Planul de investiții pentru Europa

În 2015, Comisia Europeană, împreună cu Grupul Băncii Europene de Investiții, a lansat Planul de investiții pentru Europa, având ca nucleu Fondul european pentru investiții strategice. Aceasta a fost o abordare nouă și inovatoare în materie de finanțare. Fondul a fost creat cu o capacitate inițială de asumare a riscurilor de 21 de miliarde de euro din partea UE și a Grupului Băncii Europene de Investiții, care, la rândul său, atrage alte surse de finanțare, în special privată. Având în vedere succesul său incontestabil, în 2018 fondul a fost îmbunătățit, utilizarea sa fiind prelungită până la sfârșitul anului 2020, iar obiectivul său de investiții a crescut de la 315 miliarde de euro la cel puțin 500 de miliarde de euro. Totodată, datorită noilor norme, se facilitează combinarea finanțării din partea fondului cu fondurile structurale și de investiții europene și cu alte surse de finanțare din partea Uniunii.

Angajamentul Uniunii Europene de a stimula crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile a dat rezultate concrete în 2018. Planul de investiții și-a depășit obiectivul și așteptările inițiale și, începând din 2015, a mobilizat în întreaga Europă peste 370 de miliarde de euro sub formă de investiții, din care două treimi provin din surse private. Datorită sprijinului acordat prin Fondul european pentru investiții strategice, 856 000 de întreprinderi mici și mijlocii vor beneficia de acces îmbunătățit la finanțare. Estimările arată că fondul a sprijinit deja crearea a peste 750 000 de locuri de muncă, iar până în 2020 urmează să fie create alte 1,4 milioane de locuri de muncă. Planul de investiții a dus deja la creșterea cu 0,6 % a produsul intern brut al Uniunii, cifră care va continua să crească, atingând 1,3 % până în 2020, conform estimărilor.

De la lansarea sa, Planul de investiții a contribuit la finanțarea introducerii internetului în bandă largă de mare viteză în 15 milioane de gospodării, la renovarea sau construcția a jumătate de milion de locuințe accesibile și la ameliorarea serviciilor de asistență medicală pentru 30 de milioane de europeni. Fondul a furnizat energie din surse regenerabile pentru 7,4 milioane de gospodării și a ajutat la îmbunătățirea infrastructurii feroviare și urbane pentru cei 95 de milioane de pasageri care o folosesc în fiecare an. De fond beneficiază toate statele membre, dar în special cele care au fost cel mai grav afectate de criză.

La succesul Planului de investiții au contribuit Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, care oferă sprijin adaptat pentru sute de promotori de proiecte, și Portalul european pentru proiecte de investiții, care furnizează o rezervă ușor accesibilă de proiecte mature destinate potențialilor investitori.

Politica economică și bugetară

Creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Europa sunt sprijinite și de normele Uniunii în materie de guvernanță economică și bugetară. Coordonarea politicilor economice în Uniunea Europeană este organizată sub forma unui ciclu anual, cunoscut sub numele de semestru european. Acesta este lansat către sfârșitul fiecărui an odată cu publicarea, printre altele, a analizei anuale a creșterii și a unei propuneri de recomandare privind politica economică a zonei euro. În martie 2018, Comisia Europeană a publicat rapoarte de țară care analizau provocările economice și sociale cu care se confrunta fiecare stat membru, cu excepția Greciei, care încă beneficia de un program de sprijin pentru stabilitate.

Pentru prima dată, rapoartele de țară au pus un accent deosebit pe prioritățile Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat în noiembrie 2017. În 2018, s-a acordat o atenție deosebită analizării provocărilor legate de competențele forței de muncă și a modului în care funcționează sistemele naționale de protecție socială. În ansamblu, rapoartele au indicat că statele membre au realizat cel puțin „unele progrese” cu privire la mai mult de două treimi din recomandările în materie de politici formulate cu un an în urmă.

De la lansarea, în 2011, a ciclului semestrului european de coordonare a politicilor, statele membre au înregistrat cele mai importante progrese în domeniul serviciilor financiare și al politicii și guvernanței bugetare. De asemenea, s-au realizat progrese substanțiale în ceea ce privește accesul la finanțare, legislația privind protecția locurilor de muncă și cadrele normative pentru contractele de muncă.

În luna mai, Comisia a formulat recomandări de politică pentru fiecare stat membru, pe baza analizei sale din rapoartele de țară. Aceste „recomandări specifice fiecărei țări” s-au axat pe consolidarea bazelor unei creșteri sustenabile și favorabile incluziunii pe termen lung. Comisia a invitat statele membre să profite de contextul economic favorabil pentru a continua reformele structurale de natură să îmbunătățească mediul de afaceri și condițiile pentru investiții, în special prin reforme ale piețelor de produse și de servicii, prin sprijinirea inovării, prin îmbunătățirea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare și prin combaterea corupției.

Statelor membre li s-a recomandat, de asemenea, să își consolideze reziliența economică în fața provocărilor pe termen lung, cum ar fi tendințele demografice, migrația și schimbările climatice.

De asemenea, Comisia a recomandat ca statele membre să realizeze reforme care să pregătească forța de muncă pentru viitor, inclusiv pentru viitoarele forme de muncă și pentru generalizarea digitalizării, să reducă inegalitățile în materie de venituri și să creeze oportunități în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor.

Pentru a susține statele membre în procesul de reformă, Comisia a propus totodată crearea unui program de sprijin pentru reforme, discutat în prezent de Parlamentul European și de statele membre, cu scopul de a veni în sprijinul reformelor prioritare cu un buget total de 25 de miliarde de euro și de a furniza suport financiar și tehnic și consiliere.

În luna mai, Comisia a finalizat analiza orientărilor emise în 2015 cu privire la normele bugetare ale Uniunii. Conform analizei, orientările Comisiei privind flexibilitatea au contribuit la găsirea unui echilibru corect între asigurarea unei politici bugetare prudente și stabilizarea economiei. Estimările sugerează că această abordare a contribuit la creșterea cu 0,8 % a produsului intern brut al Uniunii în ultimii patru ani și a condus la crearea a 1,5 milioane de locuri de muncă.

Conform estimărilor, nivelul deficitului cumulat din zona euro a scăzut la 0,6 % din produsul intern brut în 2018, de la un vârf de 6,2 % din produsul intern brut în 2009. Pentru 2018 se estimează scăderea ponderii datoriei în produsul intern brut la 86,9 %, comparativ cu 91,8 % în 2014.

De asemenea, în luna mai, Comisia Europeană a luat o serie de măsuri în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Printre acestea s-a numărat recomandarea Comisiei privind închiderea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Franței. Astfel, Spania a rămas singurul stat membru care a făcut obiectul procedurilor de aplicare a normelor bugetare ale Uniunii în 2018, aceasta în condițiile în care în 2011 numărul statelor membre aflate în această situație se ridica la 24. După mulți ani dificili, Grecia și-a încheiat cu succes programul de sprijin pentru stabilitate, păstrându-și astfel locul central ocupat în zona euro și în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a continuat să ofere sprijin și după încheierea programelor țărilor care au beneficiat de asistență financiară în timpul crizei, și anume Irlanda, Spania, Cipru, Portugalia și România.

În martie 2018, Consiliul bugetar european, organism consultativ independent al Comisiei Europene, a emis o declarație în care își exprima îngrijorarea în legătură cu intenția de mutare a sediului Consiliului economic danez, instituție independentă, în afara zonei orașului Copenhaga. În iunie 2018, consiliul a îndemnat statele membre, în special pe cele care înregistrau niveluri ridicate ale datoriei publice, să profite de contextul economic favorabil pentru a consolida finanțele publice. În octombrie 2018, consiliul a publicat al doilea raport anual al său. Acesta a inclus o evaluare a modului în care Pactul de stabilitate și de creștere, însumând normele convenite de comun acord cu privire la elaborarea politicilor bugetare, a fost pus în aplicare în cadrul ciclului de evaluare din 2017, precum și sugestii privind modalitățile de simplificare și de eficientizare a pactului.

Analiza anuală a creșterii realizată de Comisia Europeană, publicată în luna noiembrie, a constatat că economia Europei va continua să înregistreze creștere în 2019. Ocuparea forței de muncă a crescut deja, atingând un nivel record de 239 de milioane de persoane care au un loc de muncă, iar șomajul a revenit la nivelul din perioada anterioară crizei (6,8 %), ceea ce a făcut posibilă eliminarea sărăciei sau a excluziunii sociale pentru mai mult de 10 milioane de persoane. Cu toate acestea, creșterea economică nu aduce în egală măsură beneficii tuturor cetățenilor și statelor membre, ea fiind în continuare vulnerabilă în fața instabilității mondiale și a provocărilor pe termen mediu și lung.

Finalizarea uniunii piețelor de capital

Uniunea piețelor de capital este una dintre principalele priorități ale Comisiei. Ea completează uniunea bancară, consolidarea uniunii economice și monetare și rolul internațional al monedei euro. Uniunea piețelor de capital este, de asemenea, complementară Planului de investiții pentru Europa în ceea ce privește consolidarea economiei Europei și stimularea investițiilor în vederea creării de locuri de muncă. Obiectivul său este mobilizarea și canalizarea capitalului către toate întreprinderile din Uniunea Europeană, în special către întreprinderile mici și mijlocii care au nevoie de resurse pentru a se dezvolta și a prospera.

În luna mai, Comisia a propus noi norme cu scopul de a înlesni accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare prin intermediul piețelor publice. Această inițiativă ar trebui să ajute întreprinderile din Uniune să exploateze finanțarea bazată pe piață într-un mod simplificat și cu costuri mai mici, astfel încât să se poată extinde. Alte propuneri vor stimula piața transfrontalieră a fondurilor de investiții, vor promova piața Uniunii pentru obligațiunile garantate ca sursă de finanțare pe termen lung și vor asigura o mai mare certitudine pentru investitori în ceea ce privește tranzacțiile transfrontaliere cu titluri de valoare și creanțe. În prezent, nu există securitate juridică în privința legislației naționale care se aplică pentru a se stabili cine deține o creanță după ce aceasta a fost cesionată într-un caz transfrontalier. Noile norme propuse clarifică în temeiul cărei legislații sunt soluționate astfel de litigii. În prezent este la latitudinea Parlamentului European și a Consiliului să transforme în legislație aceste propuneri și altele cât mai rapid posibil, astfel încât uniunea piețelor de capital să devină o realitate.

Comisia și Fondul European de Investiții (care face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții) au lansat, de asemenea, un program paneuropean de fonduri de fonduri pentru capital de risc, pe baza unei cereri de exprimare a interesului. Cu sprijinul unei finanțări din partea Uniunii Europene în valoare de 410 milioane de euro, cele șase fonduri participante vizează realizarea unor investiții publice și private de până la 2,1 miliarde de euro. La rândul lor, acestea ar urma să genereze investiții noi estimate la 6,5 miliarde de euro în întreprinderi de tip start-up (nou-înființate) și scale-up (în curs de extindere) în întreaga Europă, dublând volumul capitalului de risc disponibil în prezent în Europa. Piețele de capital de risc din Uniune, limitate și inegal dezvoltate, sunt sistematic menționate ca fiind un factor care frânează inovarea și expansiunea întreprinderilor din UE.

În iunie, Comisia a mai adoptat noi norme pentru a stimula investițiile asigurătorilor într-o securitizare simplă, transparentă și standardizată. Securitizarea este un canal important pentru diversificarea surselor de finanțare și pentru o distribuție mai largă a riscurilor la nivelul participanților de pe piețele financiare. Aceste norme completează norme deja convenite, pentru a stimula investițiile asigurătorilor într-o securitizare simplă, transparentă și standardizată.

La sfârșitul anului 2018, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic privind elementele esențiale ale produsului paneuropean de pensii personale, un sistem voluntar de economisire pentru pensie, inclusiv în context transfrontalier. Produsul de pensii personale va oferi oportunități suplimentare de investiții pentru pensii cetățenilor care doresc acest lucru, completând sistemele de pensii publice și ocupaționale existente.

Promovarea unei concurențe nedenaturate pentru susținerea creșterii economice și a investițiilor

Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței garantează posibilitatea întreprinderilor de a investi și de a desfășura activități în cadrul pieței unice atât timp cât respectă normele Uniunii în materie de concurență. În 2018, Comisia a continuat să aplice normele în materie de concurență în beneficiul gospodăriilor și al întreprinderilor, asigurând condiții de concurență echitabile, o gamă mai largă de opțiuni și prețuri mai avantajoase pentru consumatori.

În luna decembrie au fost adoptate noi norme și instrumente care să le permită autorităților naționale din domeniul concurenței să aplice cu mai multă eficacitate regulile antitrust ale Uniunii Europene.

În decursul anului, Comisia a luat 393 de decizii privind concentrările economice, 10 decizii în domeniul antitrust, 4 decizii privind cartelurile și 219 decizii privind ajutoarele de stat, care au adus beneficii considerabile pentru consumatorii din Uniune și au sprijinit creșterea economică. Comisia a aplicat amenzi în valoare totală de peste 6,3 miliarde de euro unor întreprinderi care au încălcat regulile de concurență ale Uniunii și a impus statelor membre în cauză să recupereze de la întreprinderile beneficiare o sumă estimată la 1 miliard de euro reprezentând ajutoare ilegale și incompatibile. 91 % dintre cazurile referitoare la ajutoare de stat au fost tratate prin aplicarea normelor simplificate în temeiul Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare, care prevede că ajutorul de stat poate fi acordat la nivel local, regional și național fără nicio implicare din partea Comisiei

Creștere sustenabilă pentru crearea de locuri de muncă și protecția mediului

Ca parte a eforturilor mai ample de îmbunătățire a sustenabilității economiei Europei, Comisia a adoptat în ianuarie o nouă strategie privind materialele plastice, care vizează transformarea modului în care elaborăm, producem, utilizăm și reciclăm materialele plastice. Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața Uniunii Europene ar trebui să fie reciclabile sau reutilizabile până în 2030, consumul de materiale plastice de unică folosință ar urma să se reducă, iar utilizarea intenționată a microplasticelor ar urma să fie restricționată.

În luna mai, a fost prezentată o propunere legislativă de combatere a deșeurilor marine la sursă, vizând cele zece produse din plastic care ajung cel mai des în oceane, precum și uneltele de pescuit pierdute sau abandonate. În decembrie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic provizoriu cu privire la noua Directivă a Uniunii Europene privind materialele plastice de unică folosință, cel mai ambițios instrument juridic la nivel mondial pentru combaterea deșeurilor marine. Această directivă prevede diferite măsuri care se aplică diferitelor categorii de produse. Atunci când alternativele sunt ușor accesibile și presupun costuri rezonabile, produsele din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile sau paiele din plastic, articolele fabricate din plastic oxodegradabil și recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat vor fi excluse de pe piață. În cazul altor produse, se pune accent pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în materie de gestionare/curățare a deșeurilor.

Tot în luna mai, Consiliul a adoptat noi norme privind deșeurile, astfel încât Uniunea Europeană să devină lider mondial în domeniul gestionării deșeurilor și al reciclării. Pe viitor, statele membre vor avea obligația de a recicla cel puțin 55 % din deșeurile municipale până în 2025, 60 % până în 2030 și 65 % până în 2035. Printre măsurile aprobate s-au mai numărat un plafon de 10 % pentru depozitele de deșeuri până în 2035, colectarea separată obligatorie a deșeurilor biologice și sisteme mai stricte menite să îi oblige pe producători să plătească pentru colectarea principalelor materiale reciclabile.

În urma unei campanii de asumare a angajamentului la nivelul Uniunii ca parte a Strategiei europene privind materialele plastice, Comisia Europeană a prezentat în noiembrie o evaluare preliminară care arată că industria din Uniunea Europeană s-a angajat în mod decisiv să recicleze materialele plastice, urmând să fie furnizate cel puțin 10 milioane de tone de materiale plastice reciclate până în 2025 dacă promisiunile sunt integral respectate. Cu toate acestea, se estimează că cererea este limitată la numai cinci milioane de tone, fapt care demonstrează că va fi nevoie de mai multe eforturi pentru a atinge obiectivul unei bunei funcționări a pieței materialelor plastice reciclate în Uniune.

De asemenea, au continuat eforturile de ameliorare a gestionării durabile, „circulare” a resurselor de apă și de îmbunătățire a siguranței apei potabile pentru toți europenii. În luna februarie, Comisia a propus o revizuire a Directivei privind apa potabilă pentru a moderniza standardele în domeniu, pentru a facilita accesul tuturor la apă și pentru a-i ajuta pe consumatori să găsească informații fiabile despre alimentarea cu apă. Propunerea a venit totodată ca răspuns la prima inițiativă cetățenească europeană de succes din istorie, „Right2Water” (Dreptul la apă), care a beneficiat de sprijinul a 1,6 milioane de persoane. Obiectivul său este acela de a încuraja consumatorii să aleagă apa de la robinet în defavoarea apei îmbuteliate și, astfel, să facă economii și să reducă deșeurile de plastic care ajung în râurile și în mările noastre, precum și emisiile de gaze cu efect de seră.

În primăvara anului 2018, Comisia a prezentat, de asemenea, propuneri privind finanțarea sustenabilă, pentru a se asigura că sectorul financiar își îndeplinește rolul în tranziția „verde” investind într-un mod mai sustenabil.

Economia albastră

„Economia albastră” include toate activitățile economice sustenabile bazate pe norme legate de oceane, mări sau zone de coastă, de la pescuit, construcții navale și turism până la energia oceanică și biotehnologia albastră. În 2018, Comisia a publicat primul său raport anual privind acest sector economic aflat în expansiune rapidă, a cărui dimensiune urmează să se dubleze la nivel mondial până în 2030. Raportul evidențiază că economia albastră generează o cifră de afaceri de peste 560 de miliarde de euro pe an, numără peste 3,5 milioane de angajați și este un sector aflat în creștere rapidă în numeroase țări. Spania deține o cincime din totalul locurilor de muncă din acest sector, urmată de Italia, Regatul Unit și Grecia. Împreună, aceste patru state membre oferă peste jumătate din locurile de muncă legate de economia albastră.

Politică regională și urbană

Regiunile și orașele pot juca un rol important în sprijinirea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a investițiilor. În 2018, Uniunea Europeană a continuat să investească în politici menite să consolideze competitivitatea și crearea de locuri de muncă, să promoveze incluziunea socială și să sprijine întreprinderile mici și mijlocii în context regional și local. Au fost implementate mai multe inițiative și strategii pentru a stimula creșterea și inovarea la scară mai mare, inclusiv un nou set de acțiuni în 2018 pentru a ajuta regiunile Europei să investească în domeniile de nișă în care ocupă o bună poziție concurențială, proces denumit „specializare inteligentă”.

Aceste acțiuni includ sprijinirea continuă a inițiativei privind regiunile rămase în urmă și implementarea unei noi inițiative care vizează regiunile aflate în tranziție industrială. În acest cadru, o serie de acțiuni-pilot lansate în 2018 în 10 regiuni și în două state membre vor primi consiliere din partea experților și sprijin financiar din partea Fondului european de dezvoltare regională și a Observatorului european al clusterelor și al mutațiilor industriale.

De asemenea, Comisia a selectat cinci programe din cadrul politicii de coeziune care vor participa la o nouă acțiune-pilot de îmbunătățire a capacității administrative. Mai multe programe din Grecia, Polonia, Spania, Croația și Bulgaria beneficiază de sprijin adaptat pentru o mai bună funcționare. Platforma europeană de consiliere în materie de investiții a realizat un studiu privind platformele de investiții din regiunile ultraperiferice pentru a contribui la îmbunătățirea accesului acestora la planul de investiții. Totodată, au fost create grupuri operative pentru energie în Réunion și pentru gestionarea deșeurilor în Insulele Canare, iar programul Orizont 2020 finanțează un proiect de promovare a excelenței în cercetare în toate regiunile ultraperiferice.

Interconectarea Europei

Cererea de propuneri mixtă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, care combină granturile cu finanțarea din partea Fondului european pentru investiții strategice, a Băncii Europene de Investiții, a băncilor naționale de promovare sau a investitorilor din sectorul privat, a condus la selectarea a 35 de proiecte în domeniul mobilității sigure, curate și inteligente, care vor primi granturi în valoare de 405 milioane de euro. O altă cerere de propuneri, în valoare de 290 de milioane de euro, a sprijinit proiecte care vizau dezvoltarea cerului unic european și a aviației europene. În cadrul întreprinderii comune „Programul de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european” (SESAR), un buget de aproximativ 9,5 milioane de euro va finanța o serie de demonstrații cu drone U-space, punând accentul pe integrarea în securitate și în siguranță a dronelor în sistemul aviatic.

Sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii pentru a găsi surse de finanțare, noi parteneri și noi piețe

Întreprinderile mici reprezintă coloana vertebrală a economiei Uniunii Europene. În fiecare an, Uniunea sprijină întreprinderile mici prin diverse tipuri de servicii de finanțare și de consiliere. În ultimii ani, Uniunea Europeană a înregistrat progrese importante în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderile mici din Europa. Uniunea a contribuit deja la furnizarea unei finanțări de peste 20,3 miliarde de euro pentru aproximativ 381 000 de întreprinderi mici în cadrul COSME, programul UE pentru competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii, completat de Fondul european pentru investiții strategice.

Stimularea cercetării, inovării și tehnologiei

Excelența științifică și inovarea revoluționară

În cursul anului, programul Orizont 2020 a lansat cereri de propuneri și alte acțiuni în valoare totală de 10 miliarde de euro, pentru a sprijini cercetarea și inovarea. Printre exemple se numără: o nouă cerere de propuneri pentru a investi aproape 200 de milioane de euro în dezvoltarea bateriilor din generația următoare, care vor contribui la accelerarea tranziției către o societate decarbonizată, aproape 1 miliard de euro pentru a conecta beneficiile economice și de mediu în sprijinul pachetului Uniunii privind economia circulară și aproximativ 200 de milioane de euro pentru a analiza cauzele profunde ale migrației neregulamentare și pentru a contribui la Agenda europeană privind migrația.

În plus, pentru a stimula cooperarea dintre sectorul public și cel privat în ceea ce privește finanțarea inovării în domeniul energiilor curate, în toamna anului 2018 a fost semnat un acord cu Fundația Bill și Melinda Gates prin care a fost creat un fond de 100 de milioane de euro destinat inovatorilor și întreprinderilor din Uniune care au potențialul de a realiza reduceri semnificative și durabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Cloudul european pentru știința deschisă, un mediu virtual pentru stocarea, partajarea și reutilizarea datelor între discipline și la nivel transfrontalier, a fost lansat oficial în 2018, permițând unui număr estimat de 1,7 milioane de cercetători și de 70 de milioane de profesioniști să aibă acces la un volum din ce în ce mai mare de date deschise.

Uniunea Europeană în spațiu

Pe baza Strategiei spațiale pentru Europa din 2016, Uniunea Europeană a continuat să dezvolte infrastructura spațială care stă la baza economiei, dar și a unei părți importante din viața noastră cotidiană. În iunie 2018, Comisia a propus un program spațial în valoare de 16 miliarde de euro, care ar urma să consolideze în viitor poziția de lider a Uniunii în domeniul spațial.

Programul Copernicus este cel mai mare furnizor de date de observare a Pământului din lume, contribuind la abordarea unor provocări cum ar fi dezastrele naturale și schimbările climatice. Lansarea celui de al șaptelea satelit Copernicus în 2018 a îmbunătățit capacitatea noastră de monitorizare a oceanelor, a suprafeței terestre și a atmosferei. Serviciile de acces la date și informații ale programului Copernicus, lansate tot în 2018, permit întreprinderilor nou-înființate inovatoare și altor utilizatori să acceseze, să prelucreze și să descarce date cu ușurință și fără a fi nevoiți să investească în instalații costisitoare de stocare și de prelucrare a datelor.

Galileo, programul Uniunii Europene de navigație prin satelit, furnizează servicii precise de poziționare, navigație și sincronizare și poate fi utilizat de ultima generație de telefoane inteligente, oferind o mai mare acuratețe comparativ cu sistemele anterioare bazate exclusiv pe GPS. Cu patru noi sateliți lansați în 2018 (numiți după copiii care au câștigat un concurs de desen), performanța sistemului Galileo s-a îmbunătățit, acesta devenind un sistem aproape complet independent și autonom de poziționare prin satelit și atrăgând 500 de milioane de utilizatori din întreaga lume. Semnalele Galileo sunt utilizate în gestionarea traficului rutier și feroviar, în navigația aeriană, în sectorul bancar și în cel agricol; totodată, ele pregătesc terenul pentru automobile autonome.

În luna noiembrie, Comisia federală pentru comunicații din SUA a decis să acorde o derogare în privința licenței pentru recepția semnalului Galileo în Statele Unite. Aceasta înseamnă că cetățenii și întreprinderile din SUA vor putea beneficia de semnalele de navigație prin satelit de ultimă generație ale sistemului Galileo, fie că este vorba de autoturisme conectate, de ceasuri inteligente, de agricultură sau de navigația aeriană.

Precizia Galileo este un factor esențial pentru eficiența sistemului eCall, care ajută la localizarea unei mașini în caz de urgență. eCall a devenit obligatoriu în toate tipurile noi de autoturisme din Uniune începând cu 31 martie 2018 și contribuie la reducerea timpului de reacție al serviciilor de urgență cu până la 60 %. În decembrie, Comisia a adoptat noi măsuri care ajută la localizarea cu mai multă precizie a persoanelor în situații de urgență prin intermediul semnalelor Galileo, astfel încât eforturile de salvare să devină mai eficiente. În conformitate cu noile norme, toate telefoanele inteligente vândute în Uniunea Europeană vor putea să trimită localizarea exactă a persoanelor care sună la numărul 112 serviciilor de urgență care preiau apelul.

