Monitorul educației și formării 2021

Monitorul educației și formării 2021

Prezentare generală a țintelor la nivelul UE din domeniul educației și formării

Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) a definit o serie de niveluri de referință pentru performanțele medii europene în educație și formare („ținte la nivelul UE”) care trebuie să sprijine prioritățile strategice prezentate în rezoluție.

O monitorizare periodică a progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivelor stabilite este asigurată prin colectarea și analiza sistematică a datelor comparabile la nivel internațional și oferă o contribuție esențială la elaborarea de politici pe baza unor elemente concrete.

Statele membre convin asupra următoarelor șapte ținte la nivelul UE care trebuie atinse: mai jos veți găsi o descriere a fiecăreia dintre acestea, precum și datele referitoare la UE și la statele membre și o scurtă analiză (datele referitoare la cele șapte ținte sunt disponibile, de asemenea, într-un fișier Excel multilingv și pe pagina dedicată a Eurostat cu seturi de date, grafice și hărți actualizate și personalizate)

Țintă la nivelul UE: Proporția tinerilor în vârstă de 15 ani cu competențe scăzute la citire, matematică și științe ar trebui să fie sub 15 % până în 2030.

STATE MEMBRE ALE UE CU CEA MAI BUNĂ PERFORMANȚĂ:
Citire: Estonia, Irlanda, Finlanda
Matematică: Estonia, Polonia, Danemarca
Științe: Estonia, Finlanda, Polonia

2018 Tendință 2018 Tendință 2018 Tendință
Citire   Matematică   Științe  
UE 22,5 2,8 22,9 0,2 22,3 4,5
Belgia 21,3 3,6 19,7 0,6 20,0 2,0
Bulgaria 47,1 6,1 44,4 -2,7 46,5 7,7
Cehia 20,7 -2,4 20,4 -2,0 18,8 1,5
Danemarca 16,0 0,8 14,6 -2,5 18,7 2,1
Germania 20,7 2,2 21,1 2,4 19,6 4,8
Estonia 11,1 -2,2 10,2 -2,5 8,8 0,5
Irlanda 11,8 -5,4 15,7 -5,2 17,0 1,8
Grecia 30,5 9,2 35,8 5,4 31,7 6,4
Spania 23,2 3,6 24,7 0,9 21,3 3,1
Franța 20,9 1,1 21,3 -1,2 20,5 1,2
Croația 21,6 -0,8 31,2 -2,0 25,4 6,9
Italia 23,3 2,3 23,8 -1,2 25,9 5,3
Cipru 43,7 : 36,9 : 39,0 :
Letonia 22,4 4,8 17,3 -5,3 18,5 3,8
Lituania 24,4 0,0 25,6 -0,8 22,2 5,2
Luxemburg 29,3 3,3 27,2 3,3 26,8 3,1
Ungaria 25,3 7,7 25,6 3,3 24,1 10,0
Malta 35,9 -0,4 30,2 -3,5 33,5 1,0
Țările de Jos 24,1 9,8 15,8 2,4 20,0 6,8
Austria 23,6 : 21,1 : 21,9 :
Polonia 14,7 -0,3 14,7 -5,8 13,8 0,7
Portugalia 20,2 2,6 23,3 -0,5 19,6 3,1
România 40,8 0,4 46,6 -0,4 43,9 2,5
Slovenia 17,9 -3,3 16,4 -4,0 14,6 -0,2
Slovacia 31,4 9,2 25,1 4,1 29,3 10,0
Finlanda 13,5 5,4 15,0 7,1 12,9 6,9
Suedia 18,4 1,0 18,8 -2,3 19,0 -0,1
Islanda 26,4 9,6 20,7 3,7 25,0 7,1
Norvegia 19,3 4,3 18,9 0,7 20,8 5,0
Elveția 23,6 6,8 16,8 3,3 20,2 6,2
Muntenegru 44,4 -5,1 46,2 -12,3 48,2 -5,4
Macedonia de Nord 55,1 : 61,0 : 49,5 :
Serbia 37,7 4,9 39,7 -0,9 38,3 3,9
Turcia 26,1 1,6 36,7 -5,5 25,2 -4,8
O ANALIZĂ MAI ATENTĂ: Reducerea numărului de elevi care nu reușesc să efectueze exerciții de bază la matematică, științe și citire rămâne o provocare.
În perioada 2012-2015, UE s-a îndepărtat, de fapt, și mai mult de atingerea țintei privind competențele de bază. În majoritatea țărilor, elevii care provin din familii de migranți tind să aibă rezultate slabe. Prin urmare, investițiile în egalitatea de șanse pentru toți elevii rămâne o prioritate de vârf în UE.

