit transparența față de bănci prin organizarea unei etape de consultare. În cadrul acestei consultări, SRB a comunicat date care au permis băncilor să simuleze calculul contribuțiilor ex ante pentru exercițiile 2021 și 2022.

Au fost exprimate opinii „favorabile” cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor de plăți subiacente conturilor pentru toate agențiile, cu excepția eu-LISA

35 Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a emis opinii fără rezerve („favorabile”) cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor anuale în cazul a 43 dintre cele 44 de agenții (a se vedea figura 9).

36 Curtea a emis o opinie cu rezerve pentru eu-LISA. Dintre cele 28 de plăți auditate, 6 erau neconforme (a se vedea caseta 1). Trei dintre plățile neconforme priveau un contract specific prin care se executa un contract-cadru fără a se preciza detaliile serviciilor cerute (cantități și date de livrare) și care nu crea deci un angajament juridic clar. Curtea a identificat și alte plăți, neincluse în eșantionul său inițial, legate de contractul respectiv și afectate de aceeași neconformitate. Celelalte trei plăți neconforme din eșantionul inițial priveau trei contracte specifice diferite care se abăteau în mod considerabil de la contractele-cadru corespunzătoare. Valoarea totală a cheltuielilor afectate este de 18,11 milioane de euro, ceea ce reprezintă 6,2 % din totalul creditelor de plată disponibile în 2021.

Caseta 1

Probleme în planificarea bugetară și în achizițiile eu-LISA

Pentru exercițiul financiar 2019, Curtea a raportat cu privire la riscurile asociate practicii de a se aloca resurse agenției eu-LISA înainte să fie adoptată legislația în care sunt definite cerințele pentru sistemele IT care urmează să fie dezvoltate. Curtea a constatat că aceste riscuri s-au materializat: aflată astfel sub presiunea timpului, eu-LISA s-a simțit nevoită să angajeze și să cheltuiască fondurile înainte ca acestea să fie anulate, fapt care a contribuit la cazuri de neconformitate în procedurile de achiziții și în executarea contractelor. Aceste cazuri de neconformitate includeau lipsa de informații, într-un contract specific, cu privire la cantități și la datele de livrare pentru serviciile achiziționate, precum și modificări ale sferei, ale duratei și ale valorii contractelor care nu se încadrau în flexibilitatea permisă de Regulamentul financiar. În consecință, Curtea a emis o opinie cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților din 2021 ale eu-LISA. Anul trecut, opinia emisă cu privire la legalitatea și regularitatea plăților din 2020 ale eu-LISA a fost una cu rezerve, din cauza unor cazuri similare de neconformitate în executarea contractelor.

Acțiunea de întreprins nr. 1

eu-LISA ar trebui să își îmbunătățească procedurile de achiziții publice și gestionarea contractelor, în special în ceea ce privește definirea în contractele specifice a serviciilor și a bunurilor achiziționate și limitarea modificărilor aduse sferei, duratei și valorii contractelor la flexibilitatea permisă de Regulamentul financiar.

De asemenea, eu-LISA ar trebui să contacteze Comisia pentru a propune modificări ale planificării sale bugetare multianuale, astfel încât să primească fonduri pentru dezvoltarea de sisteme numai după ce a fost adoptată legislația (inclusiv regulamentele delegate și regulamentele de punere în aplicare) în care sunt definite cerințele asociate și numai după ce sfera proiectelor poate fi precizată la un nivel suficient de detaliu.

Paragraful de „evidențiere a unor aspecte” contribuie la înțelegerea plăților efectuate de Frontex

37 Frontex a prezentat în conturile sale plăți în valoare de 18,1 milioane de euro efectuate în 2021 pentru executarea unui angajament bugetar din 2020 reportat în 2021 fără să își fi asumat un angajament juridic înainte de sfârșitul anului 2020, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar al UE. Curtea a semnalat acest aspect în raportul său anual specific pe 2020⁹. Plățile totale efectuate în 2021 au fost de 18 375 458 de euro. Frontex a remediat această neconformitate prin angajamente juridice ulterioare încheiate pe parcursul anului 2021.

Paragraful privind „alte aspecte” abordează chestiuni de importanță deosebită pentru plățile HaDEA

38 Curtea atrage atenția asupra faptului că Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/173 a Comisiei¹⁰ a încredințat directorului general al DG SANTE autoritatea de a acționa în calitate de director interimar al HaDEA până când aceasta va fi dobândit capacitatea operațională de a-și executa propriul buget. La 19 februarie 2021, directorul general al DG SANTE a delegat această autoritate unui alt funcționar al DG SANTE, numindu-l director interimar al HaDEA. Articolul 26 din Regulamentul financiar al HaDEA permite delegarea de competențe bugetare. Acesta nu poate fi însă interpretat în sensul de a permite delegarea întregii autorități a directorului interimar, deoarece o astfel de situație ar contraveni Deciziei de punere în aplicare a Comisiei.

Observațiile Curții abordează domenii în care se pot aduce îmbunătățiri

39 În total, Curtea a formulat 77 de observații cu privire la 33 de agenții pentru a scoate în evidență domenii în care sunt necesare îmbunătățiri suplimentare. Aceste cifre includ cele două observații care au servit drept bază pentru opinia cu rezerve formulată în cazul eu-Lisa, precum și observația cuprinsă în paragraful referitor la „alte aspecte” pentru HaDEA. Cu titlul de comparație, pentru exercițiul financiar 2020, Curtea a formulat 60 de observații. Majoritatea observațiilor se referă la deficiențe în procedurile de achiziții publice, în sistemele de gestiune și de control și în gestiunea bugetară. Deficiențele de la nivelul procedurilor de achiziții publice rămân cea mai importantă sursă de plăți neconforme.