Întrucât accesul la spațiu prezintă o importanță strategică, Uniunea Europeană își propune să își consolideze autonomia în acest domeniu. În 2018 s-a lansat un concurs care propunea un premiu de 10 milioane de euro pentru soluția cea mai viabilă din punct de vedere comercial capabilă să ofere servicii specifice cu cost redus de lansare a sateliților ușori. Inițiativa-pilot InnovFin Space Equity oferă finanțare de aproximativ 110 milioane de euro pentru a stimula investițiile în sectorul spațial, prin mărirea capitalului de risc disponibil pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie.

Tehnologia de apărare europeană

În 2018, Uniunea Europeană a investit 40 de milioane de euro în finanțarea cercetării colaborative în tehnologii și produse inovatoare din domeniul apărării, în cadrul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării.

În luna iulie, Uniunea a adoptat noul Program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru a oferi industriei europene de apărare sprijin financiar în faza de dezvoltare a noilor produse și tehnologii în domenii selectate la nivel european. Programul prevede un buget de 500 de milioane de euro în 2019 și 2020 pentru cofinanțarea proiectelor colaborative de dezvoltare a capabilităților de apărare.

Investiții în oameni

În 2018, Uniunea Europeană a adoptat o recomandare referitoare la un cadru pentru programe de ucenicie eficace și de calitate. Acesta conține criterii pentru asigurarea unor bune condiții de învățare și de muncă pentru ucenici pe întreg teritoriul Uniunii.

În aprilie, Uniunea Europeană a simplificat și a modernizat CV-ul Europass, care îi va ajuta pe cetățeni să își prezinte competențele și calificările într-un mod mai vizibil și mai ușor de înțeles în cadrul pieței unice. El va permite, de asemenea, factorilor de decizie să anticipeze mai bine nevoile și tendințele de pe piața forței de muncă.

Reformele sistemelor de educație și formare constituie o prioritate majoră în cele mai multe state membre și au ocupat un loc central în cadrul semestrului european 2018. Douăzeci de state membre au primit recomandări specifice în domeniul educației și al formării profesionale.

Sistemele eficiente de educație și formare prezintă o importanță crucială în ceea ce privește asigurarea cunoștințelor, competențelor și aptitudinilor necesare tinerilor pentru a-și găsi un loc de muncă motivant și pentru a deveni cetățeni independenți și implicați. De asemenea, ele joacă un rol esențial, deoarece lucrătorii au astfel posibilitatea de a-și perfecționa competențele pentru a face față noilor metode de lucru și a răspunde nevoilor pieței forței de muncă, aducându-și contribuția la îmbunătățirea productivității și la creșterea economică.

Pentru a avansa în direcția construirii unui spațiu european al educației până în 2025, Comisia a prezentat, în prima jumătate a anului 2018, șase măsuri de politică concrete. În mai 2018, Consiliul a adoptat recomandări privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru a ajuta cât mai multe persoane să dobândească setul de competențe de bază necesare pentru a trăi și a munci în secolul XXI și pentru a promova valorile comune, educația favorabilă incluziunii și dimensiunea europeană a predării. În noiembrie 2018, Comisia a adoptat măsuri privind recunoașterea reciprocă automată a calificărilor și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate. Continuă discuțiile cu privire la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, precum și la predarea și învățarea limbilor. De asemenea, este în curs de desfășurare implementarea unui plan de acțiune pentru îmbunătățirea competențelor digitale ale cetățenilor Uniunii și utilizarea noilor tehnologii în procesul de predare și de învățare.

Punți de legătură între oameni

În 2018, Europa a sărbătorit Anul european al patrimoniului cultural, încurajând un număr mai mare de persoane să descopere și să se implice în patrimoniul cultural bogat și divers al Europei și să consolideze sentimentul de apartenență la un spațiu european comun. Peste 7,5 milioane de persoane au participat la peste 13 000 de evenimente organizate în 37 de țări. Pentru a se asigura că anul european are un impact de durată și după 2018, Comisia a prezentat, la 7 decembrie, 60 de acțiuni legate de promovarea și protecția patrimoniului cultural pe termen mai lung.

În 2018, cu un buget de peste 2,7 miliarde de euro, programul Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport a permis unui număr de aproximativ 600 000 de tineri și de 190 000 de membri ai personalului din instituțiile de învățământ și din cadrul organizațiilor de tineret să participe la activități de învățare. În luna martie, Comisia a adăugat o versiune online la acțiunile sale de mobilitate odată cu lansarea schimburilor virtuale Erasmus+, un proiect de promovare a dialogului intercultural și de îmbunătățire a competențelor pentru cel puțin 25 000 de tineri, prin intermediul instrumentelor de învățare digitală. În mai, Comisia a propus dublarea finanțării Erasmus la 30 de miliarde de euro în următorul buget pe termen lung 2021-2027, triplând numărul de persoane care pot beneficia de sprijin.

DiscoverEU

În perioada iulie-octombrie 2018, aproximativ 15 000 de tineri au avut ocazia de a explora Europa cu ajutorul permisului de călătorie DiscoverEU. Această nouă inițiativă le-a permis să înțeleagă mai bine diversitatea Europei, să se bucure de bogăția sa culturală, să își facă prieteni noi și să dobândească un sentiment al identității europene. În noiembrie, tinerii au avut din nou posibilitatea de a solicita bilete gratuite pentru a călători în 2019. Comisia a propus extinderea semnificativă a programului după 2020.

Corpul european de solidaritate

În octombrie, Corpul european de solidaritate a primit un impuls atunci când Uniunea a adoptat un temei juridic de sine stătător pentru această inițiativă și a primit un buget pentru următorii trei ani. Până la sfârșitul lunii decembrie, se înscriseseră aproape 100 000 de tineri, iar 11 000 se angajaseră în activități de solidaritate în întreaga Europă. În iunie, Comisia a propus un nou program pentru Corpul european de solidaritate după 2020, cu un buget de 1,26 miliarde de euro, pentru a extinde oportunitățile oferite. Acesta ar permite unui număr de cel puțin 350 000 de tineri europeni să sprijine comunitățile aflate în dificultate prin voluntariat (inclusiv sprijin pentru operațiunile de ajutor umanitar în țările din afara Uniunii), stagii și locuri de muncă în perioada 2021-2027.

Protejarea sănătății oamenilor și sprijinirea economiei

În decembrie 2018, miniștrii europeni ai sănătății au adoptat recomandarea propusă de Comisie privind consolidarea cooperării la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Recomandarea se axează pe trei piloni principali: combaterea reticenței față de vaccinare și îmbunătățirea ratei de vaccinare, politici sustenabile de vaccinare în Uniunea Europeană și coordonarea la nivelul Uniunii și contribuția la sănătatea globală.

Raportul Sănătatea pe scurt: Europa 2018, publicat în noiembrie de Comisie și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, îndeamnă la îmbunătățirea sănătății mintale și la prevenirea bolilor de acest tip care, pe lângă consecințele sociale, înseamnă costuri estimate la peste 4 % din produsul intern brut la nivelul Uniunii. Raportul indică, de asemenea, că speranța de viață și-a încetinit creșterea și că persistă diferențe mari de la o țară la alta și la nivelul fiecărei țări în parte, fiind afectate în special persoanele cu un nivel scăzut de educație. Raportul mai evidențiază necesitatea de a combate factorii de risc precum fumatul, alcoolul și obezitatea, de a reduce mortalitatea prematură, de a asigura accesul universal la îngrijire și de a consolida reziliența sistemelor de sănătate. Simultan cu raportul, Comisia a lansat al doilea ciclu de studii privind starea sănătății în Uniunea Europeană, care analizează și partajează date și informații comparative privind sănătatea și sistemele de sănătate din Uniune și sprijină autoritățile din domeniul sănătății în elaborarea politicilor bazate pe date concrete.

Ciclul de doi ani „Starea sănătății” a fost pregătit de Comisia Europeană în strânsă cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.

Uniunea Europeană a continuat să urmărească protejarea sănătății și a siguranței la locul de muncă printr-o propunere de limitare a expunerii lucrătorilor la încă cinci substanțe chimice cancerigene. Scopul acesteia este protecția sporită a peste 1 milion de lucrători din Europa.

În efortul de a proteja albinele și polenizatorii, au fost adoptate noi restricții privind utilizarea a trei neonicotinoide, substanțe active similare din punct de vedere chimic nicotinei utilizate în produsele de protecție a plantelor. O interdicție totală privind utilizarea acestor produse în exterior a intrat în vigoare în decembrie 2018, iar utilizarea lor în interior a fost limitată la serele permanente. Acest demers a fost completat de prima inițiativă a Uniunii Europene de combatere a declinului insectelor polenizatoare sălbatice.

Un buget al Uniunii Europene axat pe rezultate

Bugetul Uniunii pentru 2018 s-a concentrat asupra îndeplinirii priorităților Europei prin încurajarea creării de locuri de muncă, în special pentru tineri, și prin stimularea creșterii economice și a investițiilor strategice. El a continuat totodată să sprijine eforturile de soluționare a provocărilor în materie de migrație și securitate, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene.

Aproape jumătate din fondurile angajate (77,5 miliarde de euro) au fost destinate consolidării economiei europene, creării de locuri de muncă și stimulării competitivității globale a întreprinderilor, a cercetătorilor și a universităților. Finanțarea Uniunii a sprijinit agricultura și zonele rurale (politica agricolă comună), regiunile (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune), cercetarea și inovarea (Orizont 2020), întreprinderile mici și mijlocii (Competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii), educația, formarea și tineretul (Erasmus+), transporturile și infrastructura digitală (Mecanismul pentru interconectarea Europei).

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor a abordat problema șomajului, angajând 350 de milioane de euro pentru a le oferi tinerilor sprijin și oportunități în vederea găsirii unui loc de muncă. O sumă suplimentară de 2 miliarde de euro a fost alocată în 2018 pentru Fondul european pentru investiții strategice, cu scopul de a continua mobilizarea cu succes a investițiilor private în proiecte strategice europene. O finanțare de 59,2 miliarde de euro a contribuit la promovarea creșterii durabile prin sprijin acordat agricultorilor, pescuitului, proiectelor legate de climă și biodiversitate.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027

În mai, după luni de consultări cu statele membre și cu cetățenii europeni, Comisia și-a prezentat propunerea pentru bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027.

Aceasta a fost urmată de un set complet de propuneri pentru programe și fonduri sectoriale. Această propunere de buget pe termen lung este traducerea în cifre bugetare a obiectivelor Uniunii pentru următorul deceniu, conform celor convenite de liderii europeni în februarie 2018. Bugetul propus combină instrumente noi cu programe modernizate, pentru a asigura îndeplinirea eficientă a priorităților Uniunii. El oferă mijloacele necesare pentru a găsi răspunsuri adecvate la principalele provocări actuale, printre care se numără șomajul în rândul tinerilor, migrația, securitatea și transformarea digitală și tehnologică. Propunerile includ un buget simplificat, care creează o legătură mai puternică cu prioritățile politice (a se vedea, de asemenea, capitolul dedicat viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene).

InvestEU

Având în vedere succesul Planului de investiții pentru Europa, Comisia Europeană a propus ca toate programele de finanțare ale Uniunii din următorul buget pe termen lung (2021-2027) să urmeze același model. Numeroasele programe de finanțare oferite în prezent de Uniune vor fi reunite sub aceeași cupolă: programul InvestEU. La fel ca planul de investiții, programul InvestEU va consta într-un fond, o platformă consultativă și un portal de investiții. Fondul InvestEU ar urma să beneficieze de o garanție de 38 de miliarde de euro din bugetul Uniunii pentru a sprijini proiecte importante din punct de vedere strategic în întreaga Uniune Europeană, în sectoare precum infrastructura sustenabilă, cercetarea, inovarea și digitalizarea, întreprinderile mici și mijlocii și investițiile sociale și competențele. Se estimează că fondul va mobiliza investiții suplimentare de peste 650 de miliarde de euro într-o perioadă de șapte ani.

Stimularea cercetării, inovării și tehnologiei

Comisia intenționează, de asemenea, să stimuleze investițiile în cercetare, pentru a menține Europa în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial, cu un buget propus de 100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare în perioada 2021-2027 în cadrul noului program „Orizont Europa”. Comisia a propus ca Uniunea Europeană să investească 16 miliarde de euro în cadrul programului spațial, pentru a-și dezvolta poziția de lider în domeniu. Comisia propune un buget de 13 miliarde de euro pentru Fondul european de apărare. Astfel, Uniunea se va plasa printre primii patru investitori în cercetare și tehnologie în domeniul apărării din Europa.

Agricultura și economia maritimă pentru creștere

Comisia a propus menținerea unui sprijin puternic pentru agricultura și zonele rurale din Uniune prin alocarea a 365 de miliarde de euro pentru politica agricolă comună în perioada 2021-2027. Propunerile privind politica agricolă comună se axează pe simplificare și modernizare, pentru ca această politică să fie adaptată viitorului. Pe lângă obiectivele tradiționale referitoare la veniturile fermelor, securitatea alimentară și protecția mediului, planurile iau în considerare, în egală măsură, noile cerințe societale, cum ar fi alimentația sigură, nutritivă și sustenabilă, combaterea risipei de alimente și bunăstarea animalelor. Planurile propun, de asemenea, un nou parteneriat între Uniunea Europeană și statele sale membre. În viitor, deși elementele necesare pentru realizarea obiectivelor comune ale Uniunii și asigurarea bunei funcționări a pieței unice vor fi definite la nivelul Uniunii Europene, statele membre vor avea posibilitatea de a alege și de a elabora măsuri de politică adaptate nevoilor fermierilor și ale zonelor lor rurale.

Comisia a mai propus un nou Fond european pentru pescuit și afaceri maritime în valoare de 6,14 miliarde de euro, pentru a consolida sprijinul acordat economiei maritime, promovând în același timp simplificarea și concentrarea într-o mai mare măsură asupra rezultatelor. Fondul va permite realizarea de investiții în noi piețe, tehnologii și servicii maritime, cum ar fi energia oceanică și biotehnologia marină. Comunitățile costiere vor primi mai mult sprijin, iar fondul va continua, de asemenea, să susțină sectorul european al pescuitului, cu un accent deosebit pe sprijinirea pescuitului la scară mică.

Viitorul politicii de coeziune

Cu un buget de 373 de miliarde de euro propus de Comisie, propunerile pentru fondurile politicii de coeziune se axează pe modernizarea economiei Europei, transformând-o într-o economie mai inteligentă, mai ecologică și mai conectată, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Totodată, normele ar urma să fie simplificate, cu un singur set de norme care să reglementeze șapte fonduri, iar procedurile ar deveni mai flexibile.

Investiții în oameni

Comisia a propus consolidarea în viitor a dimensiunii sociale a Uniunii prin intermediul unui nou Fond social european optimizat. Noul FSE+ s-ar ridica la 101,2 miliarde de euro, o cotă semnificativ mai mare din totalul bugetului pentru coeziune decât în prezent. Acest buget ar conferi mai multă vizibilitate și un impact mai mare investițiilor sociale. Mai exact, combinația dintre FSE+, Erasmus și Corpul european de solidaritate poate asigura cel puțin dublarea fondurilor destinate sprijinirii tinerilor, în comparație cu actualul cadru financiar. Fondul european de ajustare la globalizare ar urma să fie restructurat, domeniul său de aplicare ar urma să fie extins, iar plafonul său majorat la 225 de milioane de euro pe an, față de 170 de milioane de euro pe an în perioada actuală.

Îndeplinirea obiectivelor referitoare la piața unică digitală

Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană au căzut de acord cu privire la 23 dintre cele 30 de inițiative legislative prezentate de Comisia Europeană începând din 2015. Mai rămân în discuție șapte propuneri ale Comisiei, pe care Parlamentul European și Consiliul trebuie să le aprobe pentru a se continua dezvoltarea pieței unice digitale.

În 2018 au intrat în vigoare mai multe inițiative majore în domeniul digital. În ianuarie s-a lansat, în întreaga Uniune Europeană, campania de sensibilizare #SaferInternet4EU pe tema siguranței online, a alfabetizării mediatice și a igienei cibernetice. În septembrie a intrat în vigoare legislația UE în domeniul identificării electronice (și anume Regulamentul eIDAS). În octombrie, statele membre au implementat norme care înlesnesc accesul la materiale tipărite în formate adaptate pentru persoanele cu deficiențe de vedere sau cu alte handicapuri, iar în decembrie au intrat în vigoare noi norme care interzic blocarea geografică nejustificată în vânzările online de pe piața unică.

Filme și muzică fără frontiere

Începând din aprilie 2018, datorită noilor norme în materie de transferabilitate, europenii pot avea acces de oriunde din UE la conținutul online (audiovizual și muzical) la care sunt abonați acasă. În luna mai, Comisia a anunțat crearea unui repertoriu online al filmelor europene, pentru a spori vizibilitatea cinematografiei europene, iar în luna octombrie s-a lansat un prototip al acestui repertoriu.

În iunie 2018, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic în privința normelor revizuite menite să asigure un mediu de reglementare mai echitabil pentru întregul sector audiovizual, inclusiv pentru serviciile la cerere și pentru platformele de partajare a materialelor video. Aceste norme promovează producțiile audiovizuale europene și garantează independența autorităților de reglementare din domeniul audiovizualului.

Cumpărături online mai sigure și mai comode

În luna mai a intrat în vigoare noul regulament privind serviciile de livrare transfrontalieră de colete, atât de importante pentru comerțul electronic. Prețurile mari practicate pentru livrarea transfrontalieră a coletelor reprezintă un obstacol pentru consumatorii și comercianții cu amănuntul, îndeosebi IMM-urile, care doresc să cumpere și să vândă online în întreaga Uniune Europeană.

Consolidarea încrederii în mediul online și crearea pieței unice digitale

Au intrat în vigoare norme privind identificarea electronică a tranzacțiilor electronice de pe piața internă, care oferă cetățenilor europeni o nouă libertate: aceea de a se baza pe un mijloc de identificare electronică notificat pentru a avea acces securizat la servicii digitale furnizate oriunde în Europa, de la înscrierea într-o universitate din străinătate, accesarea fișelor medicale electronice, înregistrarea unei societăți și depunerea declarațiilor fiscale online până la deschiderea online a unui cont bancar.

Începând din decembrie 2018, există norme noi care interzic blocarea geografică nejustificată și alte forme de discriminare bazate pe cetățenia, naționalitatea, domiciliul sau sediul clienților. Aceste norme le permit tuturor persoanelor și companiilor să acceseze site-uri internet din alte state membre și să aibă acces la aceleași bunuri și servicii ca și clienții locali. Totodată, Comisia a prezentat un raport intermediar referitor la efectele eliminării, în 2017, a suprataxelor pentru serviciile de roaming cu amănuntul.

Exploatarea întregului potențial al economiei datelor în Uniunea Europeană

Economia datelor în Uniunea Europeană se va dubla ca valoare între 2015 și 2020, de la 1,9 % la 4 % din produsul intern brut, dacă se vor înlătura barierele existente. Se estimează că, până în 2020, 10,4 milioane de persoane vor fi angajate în economia bazată pe date a Uniunii Europene. Eliminarea cerințelor existente în privința localizării datelor va reduce costurile serviciilor de date și va oferi companiilor mai multă flexibilitate în organizarea modului în care își gestionează și analizează datele și, în același timp, va răspândi utilizarea acestor servicii și va înmulți posibilitățile de alegere a furnizorilor.

Inteligența artificială

Deja parte integrantă a vieții noastre cotidiene, inteligența artificială este folosită într-o multitudine de domenii, de la medicină, unde ajută la formularea de diagnostice mai rapide și mai precise, la agricultură, unde ajută fermierii să stropească culturile cu mai puține pesticide. Inteligența artificială ajută totodată administrațiile publice să le ofere răspunsuri personalizate cetățenilor și să reducă numărul de accidente rutiere. În același timp, inteligența artificială poate contribui la combaterea schimbărilor climatice și poate anticipa eventualele amenințări.

În luna aprilie, Comisia a propus o abordare europeană care urmărește să sporească investițiile publice și private în inteligența artificială, să pregătească terenul pentru schimbările socioeconomice conexe și să asigure dezvoltarea unui cadru etic și juridic potrivit pentru a aborda problemele legate de răspundere ridicate de aceste noi tehnologii. Scopul acestei abordări este să maximizeze impactul investițiilor la nivel european și național, să încurajeze cooperarea și schimbul de bune practici și să găsească o cale comună de urmat pentru ca Uniunea Europeană să fie competitivă la nivel mondial în acest sector.

În iunie, Comisia a numit un Grup de experți la nivel înalt privind inteligența artificială și a lansat Alianța europeană în domeniul inteligenței artificiale, o comunitate online multipartită deschisă tuturor celor interesați de acest subiect.

În luna decembrie, ca urmare a comunicării sale din aprilie și în strânsă colaborare cu statele membre, Comisia a propus un plan coordonat de stimulare a dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale „create în Europa”. Planul urmărește să asigure complementaritatea și sinergia între acțiunile întreprinse la nivel național și la nivel european, pentru a maximiza impactul lor și pentru a răspândi beneficiile inteligenței artificiale în întreaga Europă. Planul a propus acțiuni comune în patru domenii-cheie: sporirea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii. Totodată, planul oferă un cadru strategic pentru strategiile naționale în domeniul inteligenței artificiale. Țările UE sunt încurajate să își dezvolte strategiile naționale în acest domeniu până la jumătatea anului 2019, pe baza activității desfășurate la nivel european.

În paralel, Comisia a acordat 66 de milioane de euro unor proiecte de robotică menite să sprijine digitalizarea IMM-urilor din întreaga Uniune Europeană.

În decembrie, un grup independent de 52 de experți a redactat o serie de orientări etice pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, care sunt deschise consultării prin intermediul Alianței europene în domeniul inteligenței artificiale și urmează să fie finalizate în 2019. Grupul va prezenta și recomandări de politică în primăvara anului 2019.

Crearea unei infrastructuri europene de supercalculatoare

În ianuarie 2018, Comisia a prezentat planurile de creare a unei întreprinderi comune pentru calculul european de înaltă performanță. Această nouă structură juridică și de finanțare va strânge laolaltă resurse europene și naționale pentru a construi o infrastructură de supercalculatoare și de date și pentru a sprijini cercetarea și inovarea în acest domeniu, cu scopul de a plasa Europa printre primele trei puteri ale lumii în domeniul supercalculatoarelor. În luna septembrie, statele membre și-au exprimat sprijinul pentru propunerea Comisiei, iar întreprinderea comună și-a început activitatea în noiembrie. Cu ajutorul întreprinderii comune se va construi și se va implementa această infrastructură în întreaga Europă (cu finanțarea propusă în următorul buget pe termen lung al UE) pentru a îmbunătăți capacitățile de prelucrare a datelor pentru cercetare și pentru industrie, dar și pentru a sprijini inovarea în domeniul tehnologiilor hardware și software de calcul intensiv. Vor fi generate beneficii pentru multe domenii: de la sistemul de sănătate și energia din surse regenerabile până la siguranța autovehiculelor și securitatea cibernetică.

Date mai accesibile și reutilizabile

În luna aprilie, Comisia a propus extinderea sferei de aplicare a Directivei privind informațiile din sectorul public la datele deținute de întreprinderile de stat și limitarea taxelor percepute pentru reutilizarea datelor acestora. Acest demers urmărește totodată să faciliteze reutilizarea datelor obținute cu finanțare publică și să impună statelor membre să elaboreze politici privind accesul liber. Noile norme impun, după necesități, soluții tehnice care să ofere acces în timp real la date.

În luna aprilie, în cadrul celui de al treilea pachet legislativ privind datele, Comisia a formulat un nou set de recomandări pentru a aborda schimbările tehnologice legate de accesul la informațiile științifice și de conservarea acestora. Aceste recomandări oferă îndrumări cu privire la implementarea politicilor privind accesul liber în conformitate cu obiectivele în materie de știință deschisă, cu datele de cercetare și cu gestionarea datelor, cu crearea unui cloud european pentru știința deschisă, precum și cu tehnologia TDM (Text and Data Mining). Recomandările au abordat atât stimulentele necesare, cât și cultivarea competențelor relevante pentru ca cercetătorii să poată practica știința deschisă.

Fluxul liber al datelor fără caracter personal

În decembrie, au intrat în vigoare noi norme care vor permite stocarea și prelucrarea datelor fără caracter personal peste tot în UE, fără restricții nejustificate. Noile norme îndepărtează barierele din calea liberei circulații a datelor și, potrivit estimărilor, vor stimula o creștere a economiei europene de până la 4 % din produsul intern brut până în 2020. Statele membre ar trebui să comunice Comisiei orice restricții rămase sau prevăzute în materie de localizare a datelor, care sunt permise numai în câteva situații specifice, pe baza considerentelor de securitate publică, în conformitate cu principiul proporționalității. Autoritățile publice vor putea avea acces la datele necesare în activitățile lor de examinare și de control de supraveghere, indiferent de locul în care sunt stocate sau prelucrate aceste date pe teritoriul UE. Aceste norme vor încuraja deopotrivă crearea unor coduri de conduită pentru serviciile de cloud, astfel încât trecerea de la un furnizor de servicii de cloud la altul să se poată face ușor și cu termene clare.

Progrese în ritmul dictat de tehnologia blockchain

Cu sprijinul Parlamentului European, Comisia a lansat în februarie Observatorul și forumul UE privind tehnologia blockchain. Acesta va monitoriza evoluțiile și va promova rolul părților interesate din Europa în domeniul tehnologiilor blockchain, care stochează blocuri de informații ce sunt distribuite în întreaga rețea digitală.