Sursă: OCDE (PISA 2009, 2018).
Observații: rezultate slabe înseamnă că nu au reușit să atingă nivelului 2 pe scara PISA pentru citire, matematică sau științe. Tendința descrisă se referă la variația în puncte procentuale din perioada 2009-2018. Comparabilitatea datelor PISA 2018 privind citirea pentru Spania cu cele din evaluările PISA anterioare nu poate fi pe deplin asigurată. A se vedea secțiunea 2.2.1 din Monitorul educației și formării 2021 pentru mai multe informații (ec.europa.eu/education/monitor).

Țintă la nivelul UE: Proporția elevilor de clasa a opta cu competențe scăzute în domeniul informatic ar trebui să fie sub 15 % până în 2030.

STATE MEMBRE ALE UE CU CEA MAI BUNĂ PERFORMANȚĂ: Cehia, Danemarca, Polonia

Anul Persoane cu nivel scăzut al competențelor Băieți Fete
Cehia 2013 15,0 17,3 12,8
Danemarca 2018 16,2 21,6 10,7
2013 21,4 24,1 18,6
Germania 2018 33,2 36,5 29,6
2013 29,2 32,9 25,3
Franța 2018 43,5 49,2 37,8
Croația 2013 35,9 40,0 31,6
Lituania 2013 45,1 49,1 40,9
Luxemburg 2018 50,6 55,4 45,0
Țările de Jos 2013 26,4 29,9 22,5
Polonia 2013 25,3 27,6 23,0
Portugalia 2018 33,5 36,0 30,8
Slovenia 2013 35,8 44,1 27,2
Slovacia 2013 32,8 36,3 29,3
Finlanda 2018 27,3 33,7 20,7
Norvegia 2013 24,0 : :
O ANALIZĂ MAI ATENTĂ: În ultimii doi ani, criza provocată de pandemia de COVID-19 a subliniat importanța atât a competențelor digitale de bază, cât și a celor avansate pentru susținerea economiilor și a societăților noastre. În special, competențele digitale au devenit o condiție prealabilă pentru participarea la învățare, muncă și socializare în timpul numeroaselor restricții de deplasare a persoanelor. Este necesar ca aceste competențe să fie dezvoltate de la o vârstă fragedă pentru a sprijini transformarea digitală. Datele ICILS din 2013 și 2018 indică faptul că mai sunt încă multe de făcut pentru a atinge obiectivul la nivelul UE pentru 2030 și că există lacune care trebuie să fie abordate.

Sursă: IEA (ICILS 2013, 2018).
Observații: Rezultatele slabe sunt definite ca performanța sub pragul de 2 (492 puncte) pe scara ICILS de alfabetizare în domeniul informaticii. Italia a participat la ICILS 2018, dar testarea a avut loc la începutul anului școlar, iar rezultatele nu sunt comparabile cu cele din alte țări și nu sunt prezentate. Pentru notele de țară, a se vedea tabelul 3.4 din rapoartele internaționale respective pentru ICILS 2013 și ICILS 2018.

Țintă la nivelul UE: Cel puțin 96 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să participe la educație și îngrijire timpurie până în 2030.

STATE MEMBRE ALE UE CU CEA MAI BUNĂ PERFORMANȚĂ: Franța, Irlanda, Belgia
STATE CARE AU REPORTAT CLEE MAI MARI PROGRESE 2013-2019: Cipru, Irlanda, Polonia