40 Figura 10 și figura 11 prezintă numărul diferitor tipuri de observații formulate pentru fiecare dintre cele 33 de agenții în cadrul raportului Curții.

Figura 10 – Numărul de observații per agenție

Figura 11 – Numărul de observații în funcție de tipul de deficiențe frecvente

Deficiențele în materie de achiziții publice sunt în creștere și rămân principala sursă de plăți neconforme

41 Obiectivul normelor privind achizițiile publice este de a asigura o concurență echitabilă între ofertanți și de a permite procurarea de bunuri și servicii la cel mai bun preț, respectând totodată principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării. Curtea a auditat proceduri de achiziții în toate cele 44 de agenții. În cazul a 22 de agenții (ACER, Oficiul OAREC, CdT, CEPOL, OCSP, EASO, ABE, AEM, EIGE, EIOPA, EISMEA, ELA, EMA, EMSA, ENISA, ESMA, EUIPO, eu-LISA, EU-OSHA, Eurofound, Eurojust și Frontex), ea a semnalat contracte afectate de diverse tipuri de deficiențe legate de achizițiile publice, inclusiv plăți efectuate în exercițiul financiar 2021 rezultate din proceduri de achiziții neconforme semnalate în exerciții anterioare. Caseta 2 prezintă exemple de nereguli tipice în execuția contractelor de achiziții.

Caseta 2

Exemplu de execuție neconformă a contractelor

CEPOL avea un contract-cadru, valabil până în martie 2022, pentru servicii de agenție de voiaj. Sfera contractului nu includea anumite țări din afara UE. Serviciile de călătorie pentru aceste țări au fost acoperite de alte contracte până la sfârșitul anului 2020. În vara anului 2021, în pofida situației imprevizibile în materie de deplasări, a devenit evident faptul că CEPOL va trebui probabil să organizeze activități la fața locului în țări din afara UE. După evaluarea situației și a diferitor opțiuni disponibile, CEPOL a ales să utilizeze contractul-cadru existent pentru a acoperi evenimentele din aceste țări, deși astfel de evenimente nu intrau în sfera contractului. Acest lucru contravenea Regulamentului financiar. CEPOL a notat această decizie în registrul său de excepții. Plățile aferente, în valoare de 76 590 de euro în 2021, sunt neconforme.

42 Curtea constată o creștere a numărului de observații privind achizițiile formulate în ultimele trei exerciții financiare (de la 20 în 2019 și 18 în 2020 la 34 în 2021), precum și a numărului de agenții vizate (de la 11 în 2019 și 14 în 2020 la 22 în 2021). După cum se arată în figura 12, începând cu exercițiul financiar 2019, Curtea a formulat în fiecare an observații noi legate de achiziții pentru două agenții (CEPOL și EMA).

Figura 12 – Observațiile formulate de Curte cu privire la deficiențe și nereguli în materie de achiziții publice au devenit mai frecvente în ultimii trei ani

Acțiunea de întreprins nr. 2

Erorile legate de achizițiile publice rămân tipul de eroare cel mai frecvent detectat în cadrul auditurilor Curții cu privire la agenții. Agențiile vizate ar trebui să își îmbunătățească în continuare procedurile de achiziții publice, garantând respectarea deplină a normelor aplicabile pentru a asigura obținerea celui mai bun raport calitate-preț.

În special, atunci când execută contracte-cadru, agențiile ar trebui să utilizeze contracte specifice numai pentru a achiziționa bunuri sau servicii care sunt acoperite de contractul-cadru asociat. De asemenea, agențiile ar trebui să se asigure că respectă condițiile prevăzute de Regulamentul financiar cu privire la modificarea contractelor existente.

Sistemele de gestiune și de control sunt afectate de deficiențe

43 În cazul a 16 agenții (ACER, Cedefop, CEPOL, AESA, ABE, EIOPA, EISMEA, EIT, ELA, ENISA, EPPO, ESMA, Europol, EUSPA, Frontex și HaDEA), Curtea raportează alte deficiențe în sistemele de gestiune și de control decât cele referitoare la achiziții sau la recrutări. Pentru aceste 16 agenții, observațiile Curții privesc posibile cazuri de conflicte de interese, lipsa controalelor ex ante/ex post, gestionarea inadecvată a angajamentelor bugetare și juridice și neraportarea problemelor în registrul de excepții.

44 Figura 11 prezintă cele mai frecvente tipuri de deficiențe în materie de control intern identificate de Curte, iar în caseta 3 se oferă exemple de astfel de deficiențe în legătură cu riscul de conflict de interese.

Caseta 3

Problemele de guvernanță și conflictele de interese pot dăuna eficacității agențiilor UE

Rolul celor trei autorități europene de supraveghere – ABE, EIOPA și ESMA – este de a asigura condiții de concurență echitabile pentru supravegherea serviciilor financiare. Regulamentele de instituire aferente includ diverse dispoziții pentru a se asigura că membrii consiliilor supraveghetorilor din cadrul acestor autorități „acționează independent și obiectiv în interesul exclusiv al Uniunii în ansamblul său” și „nu solicită sau nu acceptă instrucțiuni […] din partea oricărui guvern […] sau din partea oricărei entități publice sau private”¹¹.