Numele de domeniu de prim nivel .eu

În luna decembrie s-a ajuns la un acord în privința unor noi norme de reglementare a numelui de domeniu de prim nivel .eu, creat în 2002 pentru a facilita participarea firmelor și a cetățenilor europeni la comerțul electronic și pentru a stimula dezvoltarea pieței unice online. Această revizuire urmărește crearea unui sistem de guvernanță a internetului orientat spre viitor, flexibil și transparent, care să beneficieze de implicarea totală a părților interesate. Una dintre principalele inovații propuse este de a permite cetățenilor Uniunii Europene să înregistreze nume de domeniu .eu, indiferent unde locuiesc.

e-Sănătatea

În luna aprilie, Comisia și-a anunțat obiectivele ambițioase de transformare digitală a serviciilor de sănătate și de îngrijiri medicale. Comisia va sprijini cooperarea la nivelul Uniunii în trei domenii prioritare: accesul în condiții de siguranță al cetățenilor la datele lor medicale, inclusiv la nivel transfrontalier, medicina personalizată și prevenirea bolilor prin intermediul unor date europene comune și autonomizarea cetățenilor cu ajutorul instrumentelor digitale și al asistenței orientate către pacient. Într-o primă fază, câteva state membre vor face pionierat în domeniu și, în prima parte a anului 2019, vor începe să schimbe între ele rețete electronice și fișe digitale ale pacienților. Totodată, până în luna noiembrie 2018, un număr de 19 țări europene semnaseră o declarație privind accesul transfrontalier la informațiile lor genomice.

Conectivitatea și antreprenoriatul digital

În luna ianuarie, Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru educația digitală, care urmărește să asigure că toți cetățenii UE beneficiază în mod egal de oportunitățile oferite de mediul online, acasă, la școală și la locul de muncă. Printre inițiativele lansate se numără sprijinirea școlilor prin asigurarea de conexiuni în bandă largă de mare viteză, folosirea mai intensă a unui nou instrument de autoevaluare pentru școli cu privire la utilizarea de tehnologii de predare și învățare (Selfie) și campania de sensibilizare a publicului #SaferInternet4EU. Această campanie a fost lansată cu ocazia „Zilei pentru un internet mai sigur” (6 februarie), pentru a sensibiliza publicul pe tema siguranței copiilor în mediul online și pentru a aborda probleme precum hărțuirea pe internet, știrile false, mesajele cu caracter sexual (sexting), conținutul dăunător, gândirea critică, alfabetizarea mediatică și competențele digitale, precum și bunele practici în domeniul siguranței cibernetice.

Inițiativa WiFi4EU a Uniunii Europene, menită să ofere comunităților din întreaga Europă puncte de acces Wi-Fi publice, a făcut un important pas înainte în luna noiembrie, odată cu publicarea primei cereri de propuneri în acest sens. Bugetul inițiativei WiFi4EU este de 120 de milioane de euro în perioada 2018-2020. Inițiativa va sprijini instalarea de echipamente Wi-Fi în spații publice, cum ar fi parcuri, piețe, clădiri publice, biblioteci, centre medicale și muzee.

Investiții în banda largă

În iunie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic în privința actualizării normelor europene în domeniul telecomunicațiilor. Noul Cod european al comunicațiilor electronice va stimula investițiile în rețele de foarte mare capacitate în întreaga Uniune Europeană, chiar și în zonele izolate și rurale. Acordul referitor la acest cod prevede stabilirea unui termen până la care statele membre să permită utilizarea (până în 2020) a benzilor-cheie de frecvențe radio necesare pentru dezvoltarea serviciilor 5G. Codul a intrat în vigoare în decembrie. Totodată, Comisia Europeană a prezentat un set de instrumente care să asigure mai multe conexiuni în bandă largă în zonele izolate și rurale, unde doar 40 % dintre persoane au acces rapid la internet, în comparație cu 76 % la nivelul întregii Uniuni Europene.

Oportunități de stagii în domeniul digital

Această inițiativă de pregătire profesională finanțată de Uniunea Europeană va ajuta companiile să își ocupe posturile vacante cu candidați care au competențe digitale. În luna aprilie, Comisia a lansat un proiect-pilot finanțat prin Orizont 2020 și gestionat de Erasmus+ prin care se oferă 6 000 de stagii în domeniul securității cibernetice, al volumelor mari de date, al tehnologiei cuantice, al învățării automate și al marketingului digital.

Femeile în sectorul digital

Recunoscând că decalajul în sectorul digital între femei și bărbați are enorme implicații sociale și economice, Comisia a atras atenția asupra importanței emancipării femeilor în societatea digitală în care trăim, elaborând strategia intitulată „Femeile în sectorul digital”. Obiectivul acesteia este să ajute la deblocarea întregului potențial de participare la economia digitală pe care îl au femeile, prin combaterea stereotipurilor din mass-media, prin promovarea unor modele demne de urmat, a competențelor digitale și a educației pentru femei și prin facilitarea implicării femeilor în inovare și antreprenoriat în domeniul digital.

Cooperarea internațională

În luna februarie, Comisia a adoptat Strategia pentru Balcanii de Vest, care a lansat șase inițiative emblematice, printre care un program menit să ajute cei șase parteneri ai Uniunii Europene din Balcanii de Vest să realizeze cu succes tranziția digitală. Agenda digitală pentru Balcanii de Vest a fost lansată în luna iunie, cu scopul de a oferi cetățenilor din regiune beneficiile transformării digitale. Ea stabilește o abordare pentru reducerea tarifelor de roaming, investirea în conexiunile în bandă largă, sporirea securității cibernetice, a încrederii și a digitalizării industriei, pentru consolidarea economiei digitale și pentru stimularea cercetării și a inovării.

În contextul noii alianțe Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, în luna decembrie s-a reunit pentru prima dată Grupul operativ pentru economia digitală UE-Uniunea Africană, care, până în iunie 2019, va formula recomandări despre cum ar putea fi dezvoltată piața digitală panafricană în mod sincronizat cu piața unică digitală a UE.

Un ecosistem digital echitabil

Asigurarea unei concurențe loiale în economia online

În ianuarie, Comisia a amendat Qualcomm cu 997 de milioane de euro pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața chipseturilor de bandă de bază LTE (Long-Term Evolution), care permit telefoanelor inteligente și tabletelor să se conecteze la rețelele de telefonie mobilă și să respecte standardul LTE 4G. De asemenea, Comisia a aprobat, cu anumite condiții, proiectul de achiziție a NXP de către Qualcomm, acestea fiind două dintre cele mai mari companii din industria semiconductorilor. În sectorul mass-media, Comisia a aprobat achiziționarea Sky de către Comcast în luna iunie. În luna iulie, Comisia a avizat, în sectorul telecomunicațiilor, achiziționarea UPC Austria de către T-Mobile Austria.

Tot în iulie, Comisia a amendat Google cu 4,34 miliarde de euro pentru încălcarea normelor antitrust ale UE prin impunerea de restricții ilegale producătorilor de dispozitive Android și operatorilor de rețele de telefonie mobilă pentru a-și pecetlui poziția dominantă în domeniul căutărilor generale pe internet. Prin patru decizii diferite, Comisia a dat amenzi în valoare totală de peste 111 milioane de euro producătorilor de produse electronice de larg consum Asus, Denon & Marantz, Philips și Pioneer, deoarece aceștia au impus prețuri de revânzare fixe sau minime distribuitorilor lor din mediul online, încălcând astfel normele în materie de concurență ale Uniunii Europene.

În luna decembrie, Comisia a amendat Guess cu aproape 40 de milioane de euro pentru că nu a permis comercianților cu amănuntul să desfășoare activități transfrontaliere de publicitate online și de vânzare către consumatorii din alte state membre (practicând așa-numita „blocare geografică”), încălcând astfel normele UE în domeniul concurenței.

În luna septembrie, Comisia a aprobat propunerea de achiziție a Shazam, una dintre cele mai utilizate aplicații de recunoaștere a muzicii, de către Apple, deținătorul serviciului de difuzare de muzică online aflat pe locul al doilea în Europa, Apple Music. În noiembrie, Comisia a aprobat propunerea de achiziție a unor părți din Fox de către Disney, ambele fiind companii internaționale de media cu sediul principal în SUA. Această decizie este condiționată de respectarea în întregime a angajamentelor asumate de Disney ca răspuns la îngrijorările exprimate de Comisie în privința concurenței. Tot în luna noiembrie, Comisia a aprobat propunerea de achiziție a Tele2 NL de către T-Mobile NL. Ancheta Comisiei a concluzionat că este puțin probabil ca tranzacția propusă să aibă un impact semnificativ asupra nivelului serviciilor sau asupra prețurilor plătite de clienții de telefonie mobilă din Țările de Jos.

Comisia a adoptat, totodată, primele decizii referitoare la ajutoarele de stat legate de rețelele de foarte mare capacitate pentru banda largă, permițând statelor membre să ofere sprijin acestor rețele, îndeosebi în anumite zone-țintă din Austria, din Germania și din Țările de Jos.

Impozitarea digitală

În martie, Comisia a propus o reformă a normelor europene în materie de impozit pe profit pentru activitățile digitale. Noile măsuri garantează, printre altele, că firmele din sectorul digital plătesc impozite corecte în Uniunea Europeană, adaptând normele fiscale la recenta expansiune a economiei digitale.

Promovarea digitalizării serviciilor financiare

În martie, Comisia a adoptat un plan de acțiune referitor la inovarea bazată pe tehnologie în domeniul serviciilor financiare (FinTech) pentru a ajuta sectorul financiar să profite de progresele rapide înregistrate în domenii precum tehnologia blockchain, inteligența artificială și serviciile de tip cloud. Planul de acțiune urmărește să facă piețele mai sigure și mai ușor de accesat, în beneficiul consumatorilor, al investitorilor, al băncilor și al firmelor nou-intrate pe piață. Într-o primă fază, Comisia a propus noi norme pentru a ajuta platformele de finanțare participativă să se extindă pe întreaga piață unică a Uniunii, pentru a facilita accesul la finanțare, mai ales în cazul companiilor nou-înființate și al altor firme mici. Normele vor permite acestor platforme să solicite o etichetă UE și să își ofere serviciile pe întreg teritoriul Uniunii Europene, iar investitorii vor fi protejați prin norme privind divulgarea informațiilor, guvernanța, gestionarea riscurilor și printr-o abordare coerentă a supravegherii.

Echitate și transparență pentru utilizatorii serviciilor de intermediere online

În aprilie, Comisia a adoptat o propunere de regulament care urmărește promovarea echității și a transparenței pentru utilizatorii comerciali ai platformelor online. Ea abordează practicile comerciale dăunătoare bazate pe relații de afaceri inegale între platforme și utilizatorii comerciali care depind de acestea pentru a-și oferi mărfurile și serviciile consumatorilor din Uniunea Europeană. Un observator nou creat, care beneficiază de sprijinul unui grup de experți independenți, va monitoriza îndeaproape economia platformelor online și va oferi consultanță Comisiei cu privire la necesitatea unor inițiative viitoare.

Consolidarea securității cibernetice și sporirea siguranței pe internet

În luna mai 2018 a intrat în vigoare Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice. Ea reprezintă primul set de norme în domeniul securității cibernetice care sunt obligatorii din punct de vedere juridic la nivel european și stabilește un cadru pentru a asigura un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în întreaga Uniune Europeană.

Comisia a propus crearea unui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a unei rețele de centre naționale de coordonare. Scopul acestora este să ajute Europa să mențină și să dezvolte capacitățile industriale și tehnologice în domeniul securității cibernetice necesare pentru a-și securiza piața unică digitală. Rețeaua se va implica în dezvoltarea de noi capacități în materie de securitate cibernetică și a unor competențe cât mai vaste în acest domeniu în statele membre. Propunerea urmărește să ajute Uniunea Europeană și statele membre să adopte o perspectivă proactivă, strategică și pe termen lung asupra politicii industriale în materie de securitate cibernetică.

Combaterea dezinformării online

În luna aprilie, Comisia a propus un prim set de măsuri de combatere a dezinformării online. Printre acestea se numără elaborarea unui Cod de practici europene în privința dezinformării, publicat în septembrie, care urmează să fie pus în aplicare de către semnatari, printre aceștia fiind și platformele online mari, înaintea alegerilor europene din 2019. Setul de măsuri include, totodată, sprijinul în favoarea unei rețele independente de verificatori ai veridicității informațiilor, precum și promovarea jurnalismului de calitate și a alfabetizării mediatice. Dezvăluirile legate de Facebook/Cambridge Analytica au demonstrat că datele cu caracter personal pot fi exploatate în contexte electorale și au arătat ce impact are o astfel de acțiune asupra rezilienței proceselor democratice. În luna septembrie, președintele Juncker a anunțat o serie de măsuri menite să garanteze alegeri libere și corecte și un Cod de practici europene în privința dezinformării. Ulterior, Comisia a invitat reprezentanții platformelor online și difuzorii de publicitate să își asume respectarea acestui cod.

În decembrie, Comisia și Înaltul Reprezentant au adoptat un plan de acțiune împotriva dezinformării, bazat pe comunicarea publicată în aprilie și pe activitatea Grupului operativ pentru comunicare strategică privind Europa de Est al Serviciului European de Acțiune Externă, înființat în 2015, atunci când Consiliul European a recunoscut pentru prima dată amenințarea reprezentată de campaniile de dezinformare din Rusia.

Planul de acțiune împotriva dezinformării se axează pe patru domenii-cheie pentru a consolida în mod real capacitățile de combatere a dezinformării în întreaga Uniune Europeană: (a) o mai bună detectare, analiză și expunere a dezinformării; (b) o cooperare mai strânsă între instituții și statele membre; (c) mobilizarea sectorului privat pentru combaterea dezinformării; (d) sensibilizarea și abilitarea cetățenilor. Totodată, în contextul viitoarelor alegeri europene, va fi creat, până în martie 2019, un sistem de alertă rapidă între instituțiile UE și statele membre.

Bugetul pe termen lung al UE în perioada 2021-2027

Pentru a garanta că Uniunea Europeană rămâne în avangarda transformării digitale, Comisia a propus un nou program Europa digitală, cu un buget de 9,2 miliarde de euro (2021-2027). Programul va beneficia de fonduri în sprijinul a cinci domenii specifice: calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și încrederea, competențele digitale și transformarea digitală și interoperabilitatea. Componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei va consolida infrastructura de bandă largă a Europei (inclusiv 5G) pentru a conecta comunitățile de pe întreg teritoriul Uniunii (3 miliarde de euro). Aceste investiții în strategia digitală vor fi completate de alte fonduri, precum InvestEU și fondurile pentru dezvoltare regională și politica de coeziune.

Orizont Europa va finanța cercetarea și inovarea digitale în industrie (15 miliarde de euro), dar și în alte domenii, precum securitatea, sănătatea, mobilitatea, energia și mediul înconjurător. Programul Europa creativă va finanța programul MEDIA și alte măsuri menite să sprijine libertatea și pluralismul mass-media și alfabetizarea mediatică (1,2 miliarde de euro).

O viziune strategică pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050

În Europa, ca de altfel peste tot în lume, impactul schimbărilor climatice a devenit imposibil de ignorat. Creșterea temperaturii în Europa este deja mai mare decât media la nivel mondial. 2018 a fost un an deosebit de greu, date fiind perioadele de secetă, însă în patru din ultimii cinci ani am avut valuri de căldură extreme. În vara anului 2018, temperaturile la cercul polar arctic au fost cu 5 °C mai mari decât cele normale, iar în Europa centrală a fost o secetă atât de mare, încât pe alocuri Rinul nu era suficient de adânc pentru navigația interioară. Adaptarea la schimbările climatice este inevitabilă și trebuie să trecem de la o logică a reducerii treptate a emisiilor la un obiectiv de emisii de gaze cu efect de seră aproape de zero.

Grupul interguvernamental privind schimbările climatice a confirmat necesitatea accelerării în regim de urgență a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial. În întreaga lume, va trebui să se ajungă la un nivel net de zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2070, pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5 °C. Pentru a deține poziția de lider la nivel mondial și a profita de avantajele acestei poziții, UE ar trebui să ajungă la neutralitate în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050, astfel cum se propune în strategia UE pe termen lung.

În același timp, ultimii doi ani au marcat o turnură în răspunsul Europei la schimbările climatice, făcându-se eforturi intense la nivelul UE de a se adopta legislația în domeniul climatic și energetic pentru a declanșa o schimbare a sistemului nostru energetic către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Odată adoptată această legislație, Uniunea se concentrează pe luarea măsurilor necesare pentru protejarea viitorului tuturor.

Ca răspuns la invitațiile adresate de Parlamentul European și de Consiliul European, Comisia a propus, în noiembrie 2018, o viziune strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050: O planetă curată pentru toți.

Strategia a urmărit să stabilească direcția politicii UE în domeniul schimbărilor climatice și al energiei și să definească contribuția pe termen lung a Uniunii la obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice, care vizează să mențină creșterea temperaturii mult sub 2 °C și să se continue eforturile de menținere a acesteia sub 1,5 °C. UE va contribui la aceste obiective prin investiții în soluții tehnologice realiste, prin responsabilizarea cetățenilor și prin alinierea acțiunilor în domenii-cheie, cum ar fi politica industrială, finanțele sau cercetarea, asigurând în același timp echitatea socială pentru o tranziție justă, astfel încât niciun european să nu fie lăsat în urmă. Cu acest plan, UE își propune să devină, la nivel mondial, până în 2050, prima mare economie neutră din punct de vedere climatic.

Mandatul de acțiune vine de la cetățenii UE. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în noiembrie 2018, 93 % dintre cetățenii europeni consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană, iar 85 % sunt de acord că lupta împotriva schimbărilor climatice și utilizarea mai eficientă a energiei pot genera creștere economică și locuri de muncă în Europa.

În direcția concretizării viziunii sale, Comisia a reunit o gamă largă de părți interesate și a organizat o consultare publică pe baza căreia și-a derulat deliberările. Adoptarea acestei viziuni lansează o amplă dezbatere, care implică factorii de decizie, părțile interesate și cetățenii, referitoare la modul în care poate contribui Uniunea la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris și la modul în care poate fi realizată transformarea necesară.

În decembrie 2018, Consiliul European a invitat statele membre să lucreze la strategia Comisiei pentru a oferi orientări privind direcția generală și prioritățile politice în primul semestru al anului 2019. Acest lucru ar permite Uniunii Europene să prezinte o strategie pe termen lung până în 2020, în conformitate cu Acordul de la Paris.

Colaborarea la nivel internațional pentru a combate schimbările climatice în întreaga lume

La scurt timp după adoptarea strategiei pe termen lung și la trei ani de la încheierea Acordului de la Paris, UE a participat, în decembrie, la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP24) de la Katowice, în Polonia, cu două obiective principale. Primul dintre ele a vizat finalizarea unui set de norme solid și cuprinzător pentru ca Acordul de la Paris să devină operațional, iar al doilea a urmărit realizarea unui bilanț al progresului colectiv către îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale acordului.

Discuțiile de la Katowice au condus la adoptarea unui set clar de norme pentru ca Acordul de la Paris să funcționeze în practică în întreaga lume, iar UE a jucat un rol esențial în acest sens. UE a colaborat cu aliați atât din țările dezvoltate, cât și din țările în curs de dezvoltare, demonstrând că multilateralismul și cooperarea internațională sunt cel mai eficient mod de a aborda această provocare mondială.

Setul de norme va permite semnatarilor Acordului de la Paris să pună în aplicare, să urmărească și să își consolideze progresiv contribuțiile la combaterea schimbărilor climatice, în vederea îndeplinirii obiectivelor pe termen lung ale acordului.

Guvernele și părțile interesate din cadrul COP24 au făcut, de asemenea, un bilanț al progreselor în direcția atingerii obiectivelor vizate de Acordul de la Paris în materie de creștere a temperaturii și au analizat prin ce modalități pot fi promovate acțiuni climatice mai ambițioase în prezent și în următoarea rundă de angajamente climatice la nivel național. Se preconizează că acest lucru va constitui un impuls politic pozitiv și va declanșa o discuție la nivel mondial în jurul strategiilor pe termen lung și al necesității de a accelera acțiunile.

Pe tot parcursul anului 2018, UE a jucat un rol-cheie în cadrul evenimentelor la nivel înalt pentru a stimula acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la nivel mondial. UE a găzduit cea de a doua Conferință ministerială privind acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, la Bruxelles, împreună cu Canada și China, reunind reprezentanți ai guvernelor din 36 dintre cele mai mari economii din lume. Miniștrii au subliniat importanța multilateralismului și au confirmat că Acordul de la Paris este ireversibil și nenegociabil. UE și China și-au reafirmat angajamentul față de acțiunile de combatere a schimbărilor climatice la Summitul China-UE din luna iulie și au convenit să intensifice cooperarea privind comercializarea certificatelor de emisii. De asemenea, UE și-a intensificat cooperarea pe piețele carbonului cu California și cu Noua Zeelandă.

UE și-a demonstrat poziția de lider mondial prin ratificarea unui acord de eliminare treptată a hidrofluorocarburilor, gaze periculoase, cu efect de seră, utilizate în mod obișnuit în echipamentele de încălzire și de răcire. Punerea în aplicare la nivel mondial a acestui acord, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2019, va avea o contribuție semnificativă la îndeplinirea obiectivului Acordului de la Paris.

În 2018, UE a contribuit, de asemenea, la încheierea a două acorduri climatice importante în sectorul transportului maritim și în cel al aviației. În luna aprilie, Organizația Maritimă Internațională a convenit să stabilească un obiectiv clar de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 50 % până în 2050, comparativ cu nivelurile din 2008, în vederea eliminării treptate, cât mai curând posibil, în cursul acestui secol, a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul maritim. În iunie, Organizația Aviației Civile Internaționale a aprobat standardul pentru primul sistem global de combatere a emisiilor de CO2 din sectorul aviației. Acordul stabilește normele necesare pentru ca liniile aeriene să monitorizeze, să raporteze și să verifice emisiile începând din 2019.

UE își menține angajamentul ferm de sprijinire a acțiunilor climatice în țările în curs de dezvoltare. Uniunea Europeană, statele sale membre și Banca Europeană de Investiții continuă să fie cel mai mare furnizor de finanțe publice pentru combaterea schimbărilor climatice, alocând împreună un total de 20,4 miliarde de euro în 2017 țărilor în curs de dezvoltare.

Finalizarea unei uniuni energetice moderne și ambițioase

Transformarea sistemelor energetice din Europa este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice, ceea ce înseamnă schimbarea modului de producere și utilizare a energiei. Acesta este motivul pentru care UE construiește o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în care consumatorii vor dispune de o ofertă mai variată de aprovizionare cu energie, de acces la comparații fiabile ale prețurilor la energie și de posibilitatea de a produce și a vinde propria energie electrică.

Pachetul „Energie curată”

Acordul privind toate propunerile legislative din pachetul „Energie curată pentru toți europenii” din 2018 instituie un cadru de reglementare modern pentru tranziția către o energie curată, realizând obiectivul UE de a deveni un lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile și de a plasa eficiența energetică pe primul loc.

Pachetul include un nou obiectiv de eficiență energetică pentru UE pentru 2030, de cel puțin 32,5 %, precum și un nou obiectiv de cel puțin 32 % pentru energia din surse regenerabile în mixul energetic al Uniunii, cu o clauză de revizuire în sens ascendent pentru ambele până în 2023. Aceste noi obiective reflectă nivelul de ambiție ridicat al Uniunii Europene, ritmul în care avansează noile tehnologii și reducerea costurilor prin economii de scară. Împreună, acestea vor reduce emisiile totale de gaze cu efect de seră cu aproximativ 45 % până în 2030, depășind angajamentul asumat de UE în cadrul Acordului de la Paris, de a reduce emisiile cu cel puțin 40 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Noile norme europene care au intrat în vigoare în luna iulie vor contribui la atingerea acestor obiective prin valorificarea potențialului enorm de sporire a eficienței în sectorul construcțiilor, cel mai mare consumator de energie din Europa, ceea ce va deschide în mod evident calea către un fond imobiliar cu emisii reduse și cu emisii zero până în 2050.

Pe lângă faptul că vor face clădirile mai inteligente și mai economice, noile norme vor contribui la crearea de locuri de muncă în sectorul renovării și al construcțiilor.

Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică vor contribui, de asemenea, la combaterea sărăciei energetice prin reducerea facturilor clădirilor mai vechi, care au nevoie urgent de renovare. Ca parte a eforturilor sale de a combate sărăcia energetică în țările din UE, Comisia a lansat în ianuarie Observatorul UE al sărăciei energetice. Acesta va îmbunătăți măsurarea, monitorizarea și schimbul de cunoștințe și bune practici cu privire la sărăcia energetică.

În decembrie, a intrat în vigoare legislația care vizează să pună la dispoziția statelor membre și a UE instrumentele de reglementare a uniunii energetice. Aceasta va garanta că obiectivele energetice și climatice pentru 2030, precum și obiectivele de adaptare la schimbările climatice vor fi atinse, prin stabilirea unui proces politic care să definească modul în care conlucrează statele membre și Comisia.

De asemenea, în decembrie au fost convenite la nivel politic noi norme pentru o mai bună funcționare a pieței energiei electrice a UE. Acestea vor impulsiona concurența și vor permite consumatorilor să participe mai activ pe piață și să joace un rol în tranziția către o energie curată. S-a ajuns, de asemenea, la un acord cu privire la măsurile de asigurare a unei mai bune protecții a cetățenilor europeni împotriva deficitului critic de energie electrică, precum și cu privire la consolidarea rolului Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei.