2019 Tendință 2019
Total   Cu vârsta de 3 ani Cu vârsta de 4 ani și peste.
UE 92,8 1,0 87,8 95,1
Belgia 98,3 0,0 97,9 98,5
Bulgaria 79,9 -3,9 71,6 82,7
Cehia 86,3 9,5 77,6 90,7
Danemarca 97,7 0,1 96,5 98,3
Germania 94,0 -1,8 90,4 95,8
Estonia 91,5 1,9 87,3 92,9
Irlanda 100,0e 17,6 99,2e 100,0e
Grecia 68,8 -16,5 34,9 85,6
Spania 97,3 0,7 96,1 97,8
Franța 100,0p 0,0 100,0p 100,0p
Croația 79,4 11,8 71,5 81,8
Italia 93,6 -3,7 91,1 94,8
Cipru 90,1 20,7 76,0 97,0
Letonia 94,1 2,8 89,1 95,9
Lituania 89,6 6,2 84,5 91,3
Luxemburg 88,4 -1,5 69,0 97,9
Ungaria 92,9 4,6 87,2 95,8
Malta 91,9 -7,5 89,0 94,9
Țările de Jos 90,5 -3,6 76,9 97,2
Austria 89,9 3,4 77,8 96,0
Polonia 90,3e 13,9 77,6e 94,5e
Portugalia 92,2d 3,5 83,7d 96,6
România 78,6 -5,5 71,0 82,3
Slovenia 92,1 4,2 89,1 93,6
Slovacia 77,8 5,5 69,3 82,6
Finlanda 88,8 8,8 80,4 91,4
Suedia 95,6 0,6 93,4 96,3
Islanda 96,8 0,7 96,3 97,0
Norvegia 97,1 0,4 96,4 97,4
Elveția 49,4 2,7 2,4 73,3
Muntenegru : : : :
Macedonia de Nord 42,3 12,6 34,8 45,9
Serbia 67,3 4,2 57,3 :
Turcia 43,2 : 10,7 59,6
O ANALIZĂ MAI ATENTĂ: În 2019, 92,8 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară au beneficiat de educație preșcolară. În cursul ultimilor cinci ani, se pot observa creșteri în majoritatea țărilor. Ținta trebuie privită în coroborare cu orientările de politică privind calitatea furnizării serviciilor de ECEC. Statele membre depun eforturi atât pentru creșterea accesibilității serviciilor de ECEC, cât și pentru îmbunătățirea calității personalului și a programelor de învățământ.

Sursă: Eurostat (UOE),codul datelor online [educ_uoe_enra21]; educ_uoe_enra20 (cu vârsta de 3 ani); educ_uoe_enra10 (cu vârsta peste 4 ani)].
Observații: vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu este diferită de la o țară la alta. A se vedea secțiunea 2.3 din Monitorul educației și formării 2021 pentru mai multe informații (ec.europa.eu/education/monitor). Tendința descrisă se referă la variația în puncte procentuale din perioada 2013-2019.

Țintă la nivelul UE: Până în 2030, proporția persoanelor care părăsesc timpuriu sistemele de educație și formare ar trebui să fie sub 9 %.

STATE MEMBRE ALE UE CU CEA MAI BUNĂ PERFORMANȚĂ: Croația, Grecia, Slovenia
STATE CARE AU REPORTAT CLEE MAI MARI PROGRESE 2010-2020: Portugalia, Spania, Grecia

2020 Tendință 2020
Total   Bărbați Femei
UE 9,9 -3,9 11,8 8,0
Belgia 8,1 -3,8 10,2 5,9
Bulgaria 12,8 0,2 13,4 12,1
Cehia 7,6 2,7 7,5 7,6
Danemarca 9,3 -2,2 11,7 6,8
Germania 10,1bp -1,7 11,8bp 8,3bp
Estonia 7,5 -3,5 9,2 5,8
Irlanda 5,0 -6,9 5,4 4,7
Grecia 3.8 -9.7 4,4 3,1
Spania 16,0 -12,2 20,2 11,6
Franța 8,0 -4,7 9,7 6,3
Croația 2,2u -3,0 2,4u 2,0u
Italia 13,1 -5,5 15,6 10,4
Cipru 11,5 -1,2 15,0 8,4
Letonia 7,2 -5,7 9,5 4,7
Lituania 5,6 -2,3 7,7 3,4u
Luxemburg 8,2 1,1 10,7 5,7
Ungaria 12,1 1,3 12,9 11,3
Malta 12,6 -8,8 14,7 10,2
Țările de Jos 7,0 -3,1 8,7 5,3
Austria 8,1 -0,2 10,0 6,3
Polonia 5,4 0,0 7,0 3,7
Portugalia 8,9 -19,4 12,6 5,1
România 15,6 -3,7 14,7 16,6
Slovenia 4,1 -0,9 4,6u 3,4u
Slovacia 7,6 2,9 7,7 7,4
Finlanda 8,2 -2,1 9,4 7,0
Suedia 7,7 1,2 9,0 6,3
Islanda 14,8b -7,8 17,8b 11,6b
Norvegia 9,9 -7,5 11,6 8,0
Elveția 4,0 -2,7 4,7 3,3
Muntenegru 3,6 : : :
Macedonia de Nord 5,7 -9,8 5,7 5,8
Serbia 5,6 -2,7 5,4 5,8
Turcia 26,7 -16,4 27,5 25,8
O ANALIZĂ MAI ATENTĂ: Reducerea numărului de tineri care părăsesc sistemul de educație și formare profesională înainte de a absolvi învățământul secundar superior rămâne o prioritate a UE. Bărbații tineri sunt mai predispuși să abandoneze timpuriu decât femeile tinere și există dezavantaje evidente pentru tinerii născuți în străinătate. Discrepanțele regionale sunt mari în multe state membre.