În conformitate cu regulamentele de procedură ale autorităților europene de supraveghere, membrii consiliului supraveghetorilor care au un conflict de interese nu pot participa la discuțiile consiliului și nici nu pot vota cu privire la chestiunea în cauză. Cu toate acestea, membrii pot rămâne prezenți la reuniune în cazul în care nimeni nu obiectează (ABE și EIOPA) sau cu excepția cazului în care majoritatea membrilor votează să îi excludă (ESMA). O astfel de situație creează un risc pentru independența consiliilor, cel puțin în aparență.

În anii trecuți, Curtea a semnalat în mai multe rapoarte speciale probleme de guvernanță care afectează autoritățile europene de supraveghere și a atras atenția cu privire la impactul negativ al acestor probleme asupra obiectivelor autorităților.

În raportul său special privind simulările de criză pentru bănci¹², Curtea a constatat că autoritățile naționale au o implicare semnificativă în structura de guvernanță a ABE, întrucât Consiliul supraveghetorilor din cadrul ABE include reprezentanți naționali a căror numire nu face obiectul vreunei aprobări din partea organismelor UE. Această situație poate da naștere unor tensiuni, întrucât este posibil ca unii membri ai consiliului să acționeze pentru a apăra interese pur naționale și nu interesele europene mai largi.

În raportul său special privind supravegherea sectorului asigurărilor¹³, Curtea a observat că eficiența și eficacitatea activității EIOPA depindeau adesea de calitatea contribuțiilor autorităților naționale și de disponibilitatea acestora de a coopera. Actuala structură de guvernanță a EIOPA acordă autorităților naționale competente puterea de a influența măsura în care este verificată activitatea lor și concluziile unor astfel de verificări. Consiliul supraveghetorilor aprobă toate documentele-cheie, cum ar fi strategia în materie de supraveghere a EIOPA. Acest lucru poate compromite independența EIOPA și o poate împiedica să își atingă obiectivele.

În raportul său special privind combaterea spălării banilor¹⁴, Curtea a constatat că personalul ABE a efectuat investigații amănunțite cu privire la posibile încălcări ale dreptului UE, dar a identificat în același timp dovezi scrise ale unor încercări de lobby pe lângă membrii grupului respectiv în perioada în care acesta delibera cu privire la o posibilă recomandare. În cele din urmă, Consiliul supraveghetorilor a respins proiectul de recomandare.

În raportul său special privind fondurile de investiții¹⁵, Curtea a constatat că ESMA se confruntă cu provocări în ceea ce privește utilizarea eficace a instrumentelor sale. Printre aceste provocări se numără problemele cauzate de propria sa structură de guvernanță, de dependența ESMA de bunăvoința autorităților naționale și de disponibilitatea propriului Consiliu al supraveghetorilor. Curtea a constatat că, de ambele părți, erau preferate instrumentele de convergență „neinvazive”, a căror eficacitate nu a fost încă demonstrată și care adesea nu au condus la o supraveghere eficace și consecventă. Acest lucru a limitat eficacitatea ESMA.

În toate cazurile, Curtea a recomandat Comisiei să ia în considerare posibilitatea de a propune modificări ale structurii de guvernanță a autorităților europene de supraveghere, care să le permită acestora să își utilizeze competențele într-un mod mai eficace. Or, în 2019, legiuitorul nu a acceptat structura de guvernanță revizuită propusă¹⁶ de Comisie.

Deficiențele în materie de recrutare sunt adesea legate de procesul de evaluare

45 În cazul a nouă agenții (Oficiul OAREC, Cedefop, ABE, EIGE, EMA, EPPO, EUSPA, Frontex și SRB), Curtea raportează deficiențe legate de diferite aspecte ale procedurilor de recrutare, printre care procesele de evaluare și anunțurile de posturi vacante. Figura 11 prezintă cele mai frecvente tipuri de deficiențe în ceea ce privește procedurile de recrutare.

Deficiențele în materie de gestiune bugetară conduc de obicei la un nivel ridicat al reportărilor sau al plăților întârziate

46 În cazul a 10 agenții (ACER, Cedefop, EACEA, EPPO, ERCEA, EUIPO, eu-LISA, FRA, Frontex, HaDEA), Curtea raportează deficiențe legate de diferite aspecte ale gestiunii bugetare, de exemplu reportări excesive de credite și rate ridicate ale plăților întârziate. În figura 11 sunt prezentate cele mai frecvente tipuri de deficiențe în ceea ce privește gestiunea bugetară.

47 Figura 13 prezintă nivelul reportărilor, pentru fiecare titlu bugetar și per agenție. Deși Regulamentul financiar al UE nu stabilește plafoane pentru astfel de reportări și caracterul multianual al operațiunilor poate explica o parte dintre acestea, nivelurile excesive de reportări pot indica întârzieri în punerea în aplicare a programelor de activitate sau a planurilor de achiziții. Alternativ, acestea ar putea indica o problemă structurală, o planificare bugetară deficitară sau chiar o posibilă încălcare a principiului bugetar al anualității. Curtea raportează astfel de deficiențe în ceea ce privește patru agenții (ACER, EACEA, eu-LISA și FRA).

Figura 13 – Nivelul reportărilor care afectează fiecare titlu bugetar

Acțiunea de întreprins nr. 3

Pentru a soluționa problema nivelurilor excesive de reportări, agențiile în cauză ar trebui să continue să își îmbunătățească planificarea bugetară și ciclurile de execuție bugetară.