Printre alte acțiuni care au vizat eficiența energetică în cursul anului 2018 s-a numărat interdicția de comercializare, de la 1 septembrie, a becurilor cu halogen ineficiente, ceea ce a permis consumatorilor din UE să economisească bani la facturile de energie și să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Securitatea și solidaritatea în domeniul energiei

Securitatea aprovizionării cu energie a consumatorilor din UE face parte integrantă din Strategia privind uniunea energetică. Într-un efort de consolidare a securității aprovizionării cu energie în statele baltice, președintele Comisiei și liderii Lituaniei, Letoniei, Estoniei și Poloniei au ajuns la un acord privind sincronizarea rețelei electrice a statelor baltice cu rețeaua continentală europeană până în 2025. Integrarea deplină a rețelelor statelor baltice în piața energiei din restul Europei reprezintă o prioritate pentru uniunea energetică și va avea o contribuție majoră la unitatea și securitatea energetică a Uniunii Europene.

Cetățenii UE vor beneficia de o gamă mai largă de opțiuni și de surse de aprovizionare mai sigure prin intermediul concurenței și al diversificării surselor de energie. Printre exemplele de progrese în acest domeniu se numără angajamentul comun de a construi interconexiunea gazieră dintre Bulgaria și Serbia, care a fost semnat în luna mai. Conducta de gaz va asigura o nouă rută de aprovizionare nu numai către Serbia, ci și către alte zone din regiunea Europei de Sud-Est.

În iunie, prim-miniștrii Bulgariei și Greciei au semnat o declarație politică în sprijinul construirii unei interconexiuni gaziere între cele două țări. Printre alte proiecte importante care leagă statele membre se numără interconexiunile gaziere dintre Danemarca, Polonia și Lituania.

Summitul de la Lisabona din iulie a reprezentat o expresie clară a solidarității europene în materie de energie. Cu această ocazie, liderii Portugaliei, Franței și Spaniei au convenit asupra unor măsuri care vizează consolidarea integrării Peninsulei Iberice în piața europeană a energiei. Comisia sprijină construirea infrastructurii necesare, realizând o investiție record de 578 de milioane de euro în linia electrică care traversează Golful Biscaya, cea mai mare investiție din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei acordată vreodată unui proiect de infrastructură energetică.

În luna mai, Comisia a impus obligații companiei rusești Gazprom pentru a facilita și a garanta fluxul liber al gazelor la prețuri competitive pe piețele gazelor din Europa Centrală și de Est.

În 2018, Uniunea Europeană a investit 48,4 milioane de euro în opt proiecte de infrastructură pentru energie electrică, gaze și rețele inteligente, prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Peste 50 % din fondurile prevăzute să fie alocate proiectelor în domeniul energiei și transporturilor durabile pentru perioada 2014-2020 (aproximativ 32 de miliarde de euro) au fost deja alocate unor proiecte concrete. UE susține activ multe regiuni în elaborarea de strategii și implementarea de acțiuni concrete, prin acțiunile-pilot ale Comisiei pentru regiunile aflate în tranziție industrială și prin inițiativa destinată regiunilor miniere și cu concentrații mari de emisii de dioxid de carbon aflate în tranziție. Planul de investiții pentru Europa a continuat să îi ajute în 2018 pe cetățenii europeni să își obțină energia din surse regenerabile, numărul total de gospodării sprijinite de acest plan ajungând la 7,4 milioane. În decembrie, Comisia a amendat Bulgarian Energy Holding, filiala sa de aprovizionare cu gaze Bulgargaz și filiala sa de infrastructură de gaze Bulgartransgaz (grupul BEH) cu 77 de milioane de euro, deoarece au blocat accesul concurenților lor la principalele infrastructuri de gaze din Bulgaria, cu încălcarea normelor antitrust ale Uniunii Europene.

În 2018, UE a aprobat șase mecanisme de asigurare a capacității de producție a energiei electrice în Belgia, Franța, Germania, Grecia, Italia și Polonia, care au fost concepute pentru a garanta o aprovizionare suficientă cu energie electrică pe termen mediu și lung.

Pe plan internațional, Comisia a organizat o serie de reuniuni la nivel înalt în Iran, cu scopul de a consolida cooperarea în domeniul energiei între cei doi parteneri. În contextul dificil al retragerii SUA din Planul comun de acțiune cuprinzător privind energia nucleară în Iran, Comisia a insistat asupra faptului că ridicarea sancțiunilor constituie o parte esențială a acordului nuclear.

În luna iulie, președintele Juncker a făcut o vizită președintelui american Donald Trump, la Casa Albă, în cursul căreia au convenit să consolideze cooperarea strategică între UE și SUA în domeniul energiei. Cei doi au convenit, în special, să colaboreze pentru a crește importurile UE de gaz natural lichefiat din Statele Unite pentru a îmbunătăți diversificarea și securitatea aprovizionării cu energie.

Decarbonizarea economiei

Acțiunea de reducere a emisiilor este o investiție în prosperitatea și durabilitatea economiei europene. UE este deja pe cale să își depășească obiectivul de reducere cu 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilit pentru 2020. Emisiile au scăzut cu 22 % între 1990 și 2017, în timp ce economia UE a crescut cu 58 % în aceeași perioadă.

Cadrul legislativ necesar pentru respectarea angajamentelor asumate de UE prin Acordul de la Paris este deja în vigoare. Obiectivul la nivelul întregii economii pentru 2030 a fost transpus în obiective specifice pentru sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii și pentru sectoarele din afara domeniului său de aplicare, cum ar fi transporturile, construcțiile, deșeurile și agricultura.

În luna mai, legiuitorii au adoptat obiective anuale obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru statele membre ale Uniunii pentru perioada 2021-2030 în sectoarele care nu intră sub incidența sistemului de comercializare a certificatelor de emisii și care generează aproximativ 60 % din totalul emisiilor interne ale Uniunii Europene. În plus, s-a adoptat legislația la nivelul UE pentru a reglementa emisiile și absorbțiile generate de utilizarea terenurilor.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii a fost revizuit pentru perioada de după 2020. Această reformă va accelera ritmul de reducere a emisiilor, va continua să atenueze riscul relocării emisiilor de dioxid de carbon și va ajuta sectoarele industriale mari consumatoare de energie și sectorul energetic să răspundă provocărilor în materie de inovare și investiții pe care le prezintă tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Evoluțiile pieței de la adoptarea legislației revizuite sunt considerate un semn de creștere a încrederii în rolul esențial al pieței carbonului în îndeplinirea obiectivelor climatice ambițioase ale Uniunii Europene și sunt motorul schimbărilor tehnologice.

În luna mai, Comisia a prezentat restul setului de acțiuni de modernizare a sectorului transporturilor din Europa (a se vedea, de asemenea, capitolul 4), inclusiv primele standarde de emisii de CO₂ pentru vehiculele grele. Conform propunerii, emisiile medii de CO₂ generate de camioanele noi ar trebui să fie cu 15 % mai mici în 2025 decât în 2019, fiind propus un obiectiv orientativ de reducere cu cel puțin 30 % pentru 2030. Aceste obiective vor permite întreprinderilor de transport, în special IMM-urilor, să facă economii substanțiale datorită reducerii consumului de combustibil. În decembrie, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic în privința unor norme stricte de decarbonizare și de modernizare a sectorului vehiculelor utilitare ușoare. S-a convenit cu titlu provizoriu asupra noilor standarde de emisii de CO2 pentru autoturisme și camionete în UE pentru perioada de după 2020. Emisiile generate de autoturismele noi vor trebui să fie cu 37,5 % mai scăzute, iar cele provenind de la camionetele noi, cu 31 % mai scăzute în 2030 față de 2021. Aceste standarde vor accelera tranziția către o mobilitate curată, în pregătirea neutralității climatice a celei de a doua jumătăți a secolului, și vor contribui astfel la îndeplinirea angajamentelor asumate de Uniunea Europeană în cadrul Acordului de la Paris, îmbunătățind, în același timp, calitatea aerului pe care îl respiră europenii.

Alte măsuri includ un plan de acțiune cuprinzător referitor la baterii, care va contribui la crearea unui „ecosistem” al bateriilor competitiv și durabil în Europa. Bateriile vor fi esențiale pentru industria autovehiculelor din secolul al XXI-lea, așa cum a fost motorul cu combustie în secolul al XX-lea. La un an după ce Comisia Europeană a lansat Alianța europeană pentru baterii, s-au înregistrat progrese majore în privința producerii de baterii în Europa, primele unități de producție pilot fiind deja în construcție. Comisia Europeană a propus, de asemenea, un nou sistem de etichetare a pneurilor, care ar putea ajuta gospodăriile europene să economisească până la 125 de euro pe an pentru fiecare vehicul prin utilizarea celor mai eficiente pneuri pentru a reduce costurile carburanților.

Combaterea poluării atmosferice

În mai 2018, UE a întreprins acțiuni decisive în vederea protejării cetățenilor de poluarea atmosferică, oferind măsuri de sprijin pentru a ajuta statele membre să își îndeplinească obiectivele. Printre acestea se numără intensificarea cooperării cu statele membre prin dialoguri pe tema aerului curat și prin utilizarea fondurilor UE pentru sprijinirea măsurilor de îmbunătățire a calității aerului.

În plus, Comisia a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cazul Franței, Germaniei, Ungariei, Italiei, României și Regatului Unit pentru nerespectarea valorilor-limită în ceea ce privește calitatea aerului și pentru neîndeplinirea obligației de a lua măsuri adecvate pentru ca perioadele de depășire a valorilor-limită să fie cât mai scurte posibil.

În septembrie, au devenit obligatorii noi teste de emisii pentru toate automobilele noi, înainte de a putea fi vândute, înregistrate și conduse pe drumurile europene. Noile teste vor asigura emisii mai fiabile (rezultatele fiind obținute în condiții reale de conducere) și vor contribui la restabilirea încrederii în performanța autoturismelor noi. Din ianuarie 2019, orice părți independente, inclusiv Comisia, vor putea efectua teste recunoscute oficial, prin intermediul laboratoarelor și al serviciilor tehnice acreditate, pentru a testa nivelurile de emisii pe durata de viață a unui vehicul (a se vedea, de asemenea, capitolul 4).

În septembrie, Comisia a inițiat o investigație detaliată pentru a evalua în ce măsură BMW, Daimler și VW (Volkswagen, Audi, Porsche) au colaborat, încălcând normele antitrust ale Uniunii, pentru a evita concurența în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de curățare a emisiilor autoturismelor pe benzină și motorină.

În 2018, Comisia a aprobat o serie de măsuri de sprijin pentru tranziția către transportul cu emisii scăzute. Este vorba despre scheme de ajutoare de stat, notificate de Germania și de Portugalia, care au vizat achiziționarea de vehicule cu emisii scăzute, construirea infrastructurii de încărcare necesare și modernizarea autobuzelor diesel mai vechi.

Adaptarea la impactul schimbărilor climatice

Pe lângă măsurile de reducere a emisiilor, UE a continuat să ia măsuri în vederea pregătirii și adaptării la impactul inevitabil al schimbărilor climatice. În prezent, 25 de state membre au o strategie de adaptare, iar adaptarea la schimbările climatice a fost integrată în instrumentele de finanțare ale Uniunii Europene și în inițiative precum Convenția primarilor pentru climă și energie, care a sărbătorit cea de a 10-a aniversare în 2018. Raportul privind punerea în aplicare a Strategiei UE de adaptare, publicat în noiembrie, subliniază cele sus-menționate, precum și alte reușite, dar prezintă și acțiunile necesare pentru a reduce vulnerabilitatea Europei în fața efectelor schimbărilor climatice, atât în interiorul, cât și în afara frontierelor sale.

Finanțarea durabilă

Ar fi necesare investiții suplimentare de aproximativ 180 de miliarde de euro pe an pentru realizarea obiectivelor climatice și energetice ale Uniunii Europene pentru 2030. Pe baza recomandărilor Grupului de experți la nivel înalt privind finanțarea durabilă, Comisia a lansat un plan de acțiune privind finanțarea durabilă, urmat de propuneri legislative în mai 2018. În prezent, prin procesul legislativ înaintează o propunere de modificare menită să creeze o nouă categorie de indici de referință care să cuprindă indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut și cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon și o propunere de regulament privind informările referitoare la investițiile durabile și riscurile legate de durabilitate. Comisia a propus, de asemenea, crearea treptată a unui sistem de clasificare unificat („taxonomie”) pentru activitățile care pot fi considerate activități economice durabile din punctul de vedere al mediului. Odată adoptate, aceste norme vor oferi operatorilor de pe piața financiară un stimulent puternic pentru a investi într-un mod mai durabil și vor asigura transparența, astfel încât investitorii instituționali, precum și cei de retail, să fie în măsură să facă alegeri în cunoștință de cauză pentru investițiile lor.

O altă evoluție importantă a avut loc în octombrie, când Comisia și Breakthrough Energy, condusă de Bill Gates, au lansat un nou fond de investiții în valoare de 100 de milioane de euro, Breakthrough Energy Europe, pentru a ajuta întreprinderile europene inovatoare să dezvolte și să introducă pe piață noi tehnologii în domeniul energiei curate. În plus, Comisia Europeană a aprobat un pachet de investiții în valoare de 243 de milioane de euro din bugetul UE pentru proiectele din cadrul programului LIFE, care sprijină natura, mediul și calitatea vieții, continuând tranziția Europei către un viitor mai durabil și cu emisii reduse de dioxid de carbon.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027

Pentru a contribui la respectarea angajamentelor UE în materie de schimbări climatice, Comisia a propus ca cel puțin 25 % din următorul buget pe termen lung al Uniunii (2021-2027) să contribuie la atingerea obiectivelor climatice. Comisia propune consolidarea programului LIFE, unul dintre vârfurile de lance ale finanțării UE pentru mediu și climă, majorând cu 60 % fondurile acestui program.

În domeniul energiei, investițiile în rețelele europene de infrastructură energetică în această perioadă de 7 ani vor fi sprijinite cu 8,7 miliarde de euro, pentru a contribui la finalizarea unei uniuni energetice durabile și reziliente la schimbările climatice și pentru a sprijini tranziția către o energie curată. O sumă suplimentară de 6,07 miliarde de euro va fi alocată proiectului internațional pentru construirea și exploatarea unei instalații experimentale de testare a viabilității fuziunii ca sursă de energie curată și durabilă. În plus, Comisia propune creșterea ambițiilor UE în ceea ce privește protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, plecând de la premisa că 40 % din bugetul global al politicii agricole comune va contribui la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice.

Investițiile în tehnologii revoluționare reprezintă o condiție prealabilă pentru atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene. În conformitate cu directiva revizuită privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, va exista un fond pentru inovare care va funcționa în sinergie cu programele Orizont Europa, InvestEU și cu celelalte programe ale Uniunii Europene din cadrul bugetului pe termen lung. În plus față de bugetul UE, se va oferi finanțare suplimentară, dintr-un fond pentru modernizare, unui număr de 10 state membre din Europa Centrală și de Est pentru modernizarea și decarbonizarea sistemelor lor energetice. În propunerea pentru un nou program LIFE, Comisia Europeană a prevăzut 5,45 miliarde de euro pentru proiecte de sprijinire a acțiunilor de mediu și climatice, ceea ce reprezintă o creștere cu 1,95 miliarde de euro.

Îmbunătățirea funcționării pieței unice pentru cetățeni și întreprinderi

În 2018, Uniunea Europeană a continuat să elimine barierele din calea liberei circulații a mărfurilor și serviciilor și să facă schimb de bune practici pentru a sprijini dezvoltarea sectorului comerțului cu amănuntul.

În noiembrie 2018, Comisia a adoptat o comunicare care prezintă o nouă evaluare a situației din cadrul pieței unice și a făcut apel la statele membre să își reînnoiască angajamentul politic față de aceasta. Pentru a exploata întregul potențial de care dispune în era digitală și a asigura creșterea sustenabilă a economiei noastre, piața unică trebuie să funcționeze în mod corespunzător și să evolueze într-o lume aflată în schimbare rapidă.

Cu toate acestea, în prezent, o integrare mai profundă necesită un curaj politic mai puternic decât în urmă cu 25 de ani și eforturi mai mari pentru a reduce distanța dintre retorică și rezultate. Comunicarea evidențiază trei domenii principale în care sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aprofunda și a consolida piața unică. În primul rând, Comisia invită statele membre să fie vigilente în ceea ce privește implementarea, aplicarea și asigurarea respectării normelor Uniunii și să nu creeze noi obstacole. În al doilea rând, aceasta solicită Parlamentului European și Consiliului să adopte întreaga legislație care a fost propusă pentru a asigura buna funcționare a pieței unice. În al treilea rând, ea subliniază potențialul semnificativ pentru continuarea integrării economice în domeniul serviciilor, al produselor, al impozitării și al industriilor de rețea, ceea ce va necesita curaj și hotărâre la nivel politic.

De asemenea, Comisia a prezentat comunicări privind Planul de investiții al UE și standardele europene armonizate. Acestea demonstrează modul în care inițiativele Comisiei contribuie la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a oamenilor, ajută întreprinderile să prospere, mențin Europa ca destinație atrăgătoare pentru investiții, promovează valorile și consolidează poziția și influența Europei în lume.

Uniunea Europeană a convenit asupra unor noi norme pentru a se asigura că reglementările naționale nu creează obstacole inutile în calea liberei circulații a profesioniștilor pe teritoriul Uniunii. Aceste norme vin în sprijinul celor 50 de milioane de persoane, reprezentând 22 % din forța de muncă europeană, care lucrează în profesii reglementate care necesită calificări specifice, cum ar fi ingineri, avocați și arhitecți. Din 2020, statele membre ale Uniunii vor trebui să evalueze în detaliu costurile și beneficiile actelor normative planificate prin efectuarea unui test pentru a se asigura că acestea sunt proporționale și justificate.

Cardul profesional european, disponibil din ianuarie 2016, facilitează furnizarea de servicii pe întreg teritoriul Uniunii de către profesioniștii calificați. Evaluarea efectuată în 2018 arată că acest card, care în prezent este disponibil pentru asistenți medicali generaliști, farmaciști, fizioterapeuți, agenți imobiliari și ghizi montani, aduce o valoare adăugată în comparație cu procesele tradiționale de recunoaștere.

De asemenea, UE a analizat restricțiile din sectorul comerțului cu amănuntul, care angajează aproape 9 % din forța de muncă a Europei în peste 3,6 milioane de întreprinderi. Odată cu dezvoltarea rapidă a comerțului electronic și a comerțului cu amănuntul prin mai multe canale, sectorul trece printr-o transformare profundă. În luna aprilie, Comisia a publicat o serie de bune practici pentru a crea un sector al comerțului cu amănuntul mai deschis, mai integrat și mai competitiv, inclusiv noi abordări pentru revitalizarea centrelor orașelor. Comisia a încurajat statele membre să se asigure că reglementările actuale sunt nediscriminatorii, justificate și proporționale. Un ghid destinat revitalizării și modernizării sectorului micului comerț cu amănuntul oferă sugestii practice pentru a face față provocărilor viitorului.

Pentru a asigura o mai mare echitate în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente și pentru a consolida poziția fermierilor și a întreprinderilor mici, Comisia a propus interzicerea celor mai dăunătoare practici comerciale neloiale.

În decembrie, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic cu privire la un nou set de norme care vor asigura protecția tuturor fermierilor și a majorității întreprinderilor agroalimentare mici și mijlocii din UE împotriva practicilor contrare bunei-credințe și corectitudinii.

Pentru a se asigura că normele privind piața unică sunt aplicate în mod corespunzător, Comisia a inițiat, de asemenea, o serie de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre, inclusiv în domeniul recunoașterii calificărilor profesionale, al achizițiilor publice și al comerțului cu amănuntul.

Către o mobilitate echitabilă a forței de muncă și condiții de muncă mai sigure

În 2018, am sărbătorit cea de a 50-a aniversare a regulamentelor de instituire a liberei circulații a lucrătorilor. În prezent, aproximativ 17 milioane de europeni trăiesc sau muncesc într-o altă țară din Uniunea Europeană, aproape de două ori mai mulți decât în urmă cu 10 ani.

Comisia a propus crearea unei Autorități Europene a Muncii, care să informeze cetățenii și întreprinderile cu privire la posibilitățile de a locui, de a lucra sau de a desfășura activități în altă țară din Uniune, să consolideze cooperarea dintre țările UE pentru a asigura aplicarea corectă și eficace a normelor și să medieze litigiile transfrontaliere. Acest nou organism ar urma să fie instituit în 2019 și completează propunerea de îmbunătățire a normelor pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, care protejează cetățenii deja de 60 de ani. Ambele propuneri sunt în curs de negociere în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

Găsirea unui echilibru între libera circulație a serviciilor și egalitatea de tratament a lucrătorilor se află în centrul noilor norme privind protecția drepturilor lucrătorilor detașați temporar într-un alt stat membru. Acest lucru va asigura o remunerație egală pentru muncă egală în același loc, creând condiții de concurență echitabile între întreprinderile străine și locale din țara-gazdă.

Portalul digital unic: un ghișeu unic pentru formalitățile administrative online

În 2018 a fost adoptat regulamentul de înființare a unui portal digital unic care să le permită cetățenilor și întreprinderilor din Uniune să gestioneze cu mai multă ușurință formalitățile administrative online. În viitor, orice procedură administrativă disponibilă în prezent online pentru utilizatorii dintr-o țară a Uniunii va fi accesibilă utilizatorilor din alte state membre, într-o limbă oficială a Uniunii Europene care este înțeleasă de utilizatorii transfrontalieri. Douăzeci și una de proceduri-cheie, inclusiv cererile de eliberare a unui certificat de naștere sau de înmatriculare a unui autovehicul, vor fi disponibile online. Sistemul va reduce totodată birocrația transfrontalieră prin introducerea principiului „doar o singură dată”, conform căruia autoritățile trebuie să reutilizeze informațiile deja furnizate de către cetățeni și întreprinderi, și ar putea permite întreprinderilor să economisească peste 11 miliarde de euro.

O bază industrială puternică și inovatoare

O bază industrială puternică și competitivă este esențială pentru viitorul economiei europene. Strategia reînnoită privind politica industrială a Uniunii Europene își propune să ofere industriei și cetățenilor europeni posibilitatea de a profita de beneficiile transformărilor industriale, ale digitalizării și ale decarbonizării.

Ziua Europeană a Industriei din 2018 a arătat că Europa se află într-o poziție bună de plecare. Uniunea Europeană și-a demonstrat încă o dată rolul de lider în ceea ce privește tranziția către o energie curată și sustenabilă, prin lansarea primului Forum industrial pentru o energie curată, care s-a axat pe trei inițiative ale industriei referitoare la baterii, la sursele regenerabile de energie și la construcții.

Uniunea Europeană a lansat premiul pentru baterii inovatoare pentru vehiculele electrice, a cărui valoare este de 10 milioane de euro, și a găzduit prima reuniune a grupului Industrie 2030 – un grup de 20 de experți care vor contribui la conturarea viziunii pentru viitorul industriei europene, urmând să prezinte recomandări în vara anului 2019.

Performanțele Uniunii Europene în materie de inovare continuă să se îmbunătățească, însă Tabloul de bord european privind inovarea din 2018 a arătat că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial. A existat o tendință pozitivă în majoritatea țărilor Uniunii, în special în Malta, Țările de Jos și Spania, Suedia rămânând lider în domeniul inovării în Uniunea Europeană. Uniunea își reduce decalajele față de principalii concurenți precum Canada, Japonia și Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, eliminarea acestui decalaj în materie de inovare și menținerea avantajului față de China vor necesita un efort concertat de exploatare a potențialului de inovare al Europei.

Europa trebuie să profite de oportunitățile oferite de dezvoltarea rapidă a tehnologiilor. Uniunea a sprijinit modernizarea industriei sale prin inițiative precum măsurile privind inteligența artificială și o strategie privind conducerea conectată și automatizată, și a evaluat totodată normele existente privind echipamentele și răspunderea ca fiind adecvate scopului. Această evaluare a demonstrat că normele sunt adecvate pentru tehnologiile digitale emergente și pentru produsele inovatoare.

O impozitare mai simplă și mai puțin vulnerabilă la fraude

Buna funcționare a pieței unice necesită norme fiscale echitabile și eficiente. În acest sens, Comisia a prezentat 22 de propuneri în domeniul fiscal începând cu noiembrie 2014.

În martie 2018, miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au adoptat norme menite să sporească transparența pentru a preveni planificarea fiscală transfrontalieră agresivă. Începând din iulie 2020, intermediarii fiscali, cum ar fi consultanții fiscali, contabilii, băncile și avocații care le propun clienților mecanisme financiare transfrontaliere complexe care ar putea contribui la evitarea impozitării, vor fi obligați să raporteze aceste structuri autorităților fiscale.

Comisia a întreprins cea mai amplă reformă a TVA din ultimul sfert de secol. În octombrie 2017, Comisia a propus principiile de bază pentru crearea unui spațiu unic pentru TVA în UE, pentru a contribui la eliminarea fraudei transfrontaliere în materie de TVA, estimată în prezent la 50 de miliarde de euro, care afectează anual bugetele naționale ale statelor membre ale Uniunii. În mai 2018, Comisia a prezentat măsurile tehnice detaliate de punere în aplicare a principiilor de bază pentru impozitarea comerțului dintre țările Uniunii.

În octombrie, Comisia a salutat adoptarea de către țările Uniuni Europene a unor noi instrumente pentru eliminarea lacunelor existente în sistemul de TVA al Uniunii. Odată cu intrarea lor în vigoare în noiembrie 2018, țările Uniunii vor putea schimba mai multe informații și vor putea coopera mai îndeaproape în lupta împotriva organizațiilor criminale.