Sursă: Eurostat (EU-LFS) codul datelor online [edat_lfse_14].
Observații: indicatorul se referă la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani cu cel mult ISCED 2 și care nu mai participă la educație și formare formală sau nonformală. Tendința descrisă se referă la variația în puncte procentuale din perioada 2010-2020.

Țintă la nivelul UE: Proporția persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar ar trebui să fie de cel puțin 45 % până în 2030.

STATE MEMBRE ALE UE CU CEA MAI BUNĂ PERFORMANȚĂ: Luxemburg, Irlanda, Cipru
CELE MAI MARI PROGRESE 2010-2020: Austria, Luxemburg, Portugalia

2020 Tendință 2020
Total   Bărbați Femei
UE 40,5 8,3 35,2 46,0
Belgia 48,5 4,7 40,8 56,2
Bulgaria 33,0 5,5 27,2 39,1
Cehia 33,0 10,4 26,1 40,4
Danemarca 47,1 9,5 39,0 55,5
Germania 35,1bp 9,1 33,9bp 36,4bp
Estonia 43,1 4,9 32,7 54,7
Irlanda 58,4 8,8 54,5 62,2
Grecia 43,7 13,1 36,7 51,0
Spania 47,4 7,1 41,3 53,5
Franța 49,4 6,7 45,9 52,8
Croația 36,6 10,8 27,5 45,8
Italia 28,9 8,1 22,9 35,0
Cipru 57,8 9,7 47,3 67,8
Letonia 44,2 9,5 33,8 55,3
Lituania 56,2 9,9 45,6 68,1
Luxemburg 60,6 16,4 55,0 66,3
Ungaria 30,7 4,6 25,3 36,4
Malta 40,1 15,8 36,3 44,7
Țările de Jos 52,3 12,0 47,5 57,1
Austria 41,4 20,7 37,3 45,7
Polonia 42,4 5,3 32,7 52,6
Portugalia 41,9 16,4 34,6 49,0
România 24,9 4,2 21,7 28,3
Slovenia 45,4 14,1 35,8 56,6
Slovacia 39,0 15,0 29,3 49,2
Finlanda 43,8 4,6 35,9 52,2
Suedia 49,2 6,9 40,6 58,3
Islanda 41,7b 5,5 34,0b 50,4b
Norvegia 50,9 5,9 41,7 60,6
Elveția 53,0 15,6 50,8 55,3
Muntenegru 40,4 : 35,9 45,0
Macedonia de Nord 37,7 15,9 31,6 44,1
Serbia 32,6 13,7 26,1 39,3
Turcia 36,2 19,4 35,5 36,8
O ANALIZĂ MAI ATENTĂ: Rata de absolvire a învățământului terțiar în UE este ridicată, dar cu diferențe substanțiale între țări și în interiorul acestora. În medie, în UE, există un decalaj mare între rata de absolvire a învățământului terțiar în rândul femeilor și al bărbaților, în favoarea celor dintâi. Dimensiunea socială a învățământului superior necesită o atenție urgentă, în special pentru a sprijini participarea grupurilor defavorizate.