Deficiențe și bune practici în gestionarea de către agenții a posibilelor cazuri de „uși turnante”

48 Pentru exercițiul financiar 2021, Curtea a completat activitatea sa recurentă de audit privind fiabilitatea conturilor agențiilor și legalitatea și regularitatea veniturilor și plăților acestora cu o analiză a modului în care agențiile au gestionat posibilele cazuri de „uși turnante”. Caseta 4 explică în ce constau situațiile de tip „uși turnante” și legătura dintre acestea și riscul de conflict de interese și de „capturare” a politicilor.

Caseta 4

Ce se înțelege prin „uși turnante” și de ce este acest fenomen important?

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește conceptul de „uși turnante” după cum urmează. „Trecerea de la posturi din sectorul public la posturi în cel privat și vice-versa poate antrena conflicte de interese, asociate cu un risc de capturare a politicilor. Atunci când funcțiile acoperă domenii închise sau care au fost controlate direct de fostul funcționar public, acest așa-numit fenomen al «ușilor turnante» poate fi perceput ca oferind un avantaj inechitabil din perspectiva informațiilor, a relațiilor sau a oricărui alt tip de avantaj obținut în cadrul funcțiilor publice anterioare. În unele cazuri, funcționarii publici pot fi tentați să ia decizii sau să fie percepuți ca luând decizii care nu sunt în interesul public, ci în interesul unui fost sau al unui viitor angajator.”¹⁷

În contextul UE, Ombudsmanul European explică faptul că¹⁸ „mutarea în sectorul privat a unui funcționar public este adesea desemnată prin termenul de «uși turnante». Acest fenomen poate prezenta un risc pentru integritatea instituțiilor UE, deoarece cunoștințe interne prețioase pot fi transferate în sectorul privat, foștii funcționari pot face lobby pe lângă foștii lor colegi sau funcționari existenți pot fi influențați de o posibilă angajare viitoare.”

Exercitarea unei activități exterioare remunerate pe lângă munca la o instituție sau un organism al UE, cum ar fi o agenție, poate prezenta riscuri similare cu ocuparea unui nou loc de muncă după părăsirea funcției publice a UE.

49 Agențiile sunt deosebit de predispuse la riscul apariției unor situații de tip „uși turnante” din cauza dependenței lor de agenți temporari, ceea ce implică rate ridicate de rotație a personalului, precum și a modelului lor de guvernanță, care include consilii ai căror membri tind să ocupe această funcție pe perioade relativ scurte. În cazul unor agenții, acest risc este amplificat de competențele de reglementare semnificative care le-au fost încredințate (de exemplu, ABE, EIOPA și ESMA) sau de legăturile cu industria (de exemplu, AESA, ECHA sau EFSA). Curtea a decis să examineze acest subiect datorită importanței sale nu numai pentru buna funcționare a agențiilor UE, ci și pentru reputația acestora și, în sens mai larg, pentru reputația UE în ansamblu.

50 Curtea a examinat cazuri apărute între 2019 și 2021 în care foști sau actuali membri ai personalului cu funcții superioare de conducere (directori executivi, directori și funcționari cu gradele AD14-16) au preluat un nou post după ce au părăsit o agenție sau au exercitat o activitate exterioară remunerată în timp ce lucrau pentru o agenție. Curtea a examinat, de asemenea, cazuri similare care afectează foști și actuali membri ai consiliilor agențiilor și pe care unele agenții le evaluaseră doar pe baza propriilor norme interne. Examinarea Curții a inclus în sfera sa 40 de agenții. Numai Chafea, care a fost închisă în 2021, și cele trei agenții care au devenit operaționale sau autonome abia în 2021 (ELA, EPPO și HaDEA) nu au fost incluse în analiză. Caseta 5 explică standardele juridice aplicabile.

Caseta 5

Cadrul juridic al UE aplicabil gestionării riscurilor de tip „uși turnante”

Normele aplicabile în gestionarea posibilelor cazuri de tip „uși turnante” și a riscului asociat de conflict de interese sunt prevăzute, în primul rând, în Statutul funcționarilor¹⁹ UE. Aceste norme se aplică foștilor și actualilor membri ai personalului instituțiilor și organismelor UE, inclusiv al agențiilor UE. Printre altele, se aplică următoarele dispoziții.

Membrii personalului trebuie să își informeze agenția dacă intenționează să ocupe un nou loc de muncă în termen de doi ani de la părăsirea funcției publice a UE.
Înainte de a autoriza sau nu fostul membru al personalului să exercite o activitate exterioară sau să ocupe un nou loc de muncă, agenția respectivă trebuie să consulte comisia sa paritară.
În cazul în care consideră că există un risc de conflict de interese, agenția respectivă poate interzice membrului personalului să accepte postul sau poate autoriza acest lucru sub rezerva anumitor condiții.
De asemenea, o agenție trebuie să interzică foștilor funcționari din grade superioare, pentru o perioadă de 12 luni de la părăsirea funcției, să se implice în activități de lobby sau de reprezentare a unor interese față de personalul instituției în care au lucrat anterior.
Agențiile trebuie să publice o listă anuală a cazurilor evaluate în contextul riscului de lobby și de reprezentare a unor interese.

Aceste norme nu se aplică însă membrilor consiliilor agențiilor, deoarece aceștia nu sunt considerați ca făcând parte din personalul agențiilor. Nouă agenții au totuși norme interne privind acest domeniu.