Aniversarea a 50 de ani de uniune vamală

Anul 2018 a marcat cea de a 50-a aniversare a uniunii vamale. Piața unică a Uniunii Europene, care permite oricărei întreprinderi stabilite în Uniune să își vândă bunurile și să investească în întreaga Uniune fără frontiere interne, nu ar fi posibilă în absența cadrului lipsit de taxe vamale oferit de uniunea vamală.

Rolul și responsabilitățile autorităților vamale ale statelor membre au crescut în ultimii 50 de ani. În luna iulie, ca urmare a Primului raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE și a guvernanței acesteia, statele membre au semnat Carta administrațiilor vamale ale UE, care confirmă principiile protecției societății, facilitării comerțului și acțiunii comune, atât în prezent, cât și în viitor.

Servicii financiare mai bune

Conform normelor actuale, rezidenții și întreprinderile din zona euro beneficiază de aceleași condiții pentru tranzacțiile efectuate în propria lor țară și pentru cele efectuate într-un alt stat membru din zona euro. Uniunea Europeană dorește ca europenii din țările din afara zonei euro să aibă aceleași condiții atunci când efectuează plăți transfrontaliere în zona euro. În decembrie, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au ajuns la un acord politic cu privire la această propunere, care permite transferuri în euro ieftine peste tot în UE și conversii valutare mai echitabile pentru consumatori.

Propunerea din luna mai referitoare la noile norme ale Uniunii privind asigurarea auto are drept scop o mai bună protecție a victimelor accidentelor auto și consolidarea drepturilor deținătorilor de polițe de asigurare. Noile norme vor asigura faptul că victimele accidentelor auto primesc despăgubirea integrală cuvenită, chiar dacă asigurătorul este insolvabil.

O mai bună protecție a consumatorilor în ceea ce privește produsele de asigurare

Consumatorii din Uniunea Europeană au o imagine mai clară odată cu intrarea în vigoare în luna octombrie a noilor norme privind distribuția produselor de asigurare. Acest lucru va consolida protecția consumatorilor prin întărirea normelor privind modul în care sunt vândute produsele de asigurare. Se preconizează că normele consolidate vor aduce beneficii deținătorilor de polițe de asigurare, precum și societăților de asigurare și furnizorilor de asigurări.

Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piața unică

Datoria Comisiei în calitate de autoritate în domeniul concurenței cu competențe în controlul concentrărilor economice este să se asigure că cetățenii Uniunii nu sunt privați de avantajele concurenței, printre care prețurile scăzute, o ofertă mai diversificată și un grad mai mare de inovare a produselor.

În 2018, Comisia a aprobat achiziționarea Monsanto de către Bayer, sub rezerva unor condiții. Părțile au convenit să rezolve toate problemele de concurență identificate, în special consecințele pe care această fuziune le-ar avea pentru inovare în viitor, cu un pachet amplu de măsuri corective, care include cesionarea activelor relevante din domeniul cercetării și dezvoltării.

De asemenea, Comisia urmărește în mod activ cartelurile și le aplică amenzi severe. În cadrul programului de clemență al Comisiei, societățile pot furniza informații privilegiate în schimbul unei reduceri a amenzii. În 2018, Comisia a amendat opt producători de condensatoare (utilizate pentru telefoane inteligente și alte aparate) cu 254 de milioane de euro pentru participarea, împreună cu un solicitant de imunitate, la un cartel. Comisia a amendat, de asemenea, patru transportatori maritimi de autovehicule cu 395 de milioane de euro și, în trei cazuri de cartel separate, a amendat furnizori de piese de schimb pentru autovehicule cu 151 de milioane de euro.

Controlul ajutoarelor de stat în Uniunea Europeană are rolul de a garanta că statele membre nu acordă anumitor întreprinderi un tratament fiscal mai bun decât altora. În iunie, Comisia a constatat că Luxemburgul a autorizat două societăți din cadrul grupului Engie să evite plata impozitelor pentru aproape toate profiturile. În prezent, Luxemburgul trebuie să recupereze impozite neplătite în valoare de aproximativ 120 de milioane de euro. În octombrie, Comisia a concluzionat că ajutorul pentru investiții acordat companiei Jaguar Land Rover de către Slovacia, în valoare de 125 de milioane de euro, respectă normele Uniunii privind ajutoarele de stat. Ajutorul va contribui la dezvoltarea regiunii Nitra, fără a denatura în mod nejustificat concurența pe piața unică.

În luna decembrie, Comisia a aprobat ajutoare de stat în valoare de 1,75 miliarde de euro pentru a sprijini investiții din sectorul privat în valoare de 6 miliarde de euro în cercetare, dezvoltare și inovare în domeniul microelectronicii, care este una dintre tehnologiile generice esențiale pentru economia europeană. Acest proiect important de interes comun european va fi realizat de aproximativ 30 de întreprinderi din patru state membre, în colaborare cu organizații de cercetare și cu universități, și va avea efecte importante asupra altor societăți din întreaga Uniune.

În decembrie, Comisia a stabilit că regimul de scutire de impozit pe profit aplicat dobânzilor și redevențelor în Gibraltar, precum și cinci decizii fiscale sunt ilegale conform normelor Uniunii privind ajutoarele de stat. În prezent, beneficiarii trebuie să ramburseze Gibraltarului o sumă de aproximativ 100 de milioane de euro reprezentând impozite neplătite.

Către o mobilitate sigură, curată și conectată

Uniunea Europeană face progrese către o mobilitate curată și sustenabilă, pentru a ne proteja sănătatea și mediul și pentru a stimula competitivitatea industriei Uniunii.

În 2018, Uniunea a finalizat revizuirea procesului pentru a se asigura că producătorii de autoturisme respectă cu strictețe toate cerințele Uniunii Europene în materie de siguranță, mediu și producție. Reforma a fost propusă în urma scandalului „Dieselgate” și completează eforturile mai ample ale Uniunii pentru un sector auto curat, sustenabil și competitiv. Noile norme, care se vor aplica începând cu 2020, vor crește în mod semnificativ nivelul de calitate și independența testării vehiculelor, vor spori controalele asupra autoturismelor aflate deja pe piața Uniunii și vor consolida sistemul global grație unei supravegheri la nivel european.

În cadrul inițiativei „Europa în mișcare”, Uniunea a prezentat setul final de măsuri menite să modernizeze sistemul european de transport pentru a le permite tuturor europenilor să beneficieze de un trafic mai sigur, de vehicule mai puțin poluante și de soluții tehnologice mai avansate.

Reforma normelor privind siguranța vehiculelor prevede că toate noile modele de vehicule introduse pe piață vor trebui să fie dotate cu cele mai recente tehnologii avansate de siguranță, cum ar fi frânarea de urgență și asistența inteligentă pentru controlul vitezei. Această inițiativă merge mână în mână cu eforturile de sporire a siguranței infrastructurii rutiere. În prezent, aceste propuneri sunt în curs de examinare de către statele membre și Parlamentul European.

Vor fi abordate în mod sistematic și riscurile pe care le prezintă infrastructura rutieră nesigură, inclusiv riscurile pentru participanții la trafic vulnerabili, cum ar fi bicicliștii și pietonii. Propunerile vor ajuta statele membre în eforturile lor de îmbunătățire a siguranței rutiere și, în special, le vor ajuta pe cele cu performanțe mai slabe în materie de siguranță rutieră să ajungă la rezultate mai bune.

Tranziția la autovehicule conectate și automatizate poate contribui la o mobilitate mai sigură, mai curată, mai favorabilă incluziunii și mai eficientă. Strategia din 2018 are scopul de a garanta dezvoltarea tehnologiilor și a infrastructurilor esențiale în UE, precum și siguranța acestora.

Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei

Ca răspuns la solicitarea Parlamentului European și la preocupările exprimate de un număr tot mai mare de cetățeni și de state membre, Comisia a lansat în iulie o consultare publică privind dispozițiile referitoare la ora de vară. Au fost primite aproximativ 4,6 milioane de răspunsuri, cel mai mare număr înregistrat până în prezent în cadrul unei consultări publice. S-a constatat astfel că 84 % dintre respondenți au fost în favoarea renunțării la schimbările sezoniere ale orei. Motivul inițial pentru care statele membre au introdus aceste dispoziții în anii 1970 (în principal pentru a economisi energie) au devenit mult mai puțin relevante, deoarece au devenit disponibile noi tehnici de reducere a consumului de energie.

Legislația existentă a UE a armonizat normele cu privire la schimbarea orei în toate statele membre, pentru a preveni perturbarea pieței unice. În același scop, Comisia a prezentat în luna septembrie o propunere privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Statele membre au fost invitate să își aleagă ora standard (care ține de competența națională) în mod coordonat, indiferent dacă doresc ca viitoarea lor oră standard permanentă să coincidă cu ora lor actuală de vară sau să rămână neschimbată („ora de iarnă” actuală). În prezent, propunerea este examinată de Consiliu și de Parlamentul European.

Protecția drepturilor de proprietate intelectuală și combaterea contrafacerilor

Într-o lume în care întreprinderile din Uniunea Europeană concurează din ce în ce mai mult în materie de inovare, creativitate și calitate, protecția drepturilor de proprietate intelectuală este un instrument puternic pentru creșterea competitivității tuturor întreprinderilor, inclusiv a întreprinderilor mici și mijlocii.

Pentru a ajuta companiile farmaceutice europene să pătrundă pe piețele mondiale aflate în creștere rapidă și pentru a promova crearea de locuri de muncă, creșterea economică și investițiile în Uniunea Europeană, Comisia a propus o adaptare a normelor privind proprietatea intelectuală pentru ca societățile farmaceutice din UE să devină mai competitive pe piețele mondiale.

Sectorul publicității și-a unit forțele pentru a combate contrafacerea și pirateria prin semnarea unui acord voluntar care vizează reducerea veniturilor din publicitate ale site-urilor web și ale aplicațiilor mobile care încalcă drepturile de autor sau care distribuie produse contrafăcute.

În luna iunie au intrat în vigoare noi norme ale Uniunii Europene care protejează secretele comerciale. Modificările vor descuraja concurența neloială și vor încuraja inovarea în colaborare și schimbul de cunoștințe valoroase pentru a face din Uniunea Europeană o regiune economică mai puternică și mai competitivă.

Achiziții publice moderne și sustenabile

În fiecare an, peste 250 000 de autorități publice din Uniunea Europeană cheltuiesc aproximativ 2 mii de miliarde de euro, echivalentul a 14 % din produsul intern brut al Uniunii, pentru achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări. În 2018, Comisia și-a continuat strategia care vizează cheltuirea mai eficientă a banilor contribuabililor și contribuția la o economie mai inovatoare, mai sustenabilă, mai favorabilă incluziunii și mai competitivă. Comisia a publicat orientări pentru a încuraja autoritățile publice să utilizeze achizițiile publice ca instrument de stimulare a inovării și a transmis o recomandare autorităților naționale în vederea sprijinirii IMM-urilor și a facilitării participării acestora la contractele de achiziții publice în sectorul apărării. Alte orientări contribuie la evitarea celor mai comune erori în proiectele cofinanțate de fondurile structurale și de investiții europene.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027

În iunie 2018, Comisia a propus un nou program specific, în valoare de 4 miliarde de euro, menit să capaciteze și să protejeze consumatorii și să permită întreprinderilor mici și mijlocii din Europa să profite pe deplin de buna funcționare a pieței unice. Noul program va consolida guvernanța pieței unice, va sprijini competitivitatea întreprinderilor și va promova sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor și bunăstarea animalelor.

Finalizarea uniunii bancare

Finalizarea uniunii bancare reprezintă un pas important pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a UE. Începând cu 2014, reducerea riscurilor a continuat într-un ritm susținut în sectorul financiar al Uniunii Europene și ar trebui să deschidă calea pentru o nouă împărțire a riscurilor prin intermediul unui sistem european de asigurare a depozitelor. Comisia Europeană a propus în 2015 un program pentru întreaga zonă euro, care să completeze sistemele naționale existente de garantare a depozitelor. Legislația Uniunii garantează deja protecția tuturor depozitelor de până la 100 000 de euro în caz de faliment bancar. Prin intermediul unui fond unic, sistemul ar oferi un nivel de acoperire mai mare și mai uniform în zona euro.

În luna decembrie, liderii Uniunii Europene au convenit asupra modalităților mecanismului de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție pentru uniunea bancară. Sprijinul va fi furnizat de Mecanismul european de stabilitate și va consolida încrederea în sistemul bancar al Uniunii. Acesta va fi activat ca asigurare de ultimă instanță în cazuri majore de rezoluție bancară.

Riscurile din sectorul bancar au fost reduse semnificativ în ultimii ani în interiorul Uniunii Europene. Băncile aflate sub supravegherea Băncii Centrale Europene au mobilizat capital suplimentar în valoare de 234 de miliarde de euro din 2014 și au rezerve de lichidități mult mai mari. În decembrie 2018, au fost convenite noi norme, care consolidează reziliența băncilor și posibilitatea acestora de a ieși de pe piață fără costuri pentru contribuabili.

În plus, proporția creditelor neperformante – cazurile în care un debitor nu poate sau nu este dispus să ramburseze un împrumut bancar – a scăzut în mod semnificativ, inclusiv în statele membre în care era deosebit de ridicată. Un test de rezistență a sectorului bancar efectuat în luna noiembrie la nivelul UE și coordonat de Autoritatea Bancară Europeană a arătat că băncile din Europa au devenit mai reziliente la șocurile macroeconomice. Testul a vizat 48 dintre cele mai mari bănci din Europa, inclusiv 33 de bănci supravegheate direct de Banca Centrală Europeană, reprezentând aproximativ 70 % din activele bancare din zona euro.

În martie 2018, Comisia a prezentat o propunere legislativă pentru a aborda stocurile rămase de credite neperformante și a preveni o posibilă acumulare a acestora în viitor, precum și privind crearea unui cadru propice pentru titlurile garantate cu obligațiuni suverane, care să permită o mai mare diversificare a portofoliilor de obligațiuni suverane ale băncilor. S-au înregistrat progrese în ceea ce privește propunerile referitoare la creditele neperformante, ajungându-se la un acord cu privire la un element esențial, și anume asigurarea unei acoperiri suficiente a pierderilor de către bănci pentru viitoarele credite neperformante. În prezent se lucrează la alte două elemente: facilitarea executării extrajudiciare accelerate a împrumuturilor garantate cu garanții reale și dezvoltarea în continuare a piețelor secundare pentru credite neperformante, unde băncile pot vinde astfel de credite către administratori de credite și investitori.

Progresele înregistrate de statele membre în direcția adoptării monedei euro

În luna mai, Comisia Europeană a publicat evaluarea bianuală a gradului de pregătire al anumitor state membre pentru a adopta euro ca monedă națională. Pe baza raportului de convergență, Consiliul Uniunii Europene decide dacă un stat membru îndeplinește condițiile de aderare la zona euro. Raportul, care este emis în paralel cu o evaluare separată efectuată de Banca Centrală Europeană, se referă la cele șapte state membre care s-au angajat să adopte moneda euro, dar care nu au făcut încă acest lucru, și anume Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

Deși toate cele șapte state membre prezintă, în general, o convergență nominală considerabilă, raportul a constatat că niciunul dintre acestea nu îndeplinește în prezent toate condițiile formale de participare la moneda comună. În timp ce Bulgaria și Croația îndeplinesc toate criteriile de convergență, cu excepția criteriului privind cursul de schimb, raportul a constatat că numai legislația Croației este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice și monetare.

În urma evaluării altor factori s-a constatat că statele membre din afara zonei euro sunt, în general, bine integrate din punct de vedere economic și financiar în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, unele dintre ele încă se confruntă cu vulnerabilități macroeconomice și/sau cu provocări legate de mediul lor de afaceri și de cadrul instituțional, care pot prezenta riscuri pentru sustenabilitatea procesului de convergență.

Comisia se angajează să sprijine statele membre care se pregătesc să adere la zona euro. Prin intermediul unui flux de lucru specific în cadrul Programului de sprijin pentru reforme structurale, Comisia va acorda, la cerere, sprijin specific statelor membre care doresc să adopte moneda euro. Realizarea convergenței și construirea unor structuri economice robuste sunt esențiale pentru prosperitatea Uniunii Europene în ansamblul său și pentru buna funcționare a monedei euro.

O echitate socială sporită în cadrul uniunii economice și monetare

Pilonul european al drepturilor sociale stabilește principii esențiale pentru buna funcționare și echitatea piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. Deși este deosebit de important să se pună un accent puternic pe ocuparea forței de muncă și pe performanța socială pentru a aprofunda uniunea economică și monetară și a-i spori reziliența, realizarea Pilonului european al drepturilor sociale reprezintă un angajament și o responsabilitate politică comună la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre, în limitele competențelor care le revin.

O dimensiune socială puternică este o parte esențială a uniunii economice și monetare. Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie în noiembrie 2017. Acesta servește drept punct de reper pentru abordarea noilor provocări sociale, pentru a garanta societăți moderne, favorabile incluziunii și competitive.

Formulele de lucru mai flexibile utilizate în prezent oferă noi oportunități de locuri de muncă, în special pentru tineri, însă pot genera incertitudine și inegalități economice. În spiritul principiilor Pilonului european al drepturilor sociale, Comisia dorește să se asigure că toate persoanele au șanse egale de a urma o carieră completă și beneficiază de condiții de muncă decente și de o protecție socială suficientă, indiferent de tipul de contract de muncă. Pe lângă propunerea privind pilonul în sine, în 2017 și 2018 Comisia Europeană a propus inițiative specifice pentru punerea în practică a acestuia.

De exemplu, în martie, Comisia a propus un pachet privind echitatea socială, care include propuneri privind înființarea unei Autorități Europene a Muncii, pentru a asigura o aplicare echitabilă, simplă și eficientă a normelor Uniunii Europene privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă (a se vedea și capitolul 4).

Pachetul privind echitatea socială a inclus, de asemenea, o propunere de recomandare a Consiliului privind accesul la protecție socială pentru lucrători și persoanele care desfășoară o activitate independentă. Miniștrii au încheiat un acord politic privind această propunere în luna decembrie. Recomandarea urmărește să sprijine persoanele cu contracte de muncă atipice și pe cele care desfășoară activități independente care, din cauza statutului lor profesional, nu sunt acoperite suficient de sistemele de securitate socială și, prin urmare, sunt expuse unei incertitudini economice mai mari.

Recomandarea se referă la sistemele de securitate socială pentru șomaj, boală și îngrijire medicală, concediu de maternitate/paternitate, accidente la locul de muncă și boli profesionale, invaliditate și vârstă înaintată. Obiectivul este de a încuraja statele membre să se asigure că toți lucrătorii cu contracte atipice și lucrătorii care desfășoară o activitate independentă pot participa și contribui la sistemele de asigurări sociale, eliminând astfel disparitățile formale în materie de protecție socială. Recomandarea urmărește, de asemenea, să le permită acestor categorii de lucrători să acumuleze și să beneficieze de prestații sociale adecvate în calitate de membri ai unui sistem și să sporească transparența în ceea ce privește sistemele și drepturile de securitate socială.

Echilibru între viața profesională și viața de familie

În 2017, Comisia a prezentat o propunere pentru o nouă directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor. Fiind unul dintre principalele rezultate vizate de Pilonul european al drepturilor sociale, această inițiativă stabilește o serie de standarde minime noi sau mai ridicate pentru concediul de paternitate, concediul pentru creșterea copilului și concediul de îngrijitor, precum și formule flexibile de lucru. Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu sunt în curs de desfășurare. În decembrie, s-a ajuns la un acord provizoriu.

Transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă

În iunie 2018, statele membre au ajuns la un acord cu privire la propunerea Comisiei de directivă privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă. Propunerea urmărește să asigure că, pe o piață a muncii modernă și flexibilă, toți lucrătorii din Uniunea Europeană sunt pe deplin informați în scris cu privire la condițiile de bază ale raportului lor de muncă și stabilește noi drepturi pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru cei cu contracte de muncă atipice. Negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu erau în curs de desfășurare la sfârșitul anului 2018.

Abordarea provocărilor sociale și în materie de ocupare a forței de muncă

Pilonul european al drepturilor sociale a fost un punct de reper pentru ciclul de coordonare a politicilor economice din 2018, cunoscut sub denumirea de semestru european. Prin urmare, în recomandările adresate statelor membre s-a pus și mai mult accentul pe provocările legate de ocuparea forței de muncă și pe cele sociale. În proiectul de raport comun privind ocuparea forței de muncă a fost prezentat un nou tablou de bord social. Acesta urmărește tendințele și performanțele din toate țările Uniunii în trei domenii legate de cele 20 de principii ale pilonului: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii, condiții de muncă echitabile și protecție și incluziune socială.

În contextul unei perspective economice pozitive, recomandările specifice fiecărei țări pentru 2018 încearcă să promoveze o abordare orientată spre viitor, concentrându-se pe construirea bazelor pentru o creștere durabilă, favorabilă incluziunii și pe termen lung. Implicarea la toate nivelurile, inclusiv a partenerilor sociali și a societății civile, va fi esențială pentru atingerea acestui obiectiv. Recomandările au fost adoptate de Consiliu în luna iulie.

Sprijinirea reformelor în statele membre

Deși economia Europei s-a consolidat și se află pe o traiectorie de creștere constantă, sunt necesare reforme structurale suplimentare pentru ca economiile noastre să devină mai stabile, mai favorabile incluziunii, mai productive și mai reziliente.

Pentru a sprijini aceste eforturi de reformă, Comisia a creat în 2015 Serviciul de sprijin pentru reforme structurale, care ajută statele membre să pregătească, să conceapă și să implementeze reformele. Sprijinul se acordă numai la cerere și este adaptat pentru statul membru în cauză.

Cererea de sprijin a depășit cu mult așteptările. Până în prezent, serviciul s-a angajat, prin Programul de sprijin pentru reforme structurale și alte surse, în aproape 500 de proiecte de asistență tehnică în 25 de state membre. Aceasta înseamnă, de exemplu, acordarea de asistență statelor membre pentru reformarea sistemelor de educație și de sănătate, modernizarea gestionării finanțelor publice, reforma administrațiilor fiscale, creșterea eficienței administrațiilor publice și a sistemelor judiciare, dezvoltarea economiei digitale, crearea unor medii favorabile întreprinderilor și îmbunătățirea accesului la finanțare.

De exemplu, Ministerul Justiției din Croația a beneficiat de sprijin în eforturile sale de îmbunătățire a gestionării instanțelor naționale, pentru susținerea unui sistem judiciar eficient și a respectării statului de drept. De asemenea, Comisia sprijină eforturile Slovaciei de a crește eficiența și eficacitatea sistemului de sănătate și acordă sprijin Letoniei pentru implementarea strategiei sale fiscale intermediare. Totodată, a fost acordat sprijin Bulgariei pentru crearea unui mediu mai favorabil întreprinderilor, și statelor baltice pentru a contribui la îmbunătățirea funcționării piețelor de capital din regiune.

Având în vedere cererea din ce în ce mai mare a statelor membre, Comisia a propus, în decembrie 2017, majorarea finanțării pentru Programul de sprijin pentru reforme structurale. Propunerea a fost aprobată de Parlamentul European și de Consiliu în 2018, bugetul total al programului ajungând astfel la 222,8 milioane de euro până în 2020. Acest lucru va permite Uniunii să răspundă cererii mari de sprijin din partea statelor membre.

Concurență loială

În ultimul deceniu, controlul ajutoarelor de stat în sectorul bancar din Uniunea Europeană a avut o contribuție esențială la refacerea sănătății sectorului bancar din Uniune, solicitând băncilor să își restructureze și să își curețe bilanțurile drept condiție pentru a primi sprijin din partea statului. Comisia a contribuit, de asemenea, la soluționarea problemelor restante existente la nivelul băncilor din Uniune.

În Cipru, Comisia a aprobat ajutorul de stat pentru a finanța ieșirea ordonată de pe piață a Cyprus Cooperative Bank, inclusiv vânzarea anumitor părți către Hellenic Bank și eliminarea creditelor neperformante în valoare de 6 miliarde de euro. Această acțiune a fost însoțită de angajamente cu caracter obligatoriu din partea Ciprului de a reforma cadrul judiciar, pentru a contribui la soluționarea problemelor legate de creditele neperformante și a reduce costurile pentru contribuabili.

În Italia, Banca Monte dei Paschi, în cadrul planului său de restructurare, a eliminat credite neperformante în valoare de 24,6 miliarde de euro prin schema de garantare a Italiei denumită „GACS”, înființată în 2016, care nu include ajutoare. Din ianuarie până în septembrie 2018, au avut loc încă nouă tranzacții ale GACS conforme pieței, care au eliminat în total alte 14,4 miliarde de euro reprezentând credite neperformante din sistemul bancar italian.

Comisia a încheiat, de asemenea, cu rezultate pozitive, o anchetă privind ajutorul primit în 2013 de Nova Ljubljanska Banka din Slovenia, acceptând măsurile propuse de Slovenia pentru a se asigura că aceasta va deveni un actor viabil pe piața bancară a țării.

În 2018, Comisia a aprobat vânzarea către investitori privați a HSH Nordbank din Germania, fără alte ajutoare. Majoritatea băncilor care au fost sprijinite de contribuabili în timpul crizei, în interesul stabilității financiare, își finalizează în prezent procedura de acordare a ajutorului de stat și au devenit din nou atractive pentru participanții privați de pe piață.

Controlul ajutoarelor de stat în sectorul bancar va continua să joace un rol independent în asigurarea unui sector financiar echitabil și competitiv, în strânsă coordonare cu cadrul pentru rezoluția bancară al uniunii bancare.