Sursă: Eurostat (EU-LFS) codul datelor online [edat_lfse_03].
Observații: indicatorul se referă la persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care au absolvit cu succes nivelul ISCED 5-8. Tendința descrisă se referă la variația în puncte procentuale din perioada 2010-2020.

Țintă la nivelul UE: Proporția absolvenților recenți de EFP care beneficiază de o expunere la învățarea la locul de muncă în cursul educației și formării lor profesionale ar trebui să fie de cel puțin 60 % până în 2025.
Învățarea la locul de muncă ajută tinerii și adulții să facă tranziții mai ușoare de la școală sau de la șomaj la piața forței de muncă. Cu toate acestea, datele care stau la baza țintei la nivelul UE până în 2030 vor fi disponibile doar începând din 2022. Alți indicatori-cheie în domeniul educației și formării profesionale se referă la capacitatea de inserție profesională a proaspeților absolvenți și mobilitatea în scop educațional în timpul educației lor formale. Primul indicator arată că 76,1 % dintre absolvenții recenți ai educației și formării profesionale (EFP) erau angajați în 2020, depășind absolvenții din cadrul educației generale de nivel mediu.  
Țintă la nivelul UE: Cel puțin 47 % dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani ar trebui să fi participat la activități de învățare în ultimele 12 luni, până în 2025.

Pandemia de COVID-19 a întrerupt progresele deja lente în ceea ce privește învățarea în rândul adulților în UE. Cu toate acestea, pandemia a impulsionat învățarea în rândul adulților ca obiectiv de politică. Statele membre au convenit asupra unui obiectiv SEE de cel puțin 47 % învățare în rândul adulților până în 2025. La aprobarea Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale în cadrul Summitului de la Porto din 2021, s-a adăugat la acesta un obiectiv de 60 % pentru 2030. Ambele ținte se bazează pe o nouă abordare de măsurare a învățării în rândul adulților, care va fi aplicată pentru prima dată în 2022.

Participarea la învățarea în rândul adulților era deja o țintă în cadrele strategice anterioare ale UE pentru cooperare în domeniul educației și formării profesionale, dar a fost întotdeauna limitată la o perioadă restrânsă de patru săptămâni înainte de anchetă. Pe de altă parte, ținta actuală la nivelul UE se referă la cele douăsprezece luni care precedă ancheta.

Perioada de referință de douăsprezece luni permite acoperirea tuturor experiențelor de învățare, oferind o imagine de ansamblu a participării adulților la procesul de învățare mai aproape de realitatea actuală. De exemplu, adulții participă din ce în ce mai des la cursuri (foarte) scurte, la seminare și la alte oportunități educaționale oferite în cadrul întreprinderii, al pieței sau de către autoritățile publice la diferite niveluri, precum și de o gamă largă de furnizori, de la centre specializate, parteneri sociali până la organizații ale societății civile. O astfel de participare e posibil să nu fie înregistrată într-o perioadă de patru săptămâni, dar acest lucru este posibil odată cu trecerea la o perioadă de 12 luni.

Note generale
Modificările punctelor procentuale și ale tendințelor din această broșură au fost calculate cu o zecimală și nu exclud nicio întrerupere intermediară de serii.
:=Datele fie nu sunt disponibile, fie nu sunt fiabile din cauza dimensiunii foarte reduse a eșantionului
b=întrerupere a seriilor cronologice;
d=definiția diferă
e=estimare
p=date provizorii
u=fiabilitate scăzută

Ținte la nivelul UE
Nivelurile de referință ale performanței medii europene în domeniul educației și formării profesionale definite în Rezoluția Consiliului privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării în perspectiva realizării și dezvoltării în continuare a spațiului european al educației (2021-2030) adoptată în februarie 2021.

ISCED: Clasificarea Internațională Standard a Educației (2011)
0 Educația timpurie
1 Învățământ primar
2 Învățământ secundar inferior
3 Învățământ secundar superior
4 Învățământ post-secundar neterțiar
5 Învățământ terțiar cu ciclu scurt
6 Diplomă de licență sau echivalent
7 Diplomă de master sau echivalent
8 Diplomă de doctorat sau echivalent

Statele membre care au atins ținta la nivelul UE pentru anul respectiv

Pentru descrieri, analize și note suplimentare, a se vedea Monitorul educației și formării 2021 (ec.europa.eu/education/monitor)