Din cadrul juridic actual lipsesc cerințe clare privind conformitatea și monitorizarea

51 Astfel cum s-a menționat în caseta 5, Statutul funcționarilor (inclusiv dispozițiile sale referitoare la situațiile de tip „uși turnante” și la conflictele de interese în sens mai larg) nu se aplică, prin definiție, membrilor consiliilor agențiilor, care nu fac parte din personalul acestora. De asemenea, statutul nu se aplică membrilor comitetelor științifice, ai grupurilor de experți și ai altor organisme similare ale agențiilor. Apare astfel un vid juridic, deoarece nu există un temei juridic comun care să definească un nivel minim de cerințe în ceea ce privește riscul de conflict de interese și situațiile de tip „uși turnante” pentru aceste categorii de persoane care lucrează pentru agențiile UE. Sarcina de a stabili normele aplicabile revine fiecărei agenții în parte.

52 Cadrul juridic al UE pentru gestionarea riscului situațiilor de tip „uși turnante” stabilește obligații foarte limitate pentru instituțiile și organismele UE (inclusiv agențiile UE) de a monitoriza respectarea de către actualii și foștii membri ai personalului a cerințelor privind fenomenul „ușilor turnante”. Acest cadru nu definește modul în care ar putea avea loc o astfel de monitorizare sau instrumentele care ar putea fi utilizate în acest scop. În consecință, majoritatea agențiilor nu desfășoară nicio astfel de activitate de monitorizare, iar cazurile nedeclarate de tip „uși turnante” și încălcările restricțiilor impuse membrilor personalului care pleacă în legătură cu noile lor locuri de muncă riscă să rămână nedetectate.

53 Normele referitoare la monitorizarea și gestionarea situațiilor de tip „uși turnante” și a riscului asociat de conflict de interese nu sunt suficient de explicite cu privire la obligația instituțiilor și organismelor UE în cauză de a publica o listă anuală a cazurilor evaluate în contextul riscului de lobby și de reprezentare a unor interese. Ombudsmanul European a semnalat deja această problemă în 2017 (a se vedea caseta 6). Dispozițiile aplicabile din Statutul funcționarilor nu s-au modificat de atunci.

Caseta 6

Ombudsmanul European a solicitat o mai mare transparență în ceea ce privește evaluarea cazurilor în raport cu riscul de lobby și de reprezentare a unor interese

Într-un raport din 2017²⁰, Ombudsmanul European a afirmat că „ar trebui publicate informații pentru toate cazurile evaluate, indiferent dacă instituția a considerat sau nu că activitatea profesională notificată ar putea sau ar urma să implice activități de lobby și de reprezentare a unor interese. Acest lucru este necesar pentru a se asigura o aplicare eficace și pertinentă a articolului 16 alineatele (3) și (4).” Ombudsmanul European a afirmat că informațiile respective ar trebui să includă:

numele membrului personalului cu funcții superioare de conducere în cauză;
data plecării membrului personalului cu funcții superioare de conducere;
tipul postului ocupat de membrul personalului cu funcții superioare de conducere și o descriere a atribuțiilor exercitate în ultimii trei ani în cadrul funcției publice a UE;
numele viitorului angajator și o descriere a tipului de sarcini pe care le presupune noul loc de muncă; după caz, o descriere a activităților independente avute în vedere;
în cazul în care viitorul angajator sau societatea proprie este înregistrată în Registrul de transparență al UE, un link către intrarea relevantă din registru;
evaluarea detaliată a cazului de către instituție, inclusiv concluzia acesteia cu privire la autorizarea sau nu a cazului – cu sau fără măsuri de atenuare – și o declarație din care să reiasă dacă activitatea preconizată poate implica activități de lobby și de reprezentare și, prin urmare, justifică impunerea unei interdicții privind activitățile de lobby și de reprezentare a unor interese.

Acțiunea de întreprins nr. 4

Rețeaua agențiilor UE ar trebui să contacteze Comisia și legiuitorii pentru a propune modificări ale cadrului de reglementare care să definească un set minim de norme aplicabile membrilor consiliilor agențiilor UE în ceea ce privește conflictele de interese și fenomenul „ușilor turnante”. După caz, norme similare ar trebui să se aplice și membrilor comitetelor științifice, ai grupurilor de experți și ai organismelor similare care nu fac obiectul Statutului funcționarilor.

În cea mai mare parte, agențiile își respectă obligațiile legale

54 Atunci când un membru actual sau un fost membru al personalului notifică unei agenții intenția sa de a ocupa un nou loc de muncă, agenția are la dispoziție 30 de zile lucrătoare pentru a emite o decizie. Pentru activitățile exterioare nu este fixat un astfel de termen. Înainte de a lua o decizie, agenția trebuie să consulte comisia paritară.

55 În ultimii trei ani (2019‑2021), numai 20 dintre cele 40 de agenții examinate de Curte evaluaseră posibile cazuri de tip „uși turnante” legate de membri ai personalului lor cu funcții superioare de conducere. Doar 5 evaluaseră cazuri legate de membri ai consiliilor lor care urmau să ocupe un nou loc de muncă sau să exercite o activitate exterioară. După cum se arată în figura 14, numărul total de cazuri evaluate a fost de 71, dintre care 43 de cazuri priveau membri ai personalului cu funcții superioare de conducere, iar 28 priveau membri ai consiliilor agențiilor. Aceste cifre se bazează pe informațiile primite de Curte de la agenții, care, la rândul lor, se bazau, în general, pe declarații pe propria răspundere din partea membrilor în cauză ai personalului sau ai consiliilor. Curtea nu a efectuat investigații pentru a identifica eventuale cazuri nedeclarate.