Întărirea rolului internațional al monedei euro

În discursul său privind starea Uniunii pronunțat în luna septembrie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat intenția de a introduce noi inițiative de consolidare a rolului internațional al monedei euro. Propunerile Comisiei, anunțate în decembrie, fac parte din angajamentul Europei în favoarea unei economii globale deschise, multilaterale și bazate pe norme și au potențialul de a aduce cetățenilor și întreprinderilor din Europa beneficii concrete, printre care costuri de tranzacționare mai mici, o gamă mai largă de opțiuni, un acces mai bun la finanțare, o autonomie mai mare și un sistem financiar mondial mai rezilient.

În centrul propunerilor se află inițiative menite să sporească atractivitatea monedei euro ca monedă globală îmbunătățind reziliența economiei Europei și profunzimea, lichiditatea și eficiența piețelor sale financiare, în special prin finalizarea uniunii piețelor de capital. De asemenea, propunerile fac apel la o utilizare sporită a monedei euro în sectoare strategice precum energia, materiile prime și transporturile, precum și la o reprezentare mai unificată a zonei euro pe scena internațională.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027

În mai 2018, Comisia Europeană a prezentat două propuneri care demonstrează modul în care următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene (2021-2027) ar putea contribui la stabilitate, convergență și coeziune în zona euro și în UE, stimulând în același timp performanța economică și reziliența.

Programul de sprijin pentru reforme propus va sprijini reformele prioritare în toate statele membre ale Uniunii, cu un buget total de 25 de miliarde de euro. Acesta cuprinde trei elemente: un instrument de realizare a reformelor, care oferă sprijin financiar pentru reforme, un instrument de asistență tehnică, pentru a oferi și a face schimb de expertiză tehnică, și un mecanism special de convergență pentru a sprijini statele membre aflate pe calea aderării la zona euro. Programul ar permite Uniunii Europene să răspundă cererii mari din partea statelor membre de sprijin pentru pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a reformelor de consolidare a creșterii.

Propunerea privind Funcția europeană de stabilizare a investițiilor va contribui la stabilizarea nivelului investițiilor publice și va facilita redresarea economică rapidă în cazul unor șocuri economice semnificative în statele membre ale zonei euro și în cele care participă la mecanismul european al cursului de schimb.

O politică comercială echilibrată și progresivă

În ultimii ani, comerțul internațional s-a confruntat cu provocări tot mai mari. Au apărut noi semne de întrebare cu privire la efectele globalizării, la scopul și valoarea acordurilor comerciale și la revenirea la protecționism. Ca răspuns, în 2018, Uniunea Europeană și-a dublat eforturile de apărare a sistemului comercial internațional bazat pe norme, susținut de Organizația Mondială a Comerțului, lucrând în strânsă colaborare cu partenerii săi comerciali în vederea modernizării normelor comerciale internaționale.

Uniunea Europeană a continuat să joace un rol de lider în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului. Uniunea și-a reiterat angajamentul ferm față de organizație și sprijinul său permanent pentru găsirea unor soluții la problemele importante cu care se confruntă sistemul comercial multilateral mondial. În septembrie 2018, Uniunea Europeană a prezentat un document de reflecție privind reforma organizației, în care a subliniat necesitatea de a actualiza cadrul de reglementare privind subvențiile și transferurile forțate de tehnologie, care sunt principala cauză a creșterii tensiunilor comerciale, precum și necesitatea de a îmbunătăți transparența în cadrul organizației. Uniunea Europeană a subliniat, de asemenea, necesitatea de a debloca numirile membrilor organului de apel, astfel încât sistemul de soluționare a conflictelor din cadrul organizației să fie menținut.

Politica comercială trebuie să fie, de asemenea, eficientă, transparentă și bazată pe valori. Elementele fundamentale ale Strategiei „Comerț pentru toți” din 2015 au continuat să ghideze abordarea adoptată în 2018: deschiderea, dublată de standarde înalte, este în continuare cea mai adecvată modalitate de a face globalizarea benefică pentru toți europenii.

Uniunea Europeană și-a continuat eforturile de a negocia noi acorduri comerciale, de a actualiza acordurile existente și de a se asigura că întreprinderile, lucrătorii și consumatorii pot profita de avantajele acordurilor comerciale.

De asemenea, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește legiferarea cadrului propus de Uniunea Europeană pentru examinarea investițiilor străine directe, din motive de securitate și de ordine publică. Scopul este de a se garanta că investițiile străine rămân o sursă majoră de creștere economică în Uniunea Europeană, protejând în același timp interesele esențiale ale acesteia. În noiembrie, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind forma finală a cadrului. Parlamentul urmează să voteze acordul în februarie 2019, iar Consiliul urmează să adopte regulamentul după votul Parlamentului. Se preconizează că regulamentul va intra în vigoare în aprilie 2019.

Prin strategia sa de acces pe piețe, Uniunea Europeană încearcă să elimine barierele din calea accesului pe piață în întreaga lume, susținând totodată un comerț echilibrat, bazat pe norme și responsabil.

O Europă care oferă protecție

Europa este un continent deschis, dar nu unul naiv. Uniunea Europeană își apără valorile și interesele. Politica sa comercială apără cu fermitate companiile și lucrătorii europeni atunci când alți actori încalcă normele comerțului internațional sau adoptă practici comerciale neloiale.

În cazul în care intervențiile diplomatice eșuează, Uniunea Europeană nu ezită să utilizeze mecanismul de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului pentru a impune respectarea drepturilor sale și pentru a obține toate avantajele care decurg din calitatea de membru pentru întreprinderile, lucrătorii și agricultorii europeni. În 2018, Uniunea Europeană a inițiat proceduri împotriva Chinei în ceea ce privește transferul de tehnologie și împotriva Statelor Unite ale Americii în ceea ce privește măsurile luate la importurile de oțel și aluminiu. Procedurile de soluționare a litigiilor dau rezultate: în 2018, Rusia a încetat să impună taxe antidumping pentru vehiculele utilitare ușoare din Germania și Italia.

În conformitate cu normele Organizației Mondiale a Comerțului și cu legislația europeană, Uniunea Europeană a deschis zece anchete noi și a impus șapte noi măsuri de apărare comercială împotriva practicilor comerciale neloiale. Printre măsurile instituite se numără taxele antidumping aplicate oțelului provenit din China, astfel încât prețul său de export să reflecte o valoare justă de piață. De asemenea, Uniunea Europeană a deschis 17 noi anchete de reexaminare și a reînnoit cu încă cinci ani șapte măsuri existente.

În luna iulie, Uniunea Europeană a impus măsuri provizorii de salvgardare la importurile a 23 de categorii de produse din oțel. Aceste măsuri au scopul de a aborda problema deturnării potențiale a comerțului cu oțel din alte țări către Uniunea Europeană, care decurge din taxele suplimentare impuse de Statele Unite.

De asemenea, Uniunea Europeană protejează industriile europene atunci când țări terțe deschid anchete în materie de apărare comercială (anchete antidumping, antisubvenție și de salvgardare) împotriva exporturilor UE. Printre exemple se numără procedurile lansate de Statele Unite (oțel și aluminiu, panouri solare, măsline), Turcia (pneuri) sau Israel (cremă de cacao).

În iunie 2018, a intrat în vigoare legislația Uniunii privind măsurile antidumping și antisubvenție modernizate. Împreună cu modificarea din decembrie 2017 a normelor privind calcularea marjei de dumping în cazul în care intervenția statului denaturează prețurile și costurile, această legislație modernizată este prima restructurare majoră a instrumentelor de apărare comercială ale Uniunii Europene de la înființarea OMC, în 1994. Noile regulamente adaptează instrumentele de apărare comercială ale Uniunii Europene la provocările economiei mondiale. Noile instrumente sunt mai eficace, mai transparente și mai ușor de utilizat de către întreprinderi și permit Uniunii să impună taxe mai mari produselor care fac obiectul unui dumping.

Brevetele sunt esențiale pentru economia Uniunii Europene și pentru comerțul internațional ca stimulente pentru inovare, iar accesul la standarde este important pentru dezvoltarea tehnologică. Relația dintre brevete și standarde este o prioritate pentru Uniunea Europeană. În octombrie, UE a înființat un grup de 15 experți în materie de brevete esențiale pentru standarde. Aceste brevete fac parte din tehnologia standardizată, iar grupul oferă Comisiei Europene expertiză și consiliere cu privire la modalitățile de îmbunătățire a procesului de acordare a licențelor. Prima ședință a grupului a avut loc la 12 noiembrie.

Exportatorii europeni se lovesc în continuare de obstacole în calea comerțului în întreaga lume. În iunie, Raportul anual al Comisiei Europene privind barierele din calea comerțului și a investițiilor a arătat că, în 2017, exportatorii europeni s-au confruntat cu 396 de obstacole în peste 57 de țări, o creștere importantă față de 2016. Raportul a arătat că strategia de acces pe piețe a Comisiei Europene a eliminat 45 de obstacole care afectează exporturi europene în valoare de 8,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă mai mult decât dublul obstacolelor eliminate în 2016.

Uniunea Europeană continuă să adopte o poziție clară în ceea ce privește bunurile utilizate pentru pedeapsa capitală și pentru tortură. În septembrie, Alianța pentru eliminarea instrumentelor de tortură din schimburile comerciale, lansată în colaborare cu Uniunea Europeană în 2017, s-a reunit în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. S-au alăturat alianței delegații din alte șase țări, inclusiv din Australia și din Noua Zeelandă, iar membrii au convenit să ia măsuri pentru a restricționa și a opri comerțul cu bunuri utilizate pentru pedeapsa capitală și pentru tortură și a avansa în direcția adoptării unei rezoluții ONU cu caracter obligatoriu.

O Europă mereu în avangardă

Acordurile comerciale pe care Uniunea Europeană le-a negociat sau care sunt în curs de negociere vizează să asigure că schimburile comerciale aduc beneficii tuturor. Cu ajutorul acestor acorduri, Uniunea Europeană poate să exporte, dincolo de granițele Europei, standardele europene ridicate în materie de siguranță alimentară, drepturi ale lucrătorilor, protecție a mediului și drepturi ale consumatorilor.

Uniunea Europeană a avut contribuții majore la discuțiile din cadrul Organizației Națiunilor Unite cu privire la reformarea modului în care se pot soluționa litigiile dintre investitori și state. În 2018, Uniunea Europeană și-a continuat eforturile de instituire a unei instanțe multilaterale pentru soluționarea unor astfel de litigii, o inovație majoră a guvernanței la nivel mondial.

În luna iunie, comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, a decernat orașului belgian Gent prima ediție a premiului Uniunii Europene intitulat „Orașe europene în favoarea unui comerț echitabil și etic”, care recompensează inițiativele locale de încurajare a practicilor comerciale echitabile și etice.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mexic

În aprilie, Uniunea Europeană și Mexicul au încheiat negocierile privind un nou acord comercial. Aproape toate schimburile comerciale de mărfuri dintre Uniunea Europeană și Mexic vor fi scutite de taxe vamale, inclusiv produsele agricole. Simplificarea procedurilor vamale va fi benefică pentru industria și agricultura din Uniunea Europeană.

Acordul stabilește cele mai înalte standarde în materie de muncă, siguranță, protecție a mediului și a consumatorilor. Acesta se referă în mod explicit la principiul precauției, care permite factorilor de decizie să acționeze pentru a proteja atât sănătatea oamenilor, a animalelor sau a plantelor, cât și mediul, în fața unui risc perceput și la un nivel pe care îl consideră adecvat, chiar și atunci când analizele științifice nu sunt concludente.

Acordul include un angajament de punere în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Acesta garantează, de asemenea, dreptul statelor membre ale Uniunii Europene de a organiza serviciile publice cum doresc.

Este primul acord comercial al Uniunii Europene care vizează combaterea corupției, cum ar fi darea de mită și spălarea de bani, în sectorul privat și în cel public.

Acordul plasează firmele europene și mexicane pe picior de egalitate atunci când licitează pentru contracte de achiziții publice pe piețele de achiziții publice ale celeilalte părți. Noul acord protejează, de asemenea, drepturile de proprietate intelectuală și împiedică vânzarea în Mexic a copiilor unui număr de 340 de produse alimentare și băuturi regionale tradiționale din Uniunea Europeană.

Acordul deschide comerțul cu servicii, cum ar fi serviciile financiare, transporturile, comerțul electronic și telecomunicațiile, și conține dispoziții ambițioase privind concurența și subvențiile, care vor contribui la crearea unor condiții de concurență echitabile și la stimularea accesului pe piață.

De asemenea, acordul comercial îmbunătățește condițiile pentru investiții și include noul sistem jurisdicțional în materie de investiții al Uniunii Europene, asigurând transparența și dreptul guvernelor de a legifera în interesul public. Uniunea Europeană și Mexicul au convenit să depună eforturi în vederea înființării unui tribunal multilateral pentru investiții.

Acordul de parteneriat economic cu Japonia

La summitul UE-Japonia, care a avut loc la Tokyo, în luna iulie, președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, au semnat Acordul de parteneriat economic UE-Japonia, cel mai amplu și mai important acord comercial bilateral încheiat vreodată de Uniunea Europeană.

Japonia și Uniunea Europeană împărtășesc un angajament puternic față de democrație, protecția drepturilor omului, comerț liber și deschis, multilateralism și o ordine internațională bazată pe norme. Japonia este un partener strategic de lungă durată al Uniunii Europene și un aliat important pe scena internațională.

Odată intrat în vigoare, la 1 februarie 2019, Acordul de parteneriat economic va crea o zonă de liber schimb care cuprinde 635 de milioane de persoane și aproape o treime din produsul intern brut total la nivel mondial. Acordul va elimina obstacolele din calea comerțului și va ajuta Uniunea Europeană și Japonia să traseze împreună norme comerciale la nivel mondial.

Acordul va elimina aproape toate taxele, care se ridică la 1 miliard de euro, plătite în fiecare an de către întreprinderile din Uniunea Europeană care exportă în Japonia, precum și o serie de obstacole de lungă durată în materie de reglementare, de exemplu în ceea ce privește exporturile de automobile din Uniunea Europeană. Acordul va stimula exporturile din Uniunea Europeană și va crea noi oportunități pentru întreprinderile europene, în beneficiul cetățenilor. El va lărgi sfera oportunităților, mai ales pentru principalele exporturi agricole ale Uniunii Europene, și va proteja denumirile a peste 200 de produse alimentare și băuturi tradiționale pe piața japoneză. Acordul va permite firmelor din Uniunea Europeană să presteze mai ușor servicii în Japonia. Dispozițiile în materie de concurență și subvenții vor contribui la crearea unor condiții echitabile. Acordul conține și un capitol privind întreprinderile mici și mijlocii, în care sunt prevăzute puncte de contact și informații specifice pentru întreprinderile mai mici, care sunt deosebit de relevante, deoarece patru din cinci exportatori actuali către Japonia sunt întreprinderi mici.

Acordul stabilește cele mai înalte standarde în materie de muncă, siguranță, protecție a mediului și a consumatorilor, protejând totodată serviciile publice. Acordul conține un capitol dedicat dezvoltării durabile și este primul acord comercial al Uniunii Europene care include un angajament specific de respectare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

În 2018, Uniunea Europeană a organizat trei reuniuni cu Japonia, în cadrul cărora au continuat negocierile privind standardele de protecție a investițiilor și soluționarea litigiilor.

Acordul economic și comercial cuprinzător cu Canada

La 21 septembrie 2018, aplicarea provizorie a Acordului economic și comercial cuprinzător al Uniunii Europene cu Canada a sărbătorit prima aniversare.

Acordul comercial are potențialul de a aduce întreprinderilor din Uniunea Europeană economii de peste 500 de milioane de euro pe an, sumă plătită anterior sub formă de taxe canadiene aplicate exporturilor efectuate. Aproape 99 % din aceste economii au început să se materializeze încă din prima zi.

Toate întreprinderile pot economisi timp și bani datorită unor proceduri mai simple. Consumatorii din Uniunea Europeană pot beneficia, de asemenea, de o gamă mai largă de opțiuni și de prețuri mai mici.

Un proces de negociere transparent și incluziv

Transparența și angajamentul față de public rămân ingrediente esențiale ale politicii comerciale din 2018 pentru a asigura democrația, încrederea și responsabilitatea publică. Acestea trebuie să existe înainte, în timpul și după negocieri, precum și în momentul punerii în aplicare a acordurilor.

Comisia Europeană a continuat să publice rapoarte ale rundelor de negocieri, documente de poziție și propuneri de texte pentru acordurile comerciale aflate în faza de negociere. De asemenea, a publicat materiale suplimentare ample privind acordul comercial al Uniunii Europene cu Mexicul. În 2018, Comisia Europeană a publicat cel de al doilea raport anual global de evaluare a punerii în aplicare a acordurilor comerciale ale Uniunii Europene. Acest lucru a permis părților interesate, societății civile și altor instituții ale Uniunii Europene să examineze modul în care Uniunea Europeană pune în aplicare acordurile. De asemenea, raportul conține concluzii relevante pentru negocierile comerciale în curs și viitoare.

În februarie, noul grup consultativ privind negocierile comerciale ale Uniunii Europene a organizat prima dintre cele șase reuniuni ale sale. Alcătuit din 28 de organizații reprezentând întreprinderi, sindicate, consumatori și organisme de protecție a mediului, grupul își propune să promoveze dialogul și să colecteze opiniile unei game largi de părți interesate.

Statele Unite

În relația cu Statele Unite, Uniunea Europeană s-a axat pe abordarea unor aspecte de interes comun. În iunie, Statele Unite au impus taxe vamale la exporturile de oțel și aluminiu din Uniunea Europeană. Uniunea a considerat că acestea sunt nejustificate și ilegale și nu a avut altă opțiune decât să introducă măsuri de reechilibrare pentru exporturile americane. În cadrul reuniunii din iulie, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și președintele Statelor Unite, Donald Trump, au convenit să înființeze un grup de lucru executiv care să faciliteze comerțul și să elaboreze o agendă comercială transatlantică pozitivă. Grupul își propune să identifice modalități de intensificare a cooperării în materie de reglementare, să elimine tarifele pentru mărfurile industriale (în afară de vehicule), să faciliteze comerțul cu soia, să intensifice schimburile comerciale de gaz natural lichefiat pentru a consolida securitatea energetică și să reformeze Organizația Mondială a Comerțului.

De la crearea grupului au avut loc patru reuniuni la nivel politic, discuțiile concentrându-se asupra aspectelor de reglementare. S-au înregistrat deja rezultate pozitive. În ceea ce privește gazul natural lichefiat, firmele din Uniunea Europeană au semnat mai multe contracte pe termen lung cu companii din Statele Unite și sunt în curs de desfășurare noi proiecte de infrastructură și terminale ale Uniunii Europene. Statele Unite au fost de acord să flexibilizeze cerința în materie de autorizare pentru exportul de gaz natural lichefiat în Uniunea Europeană. În ceea ce privește boabele de soia, exportatorii americani aproape și-au dublat cota pe piața Uniunii. Cât timp aceste lucrări continuă, cele două părți au convenit să nu introducă noi taxe pentru schimburile lor comerciale.

China

În 2018, Uniunea Europeană a avut un summit de succes cu China. De asemenea, a organizat trei runde de negocieri pentru un acord de investiții cu China; primele schimburi de oferte de acces pe piață au avut loc în cursul summitului. Au avut loc două runde de negocieri privind un acord de protejare a denumirilor produselor alimentare și ale băuturilor tradiționale. China a convenit să colaboreze cu Uniunea Europeană în ceea ce privește reforma Organizației Mondiale a Comerțului, pentru a ajuta organizația să facă față provocărilor actuale.

Alte negocieri

Uniunea Europeană a încheiat acorduri comerciale cu 70 de parteneri care reprezintă 40 % din produsul intern brut mondial. În vederea deschiderii de noi piețe pentru exporturile europene, Uniunea Europeană a lansat noi negocieri comerciale și a înregistrat progrese satisfăcătoare în cadrul negocierilor în curs.

Vecinătatea sudică și vecinătatea estică

În vecinătatea sudică, miniștrii comerțului și reprezentanți din 43 de state membre ale Uniunii pentru Mediterana s-au reunit în luna martie, pentru prima dată din 2010, pentru a da un nou impuls agendei regionale privind comerțul și investițiile. Ei au aprobat planuri de acțiune privind atât cooperarea consolidată într-o serie de sectoare, cât și combaterea pirateriei și a contrafacerii.

În 2018, în urma a două runde de negocieri, s-au înregistrat progrese în direcția creării unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Tunisia.

În iunie, Comisia Europeană și Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) au organizat cea de a doua reuniune a dialogului UE-CCG privind comerțul și investițiile.

În vecinătatea estică, Uniunea Europeană s-a concentrat asupra punerii în aplicare a acordurilor sale referitoare la zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare cu Georgia, Moldova și Ucraina.

America Latină

Discuțiile cu Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) au continuat în 2018. Negocierile au scopul de a integra două piețe regionale importante, de a reduce taxele, de a multiplica oportunitățile de afaceri în regiunea Mercosur, de a extinde posibilitățile de alegere ale consumatorilor, de a reduce birocrația, de a stimula creșterea economică și competitivitatea, de a promova valori comune, precum dezvoltarea durabilă, și de a crea locuri de muncă.

Uniunea Europeană a purtat trei runde de negocieri cu Chile pentru actualizarea Acordului comercial UE-Chile din 2002. Uniunea Europeană a propus includerea unor dispoziții-pilot privind comerțul și egalitatea de gen.

În luna aprilie, Uniunea Europeană a încheiat negocierile pentru modernizarea acordului său comercial cu Mexicul.

Asia și Australasia

La 19 octombrie, Uniunea Europeană a semnat un acord comercial și un acord de investiții cu Singapore. În octombrie, Comisia a trimis Consiliului și Parlamentului European spre aprobare acordul comercial și acordul de investiții negociate cu Vietnam. Uniunea Europeană a organizat trei runde de negocieri comerciale cu Indonezia. Negocierile vizează intensificarea schimburilor comerciale și a investițiilor directe între Uniunea Europeană și Indonezia. Obiectivul este de a se ajunge la un acord similar celor încheiate cu Singapore și cu Vietnam.

În iunie, Uniunea Europeană a lansat negocieri în vederea încheierii de acorduri comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă.

În 2018, Uniunea Europeană a organizat două runde de discuții cu fiecare țară și a publicat propuneri referitoare la 18 domenii de negociere.

Țările din Africa, Zona Caraibilor și Pacific

În august, Gambia a devenit a 14-a țară din Africa de Vest care a semnat Acordul de parteneriat economic interregional cu Uniunea Europeană. În septembrie, Mauritania a devenit a 15-a țară semnatară (doar semnătura Nigeriei mai lipsește). La 6 decembrie, Consiliul a aprobat aderarea statului Samoa la Acordul de parteneriat economic cu țările din Pacific. Acordurile de parteneriat economic sunt acorduri comerciale și de dezvoltare negociate între Uniunea Europeană și țările și regiunile din Africa, Zona Caraibilor și Pacific. În prezent, acestea sunt puse în practică de aproximativ 30 de țări din Africa, Zona Caraibilor și Pacific. Respectivele acorduri pot fi considerate elemente constitutive ale unei viitoare zone de liber schimb intercontinentale, unul dintre obiectivele noii Alianțe Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, care sprijină, totodată, eforturile Africii pentru crearea unei zone continentale de liber schimb.

Combaterea terorismului și a criminalității în Europa

Uniunea Europeană a continuat să pună în aplicare Planul de acțiune din 2017 privind protecția spațiilor publice, care a beneficiat de o finanțare de peste 100 de milioane de euro. Ca urmare a incidentelor de la Salisbury și Amesbury din Regatul Unit, s-a accelerat ritmul de punere în aplicare a Planului de acțiune din octombrie 2017 privind îmbunătățirea nivelului de pregătire împotriva riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare.

Trei directive esențiale pentru consolidarea luptei împotriva terorismului și a formelor grave de criminalitate au devenit, de asemenea, aplicabile în 2018, inclusiv Directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor, Directiva privind combaterea terorismului și Directiva privind controlul achiziționării și deținerii de arme.

În luna aprilie, Comisia a prezentat propuneri de suprimare a finanțării terorismului prin consolidarea accesului la informații financiare. Ele ar permite autorităților de aplicare a legii să aibă acces în timp util la informațiile financiare necesare pentru investigarea infracțiunilor grave. Noile reglementări promovează o mai bună cooperare între autoritățile naționale de aplicare a legii și unitățile naționale de informații financiare, precum și cu Europol. Propunerea este dezbătută în prezent de către Parlamentul European și Consiliu, care își propun să o adopte înainte de alegerile europene din mai 2019.

În septembrie, Comisia a propus noi reglementări pentru a elimina conținutul cu caracter terorist de pe internet în decurs de o oră. Propunerea clarifică rolurile autorităților naționale și ale furnizorilor de servicii de găzduire (hosting), stabilind, de asemenea, garanții solide care asigură respectarea drepturilor fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, și impunerea unei obligații juridice de diligență.

De asemenea, Comisia a lansat o inițiativă prin care invită Consiliul European să modifice articolul 86 din tratat, astfel încât să permită legiuitorului să extindă competențele Parchetului European pentru a combate terorismul transfrontalier în toate statele membre. Un Parchet European consolidat, care să acționeze la nivelul Uniunii Europene, ar elimina deficiențele actuale în lupta împotriva terorismului și ar stabili o abordare comună a Uniunii împotriva terorismului, în toate etapele, de la cercetarea și urmărirea penală până la aducerea infracțiunilor de terorism în fața justiției.