Figura 14 – Majoritatea agențiilor au evaluat foarte puține cazuri sau niciun caz

56 Curtea a examinat un eșantion de 17 astfel de cazuri și a concluzionat că agențiile respectau, în general, cerințele legale aplicabile. Încălcările identificate de Curte în cazul a șase agenții (a se vedea figura 15) erau legate de obligația de a se publica lista cazurilor evaluate, de a se consulta comisia paritară sau de a se emite o decizie oficială în termen de 30 de zile lucrătoare.

Figura 15 – Curtea a identificat încălcări procedurale în șase agenții

Acțiunea de întreprins nr. 5

Agențiile ar trebui să își consolideze procedurile și controalele interne privind posibilele situații de tip „uși turnante”, pentru a asigura respectarea deplină a normelor aplicabile. Acestea ar trebui, în special:

să emită decizii oficiale în termenul aplicabil;
să consulte comisia paritară cu privire la toate cazurile înainte de a emite o decizie;
să publice o listă a tuturor cazurilor evaluate în raport cu riscul de lobby și de reprezentare a unor interese.

Numai câteva agenții merg mai departe decât cerințele legale minime atunci când gestionează posibile situații de tip „uși turnante”

57 Nouă agenții (ABE, EIOPA, EIT, EMA, ESMA, EUIPO, Europol, FRA și SRB) au introdus propriile norme interne pentru a suplini lipsa unor dispoziții în legislația UE care să reglementeze activitățile membrilor consiliilor agențiilor. A se vedea caseta 7.

Caseta 7

Exemple de norme privind situațiile de „uși turnante” introduse de EMA și de EIT

Normele interne ale EMA prevăd obligația membrilor consiliului de administrație (și a supleanților acestora) de a notifica imediat agenția cu privire la intenția lor de a exercita activități profesionale în companii farmaceutice. Din momentul în care primește o astfel de notificare, EMA trebuie să restricționeze implicarea ulterioară a persoanei în cauză în activitățile consiliului de administrație. Norme similare se aplică, de asemenea, membrilor comitetelor științifice și ai grupurilor de experți ai EMA.

EIT dispune de un cod de bună conduită, care abordează conflictele de interese în cazul membrilor consiliului de conducere. Acest cod interzice membrilor consiliului de conducere să ocupe un post, remunerat sau neremunerat, în orice întreprindere, centru de cercetare sau universitate care participă la comunitățile de cunoaștere și inovare ale EIT sau care primește granturi de la EIT, timp de doi ani de la părăsirea funcției lor.

58 Restul de 31 de agenții analizează posibilele cazuri de tip „uși turnante” doar în ceea ce privește actualii și foștii membri ai personalului lor. Prin urmare, doar o mică parte din posibile cazuri de acest tip implicând membri ai consiliilor agențiilor fac obiectul unei evaluări (a se vedea figura 16). Acest lucru poate antrena conflicte de interese percepute sau reale, care ar putea duce la:

decizii care nu sunt luate în interesul public, ci în interesul viitorului angajator al membrului în cauză al consiliului unei agenții;
avantaje inechitabile pentru anumite entități din sectorul privat în ceea ce privește informațiile privilegiate sau relațiile/activitățile de lobby.

Figura 16 – Puține cazuri posibile de tip „uși turnante” implicând membri ai consiliilor agențiilor sunt evaluate

Acțiunea de întreprins nr. 6

Agențiile ar trebui să introducă norme interne pentru membrii consiliilor lor în ceea ce privește conflictele de interese în general și situațiile de tip „uși turnante” în special.

59 În general, Curtea a constatat că agențiile se bazează aproape exclusiv pe declarațiile pe propria răspundere ale membrilor în cauză ai personalului pentru a identifica posibilele situații de tip „uși turnante” și riscul asociat de conflict de interese. Majoritatea agențiilor nu iau nicio măsură pentru a detecta dacă membri actuali ai personalului exercită activități exterioare nedeclarate sau dacă foști membri ai personalului lor ocupă noi locuri de muncă fără a informa agenția. De asemenea, acestea nu monitorizează dacă foștii membri ai personalului respectă restricțiile care le sunt impuse în ceea ce privește noile lor locuri de muncă. Totuși, Curtea a identificat patru exemple de bune practici în care agențiile au introdus proceduri de monitorizare a acestor aspecte. A se vedea caseta 8.

Caseta 8

Numai patru agenții (Oficiul OAREC, SRB, ABE și ESMA) dispun de proceduri de monitorizare a conformității cu normele referitoare la fenomenul „ușilor turnante”

Oficiul OAREC dispune de proceduri pentru a efectua verificări prin sondaj cu privire la respectarea de către foștii membri ai personalului a obligațiilor care le revin în temeiul articolului 16 din Statutul funcționarilor. Aceste verificări se concentrează asupra membrilor personalului cu funcții superioare de conducere și asupra membrilor personalului cărora fie li s-a interzis să exercite o anumită activitate profesională, fie li s-a permis să accepte un nou loc de muncă sub rezerva anumitor limitări.

SRB dispune de proceduri pentru a efectua verificări de conformitate cu privire la foștii membri ai personalului care au părăsit SRB în ultimii doi ani, inclusiv utilizarea unor baze de date accesibile publicului.

Acțiunea de întreprins nr. 7

Agențiile ar trebui să asigure o monitorizare activă a activității profesionale a membrilor personalului lor cu funcții superioare de conducere (inclusiv a celor care au părăsit agenția în ultimii doi ani) pentru a fi în măsură să detecteze situațiile de tip „uși turnante” nedeclarate și să asigure respectarea restricțiilor impuse anterior.

Alte documente referitoare la agenții publicate de Curte

60 În afară de rapoartele de audit consacrate în mod specific agențiilor, Curtea a publicat în cursul anului 2021 și în prima jumătate a anului 2022 mai multe rapoarte speciale cu privire la punerea în aplicare a unor politici ale UE care făceau trimitere la o serie de agenții. O listă completă a acestor rapoarte este inclusă în figura 17.

Figura 17 – Alte rapoarte speciale ale Curții de Conturi Europene care se referă la agenții, publicate în 2021 și în prima jumătate a anului 2022

Agențiile dau curs observațiilor de audit formulate în anii anteriori

61 Curtea prezintă informații privind stadiul progreselor realizate în legătură cu acțiunile întreprinse de agenții în urma observațiilor formulate în anii anteriori. În figura 18 se arată că, în legătură cu cele 139 de observații cărora nu li se dăduse curs până la sfârșitul exercițiului 2020, în 2021 fuseseră finalizate acțiuni corective pentru 67 de cazuri ori acțiuni corective se aflau în derulare în 39 de cazuri. În cazul a 22 de agenții (ACER, Oficiul OAREC, CEPOL, OCSP, AESA, EASO, EFSA, EISMEA, EIT, EMA, EMCDDA, ERA, ESMA, ETF, EUIPO, eu-LISA, Eurofound, Eurojust, Europol, FRA, Frontex și SRB), Curtea raportează un total de 48 de observații din anii anteriori care nu au fost încă puse în aplicare, dintre care 9 sunt nedemarate încă.

Figura 18 – Eforturile depuse de agenții pentru a da curs observațiilor formulate în anii anteriori

62 Caseta 9 explică diferitele calificative utilizate în prezentul document pentru a evalua punerea în aplicare a măsurilor luate în urma observațiilor Curții și oferă exemple de situații tipice în care se atribuie aceste calificative.

Caseta 9

Explicații privind calificativele utilizate în prezentul document pentru a descrie măsurile luate în urma observațiilor Curții

Finalizată: agenția a introdus îmbunătățiri pentru a da curs observației, susținute de dovezi și verificate de Curte.

În desfășurare: există unele dovezi că au fost întreprinse acțiuni corective, dar procesul nu este încă pe deplin implementat sau finalizat.

Nedemarată încă: nu a existat nicio reacție la observație sau agenția nu este de acord cu observația.

Nu se aplică: observația nu mai este aplicabilă sau contractul care a provocat observația în cauză a expirat. Acest calificativ este utilizat și în cazul în care, ca urmare a unei schimbări a circumstanțelor, costul rezolvării problemei este mai mare decât beneficiile.

Lista acronimelor utilizate pentru agențiile UE și celelalte organisme ale acesteia

Acronim	Denumirea completă	Acronim	Denumirea completă
ABE	Autoritatea Bancară Europeană	EMSA	Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă
ACER	Agenția Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei	ENISA	Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică
AEM	Agenția Europeană de Mediu	EPPO	Parchetul European
AESA	Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației	ERA	Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate
CdT	Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene	ERCEA	Agenția Executivă a Consiliului European pentru Cercetare
Cedefop	Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale	ESA	Agenția de Aprovizionare a Euratom
CEPOL	Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii	ESMA	Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe
Chafea	Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente	ETF	Fundația Europeană de Formare
CINEA	Agenția Executivă pentru Climă, Infrastructură și Mediu	EUIPO	Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală
EACEA	Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură	eu-LISA	Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție
EASO	Biroul European de Sprijin pentru Azil	EU-OSHA	Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
ECDC	Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor	Eurofound	Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă
ECHA	Agenția Europeană pentru Produse Chimice	Eurojust	Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală
EFCA	Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului	Europol	Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii
EFSA	Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară	EUSPA	Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial
EIGE	Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați	FRA	Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene
EIOPA	Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale	Frontex	Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă
EISMEA	Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri	HaDEA	Agenția Executivă Europeană pentru Domeniile Sănătății și Digital
EIT	Institutul European de Inovare și Tehnologie	OCSP	Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante
ELA	Autoritatea Europeană a Muncii	Oficiul OAREC	Agenția de Sprijin pentru Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice
EMA	Agenția Europeană pentru Medicamente	REA	Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare
EMCDDA	Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie	SRB	Comitetul Unic de Rezoluție

Echipa de audit

Al treilea rând (de la stânga la dreapta): Janis Gaisonoks, Marco Corradi, Peter Eklund, Joao Pedro Bento, Ivo Koppelmaa, Emmanuel Djoffon (auditori).

Al doilea rând (de la stânga la dreapta): Sergio Gascon Samper (auditor), Alexandra Mazilu (graficiană), Nikolaos Alampanos, Armin Hosp, Leonidas Tsonakas, Paulo Oliveira, (auditori), Ioanna Michali (asistentă).

Primul rând (de la stânga la dreapta): Rimantas Šadžius (membru al Curții), Julio Cesar Santin Santos, Mirko Gottmann (auditori), Michal Machowski (manager principal), Christine Becker (auditoare), Mindaugas Pakstys (șef de cabinet).

Membri ai echipei de audit care nu apar în fotografie: John Sweeney (manager principal), Di Hai, Matthias Blaas (atașați), Iveta Adovica, Santiago Fuentes, Joaquin Hernandez Fernandez, Marc Hertgen, Tomas Mackevicius, Hans Christian Monz, Roberto Sanz Moratal, Svetoslava Tashkova (auditori), Chantal Kapawa (asistentă).

Dorim să aducem un omagiu domnului Alex Brenninkmeijer (1951‑2022), membrul Curții care a condus acest audit până în luna aprilie 2022.