Infractorii și teroriștii utilizează mesaje text (SMS), e-mailuri și aplicații pentru a comunica. În prezent, peste jumătate din toate anchetele penale includ cereri transfrontaliere pentru obținerea de probe electronice deținute de furnizori de servicii cu sediul în alte țări. Totuși, aproape două treimi dintre aceste infracțiuni nu pot fi investigate sau urmărite în justiție în mod corespunzător din cauza dificultăților cu care se confruntă procurorii în accesarea probelor respective în timp util. Pentru a soluționa această problemă, în luna aprilie, Comisia a propus noi reglementări care permit autorităților judiciare și de aplicare a legii să aibă acces mai ușor la astfel de probe, oriunde ar fi ele stocate în Uniune. În decembrie, Consiliul și-a adoptat poziția de negociere cu privire la propunerea de regulament și va începe negocierile cu Parlamentul European de îndată ce Parlamentul își va adopta poziția de negociere.

La 14 noiembrie, a fost adoptat un nou regulament privind indisponibilizarea și confiscarea activelor la nivel transfrontalier. Noile reglementări vor facilita recuperarea transfrontalieră a activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, vor conduce la indisponibilizarea și confiscarea mai eficientă a fondurilor ilicite și vor proteja dreptul victimelor la despăgubiri.

Uniunea Europeană a convenit să îmbunătățească cadrul juridic al Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, să elimine lacunele din sistem și să ajute statele membre să identifice resortisanții țărilor terțe cu condamnări penale. Această legislație va crea un sistem centralizat de identificare a țărilor din Uniunea Europeană din care se pot obține rapid informații detaliate privind condamnările din registrele naționale.

Legislație mai eficace împotriva spălării banilor

Noile norme în materie de combatere a spălării banilor, în vigoare din iulie 2018, împiedică utilizarea sistemelor financiare ale Uniunii Europene pentru spălarea banilor sau finanțarea teroriștilor. În octombrie 2018, Uniunea Europeană a convenit să consolideze măsurile de drept penal pentru combaterea spălării banilor. Infracțiunile și sancțiunile pentru spălarea banilor vor fi armonizate printr-o nouă directivă, garantând faptul că, în întreaga Uniune Europeană, infractorilor periculoși și teroriștilor li se aplică sancțiuni la fel de severe pentru infracțiunile comise. Pe baza unei metodologii publicate de Comisie în luna iunie, s-a pus în aplicare o politică consolidată de identificare a jurisdicțiilor țărilor terțe cu deficiențe strategice în ceea ce privește combaterea spălării banilor și a finanțării regimurilor teroriste.

Deși cadrul UE de combatere a spălării banilor este solid, cazurile recente care implică bănci din Uniunea Europeană indică în mod clar că sunt necesare îmbunătățiri, în special în ceea ce privește cooperarea transfrontalieră între autoritățile competente. În septembrie, Comisia a prezentat o propunere de consolidare a supravegherii instituțiilor financiare din Uniunea Europeană pentru a răspunde mai bine amenințărilor legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului, în special prin consolidarea mandatului Autorității Bancare Europene de a acționa în domeniul supravegherii sectorului financiar în materie de spălare a banilor. Propunerea este dezbătută în prezent de către Parlamentul European și Consiliu, care își propun să o adopte înainte de alegerile europene din mai 2019.

În plus, în luna aprilie, Comisia a prezentat o propunere menită să faciliteze utilizarea informațiilor financiare și de altă natură pentru prevenirea și combaterea formelor grave de criminalitate. Această propunere va consolida cooperarea dintre unitățile de informații financiare și autoritățile de aplicare a legii, precum și cooperarea dintre unitățile de informații financiare.

Comisia a adoptat un regulament delegat de adoptare a standardelor tehnice de reglementare privind criteriile pentru desemnarea punctelor centrale de contact pentru emitenții de monedă electronică și prestatorii de servicii de plată și a normelor privind funcțiile acestora.

Justiție civilă

Îmbunătățirea cooperării judiciare

În luna mai, Comisia a adoptat două propuneri privind modernizarea și digitalizarea cooperării judiciare în ceea ce privește notificarea sau comunicarea actelor și obținerea de probe, al căror obiectiv este ca accesul la justiția civilă să devină mai puțin costisitor, mai eficient și mai simplu pentru cetățeni și pentru întreprinderi. Aceste propuneri sunt în prezent în curs de negociere în cadrul Consiliului și al Parlamentului European.

În decembrie, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord în cadrul trilogurilor privind normele propuse cu privire la procedurile de insolvență, în vederea instituirii unor sisteme de restructurare și a acordării unei noi șanse antreprenorilor. Această inițiativă, care va fi adoptată oficial în 2019, va spori posibilitățile întreprinderilor viabile care se confruntă cu dificultăți financiare de a se restructura din timp, pentru a preveni falimentul și a evita disponibilizarea personalului. De asemenea, inițiativa va garanta că antreprenorii cinstiți beneficiază de o a doua șansă de a desfășura o activitate comercială după un faliment.

În decembrie 2018, Consiliul a ajuns la un acord politic cu privire la propunerea de actualizare a „Regulamentului Bruxelles IIa”, în vederea actualizării normelor care protejează copiii în litigiile familiale transfrontaliere și a accelerării procedurilor.

Dreptul societăților comerciale și accesul la informații privind societățile comerciale

În luna aprilie, Comisia a propus noi norme privind utilizarea instrumentelor și proceselor digitale în domeniul dreptului societăților comerciale și al transformărilor, fuziunilor și divizărilor transfrontaliere. Scopul este de a permite societăților comerciale să utilizeze instrumente digitale în interacțiunile lor cu autoritățile publice în ceea ce privește aspectele legate de dreptul societăților comerciale, precum și de a oferi o procedură armonizată pentru societățile comerciale care se restructurează sau își transferă activitatea în cadrul pieței unice, oferind, în același timp, mai multă claritate juridică și garanții angajaților, acționarilor și creditorilor. Negocierile din cadrul Parlamentului European și al Consiliului au progresat în mod satisfăcător în 2018, conform unui calendar ambițios care vizează adoptarea noilor norme în actuala legislatură.

Sistemul de interconectare a registrelor comerțului, care facilitează găsirea de informații privind societățile comerciale în Uniunea Europeană, a fost utilizat pe scară largă în 2018; în primele 17 luni de la crearea sa au fost efectuate peste 372 000 de căutări de informații privind societățile comerciale și au fost depuse peste 241 000 de cereri de informații privind societățile comerciale.

O protecție sporită a datelor cu caracter personal

Regulamentul general privind protecția datelor, în vigoare din mai 2018, creează un cadru de protecție a datelor mai solid și mai coerent pentru persoanele, întreprinderile și administrațiile din întreaga Uniune Europeană. În luna ianuarie, Comisia a emis orientări care explică principalele inovații și oportunități aduse de noul regulament.

La 11 decembrie 2018, au intrat în vigoare noi norme privind protecția datelor pentru instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii Europene.

Normele propuse privind confidențialitatea în mediul electronic au ca scop asigurarea unui nivel ridicat de protecție a vieții private a utilizatorilor de servicii de comunicații electronice și a unor condiții de concurență echitabile pentru toți actorii de pe piață. Noile norme asigură un cadru solid și coerent pentru prelucrarea datelor și aliniază normele existente, care datează din 2002, la Regulamentul general privind protecția datelor pentru a apăra drepturile cetățenilor la protecția datelor cu caracter personal.

Fluxurile de date sunt importante atât pentru întreprinderi, cât și pentru aplicarea legii. Prin stabilirea faptului că o țară din afara Uniunii Europene asigură un nivel adecvat de protecție a datelor, deciziile privind caracterul adecvat al nivelului de protecție permit ca datele cu caracter personal să circule liber între Uniunea Europeană și țara respectivă în scopuri comerciale și/sau permit autorităților de aplicare a legii să facă schimb de date atunci când este necesar, asigurând în același timp continuitatea protecției.

În iulie, Uniunea Europeană și Japonia au încheiat convorbirile cu privire la recunoașterea reciprocă a caracterului adecvat al protecției oferite în scopuri comerciale. În paralel, există discuții în curs între Uniunea Europeană și Coreea de Sud privind caracterul adecvat al protecției în scopuri comerciale, care se preconizează a fi finalizate la începutul anului 2019.

Drepturi fundamentale și sisteme judiciare

Îmbunătățirea eficacității sistemelor de justiție și apărarea statului de drept

Pentru punerea în aplicare a legislației Uniunii Europene și pentru investiții, este esențial ca sistemele de justiție să fie eficace. În 2018, Comisia a utilizat tabloul de bord privind justiția în UE și semestrul european pentru a încuraja statele membre să îmbunătățească independența, calitatea și eficiența sistemelor de justiție. În luna iulie, Consiliul a adresat recomandări cu privire la aceste aspecte Croației, Italiei, Ciprului, Portugaliei și Slovaciei.

În septembrie, Comisia a trimis Polonia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcări ale principiului independenței sistemului judiciar introduse de noua lege poloneză privind reducerea vârstei de pensionare pentru judecătorii Curții Supreme. Curtea de Justiție a luat măsuri provizorii de acceptare a tuturor solicitărilor Comisiei până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către Curte.

În contextul noului buget pe termen lung al Uniunii Europene, Comisia a propus un regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe în ceea ce privește statul de drept în statele membre.

Protecția drepturilor și combaterea discriminării

În luna aprilie, Comisia a propus standarde la nivelul Uniunii Europene pentru protecția avertizorilor care raportează încălcări ale normelor Uniunii Europene ce pot cauza prejudicii grave interesului public. Acest lucru va îmbunătăți detectarea, investigarea și sancționarea încălcărilor legislației Uniunii Europene și va proteja dreptul la libertatea de exprimare și la libertatea mass-mediei.

Raportul pe 2017 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene a subliniat provocările urgente cu care se confruntă Uniunea în efortul de a transforma drepturile fundamentale în realitate în viața oamenilor. Printre exemple se numără un răspuns mai eficace la infracțiunile motivate de ură, la discursul de incitare la ură și la violența împotriva femeilor, precum și promovarea Pilonului european al drepturilor sociale. Raportul subliniază, de asemenea, rolul important al unei societăți civile libere și dinamice, precum și al instanțelor judecătorești independente.

În luna iulie, Comisia a adresat Ungariei o scrisoare de punere în întârziere referitoare la legea care incriminează activitățile de sprijinire a cererilor de azil și de ședere; scrisoarea vizează, de asemenea, să asigure respectarea normelor Uniunii Europene privind libera circulație a persoanelor și a dispozițiilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Combaterea infracțiunilor motivate de ură și a discursurilor de incitare la ură, atât online, cât și offline

Codul de conduită al Uniunii Europene privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online a continuat să dea rezultate. În conformitate cu cea de a treia evaluare a codului, publicată în ianuarie 2018, au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește analizarea și înlăturarea rapidă a discursurilor de incitare la ură rasiste și xenofobe din mediul online.

Companiile IT au eliminat în medie 70 % din conținutul notificat și au îndeplinit obiectivul de a analiza majoritatea notificărilor în termen de 24 de ore, ajungând la o medie de peste 81 %. Codul a devenit un standard în domeniu, în lupta împotriva discursurilor ilegale de incitare la ură: Snapchat, Instagram, Google+ și Dailymotion și-au anunțat participarea în 2018.

Nediscriminarea și egalitatea

Statele membre au obligația de a avea pe teritoriul lor cel puțin o organizație – un organism de promovare a egalității – care să analizeze și să monitorizeze discriminarea, dar și să promoveze și să protejeze tratamentul egal al tuturor persoanelor care locuiesc în statul membru respectiv. În luna iunie, Comisia a recomandat o serie de măsuri prin care încurajează statele membre să se asigure că organismele naționale de promovare a egalității îi protejează eficient pe cetățeni și luptă împotriva discriminării.

Una dintre realizările Strategiei europene pentru persoanele cu handicap este propunerea Comisiei referitoare la un act european privind accesibilitatea, care ar urma să îmbunătățească accesibilitatea unor produse și servicii uzuale, cum ar fi telefoanele mobile, calculatoarele, cărțile electronice, comerțul electronic și serviciile bancare. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra vieții a milioane de europeni, iar pentru întreprinderi va fi mai ușor și mai atractiv să creeze și să vândă produse și servicii accesibile. S-a ajuns la un acord provizoriu în noiembrie 2018 și se estimează că Parlamentul European va adopta forma finală a propunerii în aprilie 2019.

Uniunea Europeană a continuat să promoveze diversitatea prin sprijinirea mișcării din ce în mai ample a cartelor diversității, care oferă sprijin în gestionarea diversității pentru 9 000 de organizații din întreaga Europă, implicând 15 milioane de angajați. De asemenea, Comisia a continuat să pună în aplicare lista de acțiuni pentru promovarea egalității persoanelor LGBTI prin monitorizarea legislației, finanțarea proiectelor și sensibilizarea opiniei publice.

În ianuarie, Comisia a publicat o evaluare aprofundată a cadrului Uniunii Europene pentru strategiile naționale de integrare a romilor pentru perioada 2011-2020. Uniunea Europeană a promovat în mod activ cultura romilor în cursul Săptămânii europene a romilor, organizată în aprilie, și a comemorat Holocaustul romilor.

În medie, în Uniunea Europeană, femeile încă câștigă cu 16 % mai puțin decât bărbații. Pentru a combate diferența de remunerare pe criterii de gen, Comisia a început să pună în aplicare un plan de acțiune pentru a realiza obiectivul egalității de remunerare între bărbați și femei, preconizând ca până în 2020 să obțină un progres măsurabil.

Uniunea Europeană a încheiat aderarea la Convenția de la Istanbul a Consiliului Europei privind combaterea și prevenirea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Acesta este un pas important către un cadru juridic mai cuprinzător la nivelul Uniunii, pentru a pune capăt violenței bazate pe gen.

Cetățenia Uniunii Europene

Protecția consulară

În mai 2018 au intrat în vigoare normele privind protecția consulară, care clarifică drepturile cetățenilor Uniunii Europene la asistență din partea ambasadelor altor state membre ale Uniunii într-o țară din afara Uniunii. În august 2018, a fost lansată o campanie de informare privind protecția consulară, adresată tinerilor călători europeni.

În luna mai, Comisia a propus îmbunătățirea normelor privind documentele europene de călătorie provizorii, în scopul de a securiza documentele și a simplifica procedurile aplicabile. Propunerea a fost aprobată de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din cadrul Parlamentului și este în prezent în curs de negociere în cadrul Consiliului.

Cărțile de identitate

În luna aprilie, Comisia a propus măsuri de îmbunătățire a elementelor de securitate cu care sunt prevăzute cărțile de identitate și documentele de ședere ale cetățenilor Uniunii, precum și documentele de ședere ale membrilor familiilor acestora din afara Uniunii Europene. Normele propuse modernizează elementele de securitate și, prin urmare, vor facilita exercitarea de către cetățenii europeni a drepturilor de liberă circulație de care beneficiază. Parlamentul și Consiliul au decis să inițieze negocierile cu privire la propunere.

Alegerile

Ca urmare a scandalului Facebook/Cambridge Analytica, precum și a riscurilor crescute la care sunt expuse alegerile prin intermediul campaniilor de dezinformare, al atacurilor cibernetice și al amenințărilor hibride, organizarea de alegeri libere și corecte pentru Parlamentul European în 2019 a devenit o prioritate pentru Comisie.

Pentru a face față acestor provocări, în septembrie 2018, Comisia a adoptat un pachet de măsuri pentru a sprijini autoritățile statelor membre și alte părți interesate relevante în eforturile lor comune de a asigura alegeri libere și corecte.

Pachetul cuprinde un set de măsuri concrete, inclusiv cooperarea consolidată prin instituirea unor rețele de cooperare pentru alegeri (atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene), orientări privind aplicarea normelor de protecție a datelor în contextul electoral, o mai mare transparență în publicitatea și comunicările politice plătite în mediul online, consolidarea securității cibernetice, aplicarea diligentă a normelor electorale existente pentru a include contextul online, acțiuni de sensibilizare și aplicarea de sancțiuni corespunzătoare pentru utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal în scopul de a influența în mod deliberat rezultatul alegerilor europene.

Protecția consumatorilor

În luna aprilie, Comisia a propus „Noi avantaje pentru consumatori”, pentru a se asigura că drepturile consumatorilor sunt pe deplin respectate în Uniune. Noile norme propun un sistem european de acțiuni colective în despăgubire pentru situațiile în care grupuri de consumatori au suferit un prejudiciu, cu garanții adecvate, astfel încât să nu existe abuzuri. În același timp, aceste norme ar trebui să confere autorităților de protecție a consumatorilor din statele membre competențe de sancționare mai puternice împotriva comercianților care le încalcă. În decembrie, Parlamentul European a adoptat o poziție cu privire la componenta inițiativei „Noile avantaje pentru consumatori” care se referă la acțiunile colective și a planificat să adopte o poziție în ceea ce privește celelalte componente în ianuarie 2019.

Noile norme vizează, de asemenea, adaptarea drepturilor consumatorilor la noile tehnologii. De exemplu, atunci când fac căutări pe piețele și platformele online, consumatorii vor fi clar informați dacă un comerciant plătește pentru un rezultat al căutării. Piețele online vor trebui, de asemenea, să informeze consumatorii cu privire la algoritmii principali care determină clasificarea rezultatelor și cu privire la comerciantul de la care cumpără consumatorul.

Comisia a continuat să lucreze la combaterea practicilor comerciale înșelătoare, cum ar fi cele care implică comercializarea unor produse prezentate ca fiind identice, când, de fapt, compoziția sau caracteristicile lor diferă în mod semnificativ, inclusiv prin propunerea de a clarifica legislația aplicabilă a Uniunii Europene în cadrul inițiativei „Noile avantaje pentru consumatori”. În plus, Comisia a publicat o metodologie de testare comună elaborată cu ajutorul întreprinderilor, care este pusă în aplicare în prezent în cadrul unei campanii de testare la nivelul Uniunii.

În temeiul noilor norme privind pachetele de servicii de călătorie, aflate în vigoare din luna iulie, călătorii vor primi informații clare care explicitează dacă li se oferă un pachet de servicii cu protecție deplină sau un serviciu de călătorie asociat, cu o protecție mai limitată. Călătorii vor beneficia, de asemenea, de mai multe drepturi, de exemplu în ceea ce privește anulările sau în cazul în care organizatorul mărește prețul cu mai mult de 8 %.

Soluționarea extrajudiciară a plângerilor

Procedura de soluționare alternativă a litigiilor garantează că, atunci când apar probleme legate de achiziții efectuate de consumatori, sunt disponibile modalități accesibile și imparțiale de soluționare a litigiilor pentru a sprijini consumatorii și comercianții. În 2018, au apărut organisme certificate de soluționare a litigiilor în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Acțiunile comune pentru protecția consumatorilor

În 2018, Comisia a fost implicată într-o serie de acțiuni comune cu organismele naționale, pentru a asigura respectarea normelor de protecție a consumatorilor. În urma scandalului „dieselgate” legat de emisii, Volkswagen s-a angajat să continue reparațiile în mod gratuit până la sfârșitul anului 2020. În iulie, rata reparațiilor a ajuns la 80 % din autoturismele afectate. O altă acțiune comună, care implică Facebook, Twitter și Google+, a dus la îmbunătățirea condițiilor de utilizare a rețelelor de socializare pentru un număr de peste 250 de milioane de utilizatori din Uniunea Europeană. În 2018, s-a inițiat o acțiune împotriva AirBnB pentru ca aceasta să își îmbunătățească transparența prețurilor practicate și să își alinieze condițiile de utilizare la standardele Uniunii Europene.

Măsuri care vizează să împiedice produsele periculoase să ajungă la consumatori

Sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase permite schimbul rapid de informații în legătură cu produsele periculoase identificate pe piață și cu măsurile luate pentru a le împiedica să ajungă la consumatori, în principal la copii. În 2018, 2 257 de produse periculoase au circulat între cele 31 de autorități naționale europene participante la sistem.

În luna iunie, patru piețe online: Alibaba (pentru AliExpress); Amazon; eBay și Rakuten Franța au semnat un „acord privind siguranța produselor” și s-au angajat, printre altele, să elimine de pe site-urile lor, în termen de două zile lucrătoare, produsele periculoase identificate de autoritățile naționale de supraveghere.

Raportul anual din 2017 privind Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje arată că, în 2017, au fost raportate 3 832 de notificări inițiale referitoare la posibile riscuri legate de alimente sau de hrană pentru animale, 942 dintre acestea fiind clasificate drept „alerte” care ridică probleme grave de sănătate.

rescEU

Deși actualul mecanism de protecție civilă al UE oferă o bază solidă pentru un răspuns coordonat la nivel european la dezastrele naturale și la cele provocate de om, sezonul incendiilor forestiere din 2018 a demonstrat încă o dată necesitatea de a ameliora și de a consolida acest mecanism. Suprafața totală arsă în Europa a fost de peste 130 000 de hectare în 2018, iar riscul de producere a incendiilor este de așteptat să crească în continuare, ca urmare a schimbărilor climatice. În 2018, Grecia, Suedia, Letonia și Portugalia au activat mecanismul de protecție civilă al UE pentru a răspunde la incendiile forestiere. Incendiile au făcut obiectul celei mai mari părți (35 %) din cererile pentru asistență din partea Uniunii Europene.

În decembrie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu titlu provizoriu asupra propunerii Comisiei de consolidare a mecanismului existent. Propunerea va stimula investițiile în prevenirea și pregătirea în caz de dezastre, va încuraja punerea în comun a asistenței în cadrul Rezervei europene de protecție civilă și va crea o rezervă de capacități suplimentare de protecție civilă la nivelul Uniunii Europene pentru a răspunde la dezastre (așa-numita rescEU). Capacitățile rescEU vor include avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor și, pe baza unei analize a riscurilor, pot fi extinse la alte capacități. Cele trei instituții s-au angajat să încheie adoptarea oficială, iar intrarea în vigoare este prevăzută pentru prima jumătate a anului 2019.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027

Ca parte a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus crearea unui fond pentru justiție, drepturi și valori, cu un buget propus de 947 de milioane de euro pentru perioada de șapte ani. Fondul se va concentra asupra persoanelor și entităților care contribuie la valorile comune, la drepturile și la diversitatea bogată din Uniunea Europeană.

Agenda europeană privind migrația

Pe parcursul anului 2018, Comisia a prezentat rapoarte intermediare periodice privind implementarea Agendei europene privind migrația, analizând măsurile luate pentru stabilizarea fluxurilor și pentru o mai bună gestionare a frontierelor externe ale Uniunii. Rapoartele au analizat eforturile Uniunii Europene de a aborda cauzele profunde ale migrației, de a oferi sprijin statelor membre din prima linie și țărilor învecinate care se confruntă cu o presiune puternică a migrației, de a proteja migranții în cursul etapelor de deplasare, returnare și readmisie, precum și de a realiza progrese cu privire la căile legale, cum ar fi relocarea.

În raportul său din decembrie 2018, Comisia a remarcat faptul că abordarea globală a Uniunii în materie de migrație a dat rezultate pe toate fronturile: sosirile neregulamentare au scăzut, ajungând la nivelurile anterioare crizei, s-a dezvoltat o cooperare mai strânsă cu țările partenere, frontierele externe sunt mai bine administrate și există instrumente mai eficiente pentru gestionarea migrației în interiorul Uniunii. Raportul a concluzionat că trebuie continuate eforturile la toate nivelurile, atât în afara, cât și în interiorul Uniunii Europene.

Protecția frontierelor și combaterea fluxurilor neregulamentare

Gestionarea frontierelor

Negocierile au continuat în 2018 cu privire la propunerea Comisiei din 2017 de a actualiza Codul frontierelor Schengen ca o recunoaștere a necesității de a garanta securitatea cetățenilor noștri, dar asigurându-le, în același timp, libertatea de mișcare. Obiectivul este acela de a adapta normele privind reintroducerea controalelor temporare la frontierele interne la nevoile actuale și de a introduce garanții procedurale mai solide, astfel încât controalele la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță.

În comunicarea sa din luna decembrie privind migrația, Comisia a solicitat reinstituirea deplină a spațiului Schengen ca o zonă fără controale temporare la frontierele interne, având la bază un sistem european comun de azil care funcționează în mod corespunzător.

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a acordat sprijin polițiștilor de frontieră naționali mobilizând în medie, în 2018, aproximativ 1 350 de experți de-a lungul rutelor de migrație. În iunie, statele membre au solicitat întărirea rolului de sprijin al agenției, prin cooperarea cu țările din afara Uniunii, creșterea resurselor și consolidarea mandatului.

Ca răspuns, în luna septembrie, Comisia a propus consolidarea agenției cu un corp permanent de 10 000 de angajați operaționali până în 2020. Membrii corpului permanent vor avea puteri executive și propriul lor echipament pentru a interveni ori de câte ori este necesar la frontierele externe ale Uniunii, precum și în țările terțe. Totodată, propunerea garantează faptul că statele membre își păstrează suveranitatea asupra operațiunilor efectuate la frontierele lor. Până la sfârșitul anului 2018, statele membre au convenit în cadrul Consiliului cu privire la anumite elemente din propunerea Comisiei (dispozițiile privind returnarea și cooperarea cu țările terțe), însă discuțiile referitoare la ansamblul elementelor continuă.

Uniunea Europeană a continuat negocierile cu țările din Balcanii de Vest în ceea ce privește acordurile de cooperare operațională în materie de gestionare a frontierelor, care ar permite poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european să ofere asistență și să își mobilizeze personalul atunci când este necesar. În octombrie, Uniunea a semnat un astfel de acord cu Albania și au fost parafate acorduri cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (în iulie) și cu Serbia (în septembrie). De asemenea, au fost încheiate cu succes negocierile cu Muntenegru și cu Bosnia și Herțegovina.