Note

¹ Articolele 285-287 (JO C 326, 26.10.2012, p. 169-171).

² Mai multe informații cu privire la activitatea desfășurată de Curte sunt disponibile în rapoartele de activitate ale instituției, în rapoartele sale anuale privind execuția bugetului UE, în rapoartele sale speciale, în analizele sale panoramice și în avizele sale privind texte legislative noi sau actualizate ale UE ori alte decizii cu impact pentru gestiunea financiară (www.eca.europa.eu).

³ ACER, Oficiul OAREC, Cedefop, CdT, CEPOL, OCSP, AESA, EASO, ABE, ECDC, ECHA, AEM, EFCA, EFSA, EIGE, EIOPA, ELA, EMA, EMCDDA, EMSA, ENISA, ERA, ESMA, ETF, EUIPO, eu-LISA, EU-OSHA, EUSPA, Eurofound, Eurojust, Europol, FRA, Frontex.

⁴ CINEA, EACEA, EISMEA, ERCEA, HaDEA, REA și Chafea (care și-a încetat existența la 1 aprilie 2021).

⁵ A se vedea raportul pentru exercițiul financiar 2020.

⁶ Documentul de analiză nr. 01/2014 al Curții de Conturi Europene: „O analiză panoramică a mecanismelor UE în materie de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit al finanțelor publice: lacune, suprapuneri și provocări”, punctul 84.

⁷ 2021‑2027 Strategy for the EU Agencies Network, Bruxelles, 9 noiembrie 2020.

⁸ Raportul anual privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2019, punctele 2.34-2.41.

⁹ Raportul anual privind agențiile UE pentru exercițiul financiar 2020, punctul 3.30.15.

¹⁰ Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/173 a Comisiei de instituire a Agenției Executive Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu, a Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital, a Agenției Executive Europene pentru Cercetare, a Agenției Executive pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri, a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură.

¹¹ Articolul 42 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010, din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 și, respectiv, din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010.

¹² Raportul special nr. 10/2019 al Curții de Conturi Europene: „Exercițiile de simulare de criză la nivelul UE pentru bănci: volumul de informații pus la dispoziție cu privire la bănci este fără precedent, dar este nevoie de o mai bună coordonare și de un accent mai puternic pe riscuri”.

¹³ Raportul special nr. 29/2018 al Curții de Conturi Europene: „EIOPA a avut o contribuție importantă la supravegherea și la stabilitatea sectorului asigurărilor, dar subzistă provocări semnificative”.

¹⁴ Raportul special nr. 13/2021 al Curții de Conturi Europene: „Eforturile UE de combatere a spălării banilor în sectorul bancar sunt fragmentate, iar punerea în aplicare este insuficientă”.

¹⁵ Raportul special nr. 04/2022 al Curții de Conturi Europene: „Fondurile de investiții: acțiunile UE nu au creat încă o adevărată piață unică în beneficiul investitorilor”.

¹⁶ Propunerile Comisiei de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, 1094/2010 și 1095/2010, COM(2017) 536 final.

¹⁷ OECD Public Integrity Handbook, capitolul 13.3.2.

¹⁸ The European Ombudsman's work on revolving doors.

¹⁹ Articolele 12, 12b, 16 și 17 din Statutul funcționarilor UE și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice

²⁰ Report of the European Ombudsman on the publication of information on former senior staff so as to enforce the one-year lobbying and advocacy ban.

Contact

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ
12, rue Alcide De Gasperi
1615 Luxembourg
LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1
Întrebări: eca.europa.eu/ro/Pages/ContactForm.aspx
Website: eca.europa.eu
Twitter: @EUAuditors

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (https://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2022

PDF	ISBN 978-92-847-8853-8		doi:10.2865/328490	QJ-AH-22-001-RO-N
HTML	ISBN 978-92-847-8856-9		doi:10.2865/925693	QJ-AH-22-001-RO-Q

CONTACTAȚI UE

În persoană
În întreaga Uniune Europeană există sute de centre Europe Direct. Puteți găsi adresa centrului cel mai apropiat de dumneavoastră online (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

La telefon sau în scris
Europe Direct este un serviciu care vă răspunde la întrebările privind Uniunea Europeană. Puteți accesa acest serviciu:

apelând numărul gratuit: 00 800 6 7 8 9 10 11 (unii operatori pot taxa aceste apeluri);
apelând numărul standard: +32 22999696;
folosind formularul: european-union.europa.eu/contact-eu/write-us_ro.

GĂSIȚI INFORMAȚII DESPRE UE

Online
Informații despre Uniunea Europeană în toate limbile oficiale ale UE sunt disponibile pe site-ul Europa (european-union.europa.eu).

Publicații ale UE
Puteți vizualiza sau comanda publicații ale UE la op.europa.eu/ro/publications. Mai multe exemplare ale publicațiilor gratuite pot fi obținute contactând Europe Direct sau centrul dumneavoastră local de documentare (european-union.europa.eu/contact-eu/meet-us_ro).

Dreptul UE și documente conexe
Pentru accesul la informații juridice din UE, inclusiv la ansamblul legislației UE începând din 1951 în toate versiunile lingvistice oficiale, accesați site-ul EUR-Lex (eur-lex.europa.eu).

Date deschise ale UE
Portalul data.europa.eu oferă acces la seturile de date deschise ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE. Aceste date pot fi descărcate și reutilizate gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale. Portalul oferă, de asemenea, acces la o multitudine de seturi de date din țările europene.

Prezentare a Raportului anual pe 2021 al Curții de Conturi Europene referitor la agențiile UE