Sisteme de informații privind securitatea și gestionarea frontierelor

În octombrie 2018 a intrat în vigoare Regulamentul de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Noul sistem va institui controlul prealabil pentru detectarea riscurilor legate de securitate și migrație în ceea ce privește călătorii care beneficiază de acces fără viză în spațiul Schengen, pregătind terenul pentru ca sistemul să devină operațional până la sfârșitul anului 2021.

După intrarea în vigoare a noului act normativ în decembrie 2017, Comisia a început să lucreze la punerea în aplicare a unui nou sistem de intrare/ieșire pentru spațiul Schengen. Sistemul va înăspri controalele la frontierele externe ale Uniunii prin înregistrarea informațiilor privind intrarea, ieșirea și refuzul intrării resortisanților din țări terțe care trec frontierele externe ale spațiului Schengen. Se așteaptă ca acesta să devină operațional până la sfârșitul anului 2020.

Consolidarea Sistemului de informații Schengen

Sistemul de informații Schengen sprijină cooperarea în materie de control la frontierele externe și de aplicare a legii în țările din spațiul Schengen. În decembrie 2018 au intrat în vigoare noi norme de consolidare a sistemului. Printre modificări se numără noi alerte privind deciziile de returnare și o mai bună aplicare a interdicțiilor de intrare, obligația de a include alerte legate de terorism, dispoziții mai ferme privind copiii dispăruți și persoanele care au nevoie de ajutor. Modificările vizează, de asemenea, norme mai stricte de protecție a datelor, utilizarea mai eficientă a amprentelor digitale, a amprentelor palmare și a imaginilor faciale pentru identificarea persoanelor, precum și facilitarea accesului agențiilor din Uniune.

Interoperabilitate

În decembrie 2017, Comisia a propus o nouă legislație privind interoperabilitatea sistemelor de informații, pentru a se asigura că polițiștii de frontieră, funcționarii serviciilor de imigrație și autoritățile de aplicare a legii au acces la informațiile de care au nevoie, atunci când au nevoie. Până la sfârșitul anului 2018, Parlamentul European și statele membre au înregistrat progrese importante, pregătind terenul pentru adoptare în primul trimestru al anului 2019.

Returnare și readmisie

Cu sprijinul Uniunii Europene, Organizația Internațională pentru Migrație a ajutat, numai în 2018, un număr de 16 463 de persoane să se întoarcă în mod voluntar din Libia în țara de origine. Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu Uniunea Africană, cu Organizația Națiunilor Unite și cu autoritățile libiene pentru a pune capăt detenției sistematice a migranților, printre care se numără și copii. Peste 2 700 de refugiați au fost eliberați din detenție datorită acestor eforturi.

În septembrie, Comisia a propus o revizuire specifică a Directivei privind returnarea, care, în combinație cu propunerea pentru un nou regulament privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, consolidează mandatul agenției în materie de returnare și vizează îmbunătățirea eficacității politicii Uniunii în materie de returnare, asigurând, în același timp, respectarea în continuare a drepturilor fundamentale ale migranților.

Pentru a accelera procedurile de returnare și pentru a preveni sustragerea și deplasările secundare neregulamentare, propunerea introduce aplicarea unor proceduri simplificate de returnare la frontiera externă în cazul persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse. Propunerea introduce obligația de a emite imediat decizii de returnare pentru solicitanții de azil ale căror cereri au fost respinse, eliminând o lacună procedurală care până în prezent facilita sustragerea, și impune migranților în situație neregulamentară să coopereze în cursul procedurilor de identificare. De asemenea, propunerea armonizează normele referitoare la ordonarea plasării în detenție a migranților aflați în situație neregulamentară în scopul îndepărtării lor, inclusiv prin stabilirea unei perioade maxime de detenție de cel puțin trei luni și prin asigurarea posibilității de reținere a migranților care prezintă riscuri pentru ordinea sau securitatea publică. În cele din urmă, statele membre ar urmă să aibă obligația de a institui programe naționale de asistență pentru migranții aflați în situație neregulamentară care doresc să se întoarcă în mod voluntar.

Protecția celor care au nevoie de ajutor

Reforma în materie de azil

Uniunea Europeană rămâne fidelă valorilor sale fundamentale și oferă protecție celor care au nevoie de ajutor, numărul total al solicitanților de azil cărora li s-a acordat protecție în primele nouă luni ale anului 2018 ridicându-se la 164 055. După doi ani de muncă intensivă s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește propunerile Comisiei din 2016 de reformare a sistemului european comun de azil, cinci dintre cele șapte propuneri ale Comisiei fiind pregătite pentru adoptare: Regulamentul privind condițiile pentru protecția internațională, Directiva privind condițiile de primire, Regulamentul privind Agenția Uniunii Europene pentru Azil, Regulamentul privind Eurodac și Regulamentul privind cadrul de relocare al Uniunii. Deși se încadrează într-un proces mai amplu de reformă, fiecare propunere individuală aduce un beneficiu clar, iar adoptarea rapidă a fiecăreia în parte ar aduce o schimbare certă pe teren.

S-au înregistrat progrese importante și în ceea ce privește Regulamentul privind procedurile de azil și Regulamentul Dublin, elemente indispensabile ale unui sistem de azil care să treacă proba timpului. La cererea statelor membre, ar putea fi stabilite aranjamente temporare care să anticipeze principalele elemente ale unui viitor Regulament Dublin și să asigure tranziția până la intrarea în vigoare a noului regulament. În plus, pentru a facilita un compromis, Comisia a propus, în septembrie, extinderea mandatului, a instrumentelor și a bugetului Agenției Uniunii Europene pentru Azil (321 de milioane de euro pentru perioada 2019-2020), pentru a oferi o asistență mai consistentă statelor membre pe parcursul procedurii de protecție internațională, atunci când se solicită acest lucru. Împreună cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, echipele comune ale Uniunii responsabile de gestionarea migrației vor sprijini statele membre când și unde este necesar, pentru sarcini precum identificarea și înregistrarea solicitanților de azil, elaborarea deciziilor privind cererile de protecție internațională și de asistență operațională.

„Hotspoturi” și sprijin pentru Grecia, Italia și Spania

Pentru a veni în sprijinul autorităților elene și al organizațiilor internaționale și neguvernamentale care gestionează criza umanitară și criza refugiaților din Grecia, Comisia a alocat, de la începutul anului 2015, peste 816,4 milioane de euro în cadrul asistenței de urgență. Finanțarea de urgență se adaugă celor 613,5 milioane de euro alocate deja Greciei în cadrul programelor naționale pentru perioada 2014-2020. La sfârșitul anului, Comisia a delegat gestionarea a 252 de milioane de euro organizațiilor internaționale care își desfășoară activitatea în Grecia, printre care Unicef și Agenția Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR). Totodată, Comisia oferă sprijin structural permanent autorităților elene, cu o prezență permanentă pe toate insulele în care se află hotspoturi.

În ceea ce privește Italia, în 2018 au fost alocate peste 35,5 milioane de euro, ceea ce înseamnă că, începând din 2014, asistența totală de urgență pusă la dispoziția Italiei se cifrează la 224,9 milioane de euro. Alocarea pentru asistența de urgență vine în completarea sprijinului de peste 724 de milioane de euro din partea Uniunii pentru programele naționale ale Italiei din cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020.

În iulie, având în vedere numărul tot mai mare de sosiri, Spaniei i-a fost alocată asistență de urgență în valoare de 36,01 milioane de euro pentru a îmbunătăți capacitatea de recepție a sosirilor pe coasta de sud și în Ceuta și Melilla, precum și pentru a contribui la creșterea numărului returnărilor. Finanțarea de urgență acordată Spaniei se adaugă celor 737,5 milioane de euro care au fost alocate acestei țări pentru gestionarea migrației, a frontierelor și a securității în cadrul programelor naționale pentru perioada 2014-2020.

Migranții care au sosit în hotspoturile din Italia și Grecia au fost identificați, înregistrați și li s-au prelevat amprentele digitale în mod corespunzător, iar datele lor au fost verificate prin consultarea bazelor de date de securitate relevante. În raportul său din decembrie referitor la Agenda europeană privind migrația, Comisia a remarcat că situația din Grecia s-a îmbunătățit, dar că autoritățile elene trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți condițiile de primire, a accelera prelucrarea cererilor de azil și a mări numărul returnărilor.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au continuat să contribuie la atenuarea presiunii exercitate asupra Greciei și Italiei asigurând transferul solicitanților eligibili din aceste țări, care se află în prima linie a fluxurilor de migrație.

Declarația Uniunea Europeană-Turcia

Declarația Uniunea Europeană-Turcia din 2016 a rămas deosebit de importantă pentru reducerea trecerilor neregulamentare și periculoase dinspre Turcia continentală către insulele grecești, pentru salvarea de vieți omenești pe mare și pentru promovarea relocării cetățenilor sirieni care au nevoie de protecție internațională.

Turcia a depus eforturi remarcabile pentru a oferi adăpost și sprijin unui număr de peste 3,5 milioane de refugiați sirieni înregistrați, iar Uniunea și-a demonstrat angajamentul de a sprijini Turcia în această provocare. Instrumentul pentru refugiații din Turcia continuă să sprijine necesitățile refugiaților și ale comunităților-gazdă din Turcia, în strânsă cooperare cu autoritățile din această țară. Instrumentul a ajutat peste 1,3 milioane de refugiați, prin transferuri lunare de fonduri, sprijin educațional pentru 500 000 de copii și asistență medicală pentru sute de mii de persoane, cu o sumă distribuită de 1,9 miliarde de euro. Uniunea Europeană a început, de asemenea, să mobilizeze a doua tranșă a sprijinului financiar în valoare de 3 miliarde de euro.

Sprijin financiar pentru gestionarea eficientă a migrației

Comisia sprijină eforturile naționale de îmbunătățire a gestionării migrației și frontierelor printr-o finanțare semnificativă. Fondul pentru azil, migrație și integrare, care dispune de 576 de milioane de euro, Fondul pentru securitate internă (componenta frontiere și vize), cu 567 de milioane de euro, și Fondul pentru securitate internă (componenta de cooperare polițienească), cu 92,7 milioane de euro, au continuat în 2018 să sprijine consolidarea capacităților, oferind asistență umanitară și medicală și contribuind la dezvoltarea cooperării operaționale. Pentru perioada 2014-2020, sprijinul Uniunii pentru eforturile naționale în domeniul migrației și al securității este estimat la 5,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare și la 2,9 miliarde de euro pentru Fondul pentru securitate internă (cu excepția agențiilor).

În decembrie 2018, Parlamentul European și Consiliul au modificat normele care guvernează Fondul pentru azil, migrație și integrare, pentru a le permite statelor membre să utilizeze în continuare fondurile alocate anterior mecanismului de transfer de urgență al Uniunii, care s-a încheiat cu succes în 2017. Modificarea va permite statelor membre să utilizeze fondurile rămase pentru a continua transferul sau relocarea solicitanților sau a beneficiarilor de protecție internațională, precum și pentru a răspunde altor nevoi legate de migrație care intră în domeniul de aplicare al fondului.

Gestionarea migrației și salvarea de vieți omenești pe mare

Operațiunea Themis, împreună cu alte operațiuni comune și misiuni navale ale Uniunii, a continuat să sprijine Italia în abordarea problemei imigrației ilegale în zona centrală a Mării Mediterane. În total, aceste operațiuni au contribuit la salvarea a peste 690 000 de persoane pe mare.

În același timp, Uniunea Europeană a continuat să combată rețelele infracționale de introducere ilegală a migranților în zona centrală a Mării Mediterane și în Marea Egee, cu ajutorul autorităților turce și al NATO. A fost intensificată cooperarea cu partenerii din Sahel pentru combaterea introducerii ilegale de migranți și a rețelelor de trafic de persoane, în conformitate cu declarația adoptată la Niamey (Niger) în luna martie.

În conformitate cu Planul de acțiune împotriva introducerii ilegale de migranți din 2015, Comisia a propus, în mai 2018, o revizuire a legislației care organizează modul în care colaborează statele membre, Uniunea Europeană și ofițerii de legătură în materie de imigrație din agențiile Uniunii. Această revizuire urmărește să asigure o mai bună cooperare și coordonare între funcționarii europeni mobilizați în țările terțe pentru a lucra în domeniul migrației. Se așteaptă ca negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu să înceapă în prima parte a anului 2019, astfel încât noile norme să poată intra în vigoare până la sfârșitul lunii mai 2019.

În decembrie, Consiliul European a aprobat măsuri cu accent pe aplicarea legii pentru a intensifica lupta împotriva rețelelor infracționale care introduc ilegal migranți. Acțiunile concrete se bazează pe o abordare consolidată între agenții, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, valorificând la maximum sinergiile dintre instrumentele disponibile și optimizând utilizarea activelor externe ale Uniunii. Printre obiectivele principale se numără dezvoltarea capacităților operaționale și analitice ale Centrului european privind introducerea ilegală de migranți, consolidarea capacității de combatere a comunicării online între traficanții de persoane, dezvoltarea de parteneriate cu țările terțe și schimbul de informații privind rețelele infracționale.

Îmbunătățirea căilor de acces sigure și legale către Europa

Dezvoltarea unor căi de intrare regulamentare pentru persoanele care au nevoie de protecție și crearea de canale pentru migrația forței de muncă reprezintă o parte integrantă a abordării globale a Uniunii privind migrația. Aceasta merge mână în mână cu o politică fermă de combatere a fluxurilor neregulamentare de migranți și de asigurare a unei protecții sporite a frontierelor, a unor proceduri de azil eficientizate și a unor returnări mai eficace. În discursul său privind starea Uniunii din septembrie, președintele Juncker a reiterat îndemnul Comisiei de a deschide mai multe căi legale.

Relocarea

Inițiativele Uniunii Europene în materie de relocare au demonstrat că migrația nesigură și ilegală a persoanelor care au nevoie de protecție internațională poate fi înlocuită de canale legale și sigure. Începând din 2015, diferite programe de relocare ale Uniunii Europene au ajutat peste 48 700 dintre cele mai vulnerabile persoane să găsească adăpost în Uniune. Dintre acestea, aproape 21 000 de persoane au fost relocate în 2018 de statele membre în baza unui angajament vizând relocarea a peste 50 000 de persoane care au nevoie de protecție până la sfârșitul lunii octombrie 2019; acesta a fost cel mai amplu program de relocare al Uniunii până în prezent.

Încurajarea migrației în funcție de necesități

De asemenea, Comisia a prezentat propuneri de creare a unor căi mai atractive pentru migrația forței de muncă bazată pe necesități. Un nou sistem al cărții albastre a Uniunii Europene, care, conform propunerii Comisiei din 2016, ar aduce o valoare adăugată reală în comparație cu actuala carte albastră, constituie o componentă esențială pentru crearea unei economii atractive și mai competitive. Până la sfârșitul anului, eforturile depuse de Uniune pentru a implementa proiecte-pilot privind migrația legală împreună cu parteneri africani importanți au înregistrat progrese considerabile. Cu un buget alocat de 20 de milioane de euro, se preconizează că mai multe proiecte vor începe în 2019. Ele vor permite trecerea de la migrația ilegală la o migrație legală sigură, ordonată și bine gestionată.

Integrarea

Integrarea timpurie și eficace este esențială pentru ca migrația să devină un beneficiu atât pentru migranți, cât și pentru economia și coeziunea societății europene. Uniunea Europeană a continuat să implementeze Planul de acțiune privind integrarea resortisanților țărilor terțe din 2016, adoptat la 7 iunie. Acesta oferă un cadru cuprinzător pentru sprijinirea eforturile statelor membre de a-și dezvolta și consolida politicile de integrare prin sprijin financiar și orientări legate de bunele practici. Pentru a încuraja integrarea migranților pe piața forței de muncă, Comisia a promovat o abordare care implică o multitudine de părți interesate și a oferit sprijin la fața locului factorilor implicați în activitățile de integrare, inclusiv autorităților locale și regionale și organizațiilor neguvernamentale.

Cu prilejul Forumului european privind migrația din martie, peste 200 de părți interesate au prezentat exemple de integrare cu succes pe piața forței de muncă a migranților.

Politica vizelor

Resortisanții anumitor țări din afara Uniunii trebuie să dețină o viză pentru a călători în spațiul Schengen. Uniunea Europeană a instituit o politică comună în materie de vize pentru șederile de scurtă durată în spațiul Schengen, pe baza unei liste comune a țărilor ai căror cetățeni trebuie să dețină viză la trecerea frontierelor externe și a unei liste a țărilor ai căror cetățeni sunt scutiți de această obligație. În 2017 (an pentru care sunt disponibile cele mai recente cifre), cele 26 de state Schengen au eliberat 14,6 milioane de vize de scurtă ședere.

În martie, Comisia a propus reformarea politicii comune în materie de vize, pentru a adapta normele în domeniu la preocupările în continuă schimbare în materie de securitate, la provocările legate de migrație și la noile oportunități oferite de evoluțiile tehnologice. Obiectivul modificărilor propuse în privința Codului de vize este facilitarea procedurilor de acordare a vizelor pentru călătorii legitimi, consolidând în același timp securitatea și reducând riscurile legate de migrația neregulamentară. Până la sfârșitul anului 2018, atât Parlamentul European, cât și Consiliul și-au adoptat mandatele pentru negocierile interinstituționale. Discuțiile dintre colegiuitori sunt în curs de desfășurare, negocierile urmând a fi finalizate la începutul anului 2019.

În luna mai, Comisia a propus modernizarea Sistemului de informații privind vizele, pentru a răspunde mai bine provocărilor în continuă evoluție în materie de securitate și migrație și pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe ale UE. Modificările propuse vor permite verificări mai amănunțite ale antecedentelor solicitanților de viză și eliminarea lacunelor în materie de securitate și informare, în special în ceea ce privește documentele de ședere pe termen lung eliberate de statele membre. Va fi posibilă totodată interoperabilitatea deplină cu alte baze de date la nivelul Uniunii. Discuțiile din cadrul Parlamentului European și al Consiliului erau în curs de desfășurare la sfârșitul anului 2018, urmând ca negocierile să se încheie la începutul anului 2019.

În 2018 au continuat negocierile privind acordurile Uniunii Europene de facilitare a eliberării vizelor cu Belarus, China și Tunisia. În ceea ce privește liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat în luna iulie că Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo) îndeplinește toate criteriile pentru un regim de călătorii fără viză în spațiul Schengen.

În decembrie 2018, Comisia Europeană a publicat o comunicare privind reciprocitatea vizelor, în care se descrie situația actuală și perspectivele în ceea ce privește situația de nereciprocitate cu Statele Unite ale Americii, singurul caz de acest tip rămas. Cetățenii Bulgariei, Croației, Ciprului, Poloniei și României au în continuare nevoie de viză pentru a călători în Statele Unite. Comunicarea a făcut bilanțul progreselor înregistrate în vederea asigurării reciprocității în materie de vize, aplecându-se asupra progreselor înregistrate de aceste state membre în îndeplinirea cerințelor necesare stabilite de legislația Statelor Unite.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027

În iunie 2018, Comisia a făcut propuneri privind arhitectura instrumentelor de finanțare specifice pentru migrație și gestionarea frontierelor. Împreună cu alocările pentru agențiile relevante, resursele propuse se cifrează la 34,9 miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproape o triplare a pachetului financiar actual de 13 miliarde de euro (inclusiv agențiile). Propunerile privind Fondul pentru azil și migrație și Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, prevăd un mecanism de flexibilitate pentru alocarea de resurse în funcție de evoluția provocărilor, a nevoilor și a priorităților.

Vecinătatea Uniunii Europene

Vecinătatea estică

Summitul Parteneriatului Estic din 2017 a reconfirmat angajamentul ferm față de parteneriat asumat de Uniunea Europeană și partenerii săi: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. În 2018, accentul a fost pus pe reforme în domenii precum economia, o guvernanță mai puternică, o conectivitate mai bună și o societate mai puternică.

Anul 2018 a marcat cel de al patrulea an de relații strânse fără precedent între Uniunea Europeană și Ucraina, cu un summit fructuos desfășurat în luna iulie, care a subliniat continuarea sprijinului intensiv din partea Uniunii pentru programul de reformă al țării. Uniunea Europeană rămâne cel mai mare partener comercial al Ucrainei și cea mai importantă sursă a sa de asistență, care în 2018 s-a axat pe competențele profesionale, de exemplu pe reforma educației și formării profesionale, și pe Fondul pentru eficiență energetică.

Relația dintre Uniunea Europeană și Georgia, încadrată de un acord de asociere deja ambițios, a devenit și mai apropiată în 2018. În luna noiembrie, președintele Jean-Claude Juncker și alți membri ai Comisiei Europene au avut o întâlnire cu mai mulți membri ai Guvernului Georgiei, conduși de prim-ministrul Mamuka Bakhtadze, în clădirea Berlaymont din Bruxelles. Uniunea Europeană și Georgia au convenit asupra a peste 25 de acțiuni concrete în trei domenii de interes: economie, comerț și conectivitate, educație, cercetare și inovare, și justiție și securitate internă. Aceste acțiuni vor promova cooperarea și vor aduce beneficii concrete cetățenilor georgieni.

Rusia

În ceea ce privește relațiile Uniunii Europene cu Rusia, respectarea dreptului internațional rămâne fundamentală. Politica Uniunii Europene față de Rusia se bazează pe următoarele principii: sprijinul deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional, aplicarea integrală a acordurilor de la Minsk (un pachet de măsuri menite să asigure o pace durabilă în Ucraina, semnat de reprezentanții Ucrainei, ai Rusiei și ai separatiștilor din „Republica Populară Donețk” și din „Republica Populară Lugansk”), consolidarea relațiilor cu partenerii noștri estici, creșterea rezilienței Uniunii, necesitatea unei cooperări selective cu Rusia și disponibilitatea de a sprijini societatea civilă din Rusia. În 2018, Uniunea Europeană a purtat discuții cu Rusia cu privire la provocările în materie de securitate, cum ar fi Iranul și Siria. Uniunea și-a reconfirmat politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeei și și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la escaladarea tensiunilor în strâmtoarea Kerci și Marea Azov și cu privire la încălcările dreptului internațional de către Rusia.

Vecinătatea sudică a Uniunii Europene

În 2018, Uniunea Europeană a continuat să colaboreze cu țările partenere din vecinătatea sudică pentru a promova stabilitatea, securitatea și creșterea sustenabilă într-o gamă largă de domenii, în special pe baza noilor priorități ale parteneriatului cu Algeria, Egipt, Iordania și Liban din cadrul politicii europene de vecinătate. În luna mai au fost convenite cu Tunisia prioritățile politice pentru perioada 2018-2020. Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea socioeconomică, buna guvernanță, drepturile omului, securitatea și combaterea cauzelor profunde ale migrației neregulamentare în toate țările din regiune.

De asemenea, Uniunea a colaborat în mod activ cu instituțiile financiare internaționale și cu sectorul privat, prin intermediul Planului său european de investiții externe și prin crearea Fondului european pentru dezvoltare durabilă, care include o garanție financiară menită să contribuie la reducerea riscurilor pentru investiții, după modelul Planului de investiții intern al UE. Planul sprijină mobilizarea investițiilor din sectorul privat în întreprinderile mici și mijlocii, în antreprenoriatul în rândul femeilor, în infrastructura energetică și digitală și în multe alte domenii, pentru a contribui la dezvoltarea locală. Planul include, de asemenea, asistență tehnică pentru consolidarea instituțiilor locale și combaterea corupției. În 2018, Egiptul, Iordania, Marocul și Libanul s-au alăturat Algeriei, Israelului și Tunisiei în cadrul Parteneriatul în domeniul cercetării și inovării în zona mediteraneeană (PRIMA). PRIMA va finanța cercetarea și investițiile în vederea îmbunătățirii agriculturii durabile și a accesului la apă într-o regiune afectată de schimbările climatice și de creșterea demografică. Uniunea Europeană a continuat să promoveze cooperarea regională prin intermediul Uniunii pentru Mediterana și al Ligii Statelor Arabe.

Balcanii de Vest și procesul de extindere

În 2018, Uniunea Europeană și-a consolidat în mod semnificativ relațiile cu Balcanii de Vest. În luna februarie, Comisia Europeană a publicat Strategia pentru Balcanii de Vest pentru o perspectivă credibilă de aderare și un angajament sporit al UE în regiune. Această strategie reconfirmă perspectiva aderării la Uniunea Europeană ca factor-cheie pentru reforme și modernizare în Balcanii de Vest. Strategia a prezentat un plan de acțiune cuprinzător cu 57 de acțiuni pentru perioada 2018-2020, pe baza a șase inițiative emblematice (statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate). Punerea sa în aplicare este în curs de desfășurare, majoritatea acțiunilor fiind lansate, iar unele finalizate în 2018.

Summitul de la Sofia din luna mai, la care a participat președintele Juncker, a reafirmat această perspectivă. Președintele a declarat: „Acest summit ne-a permis să stabilim legături și mai strânse cu prietenii noștri din Balcanii de Vest, care, pas cu pas, se apropie în fiecare zi tot mai mult de Uniunea Europeană – fiecare în ritmul său și pe baza meritelor sale. A face parte integrantă din Uniunea Europeană înseamnă a împărtăși aceleași valori și principii, printre acestea numărându-se respectarea statului de drept, independența sistemului judiciar și libertatea de exprimare, deoarece Uniunea Europeană este în primul rând o comunitate de valori și de drept.”

De asemenea, Uniunea a lansat programe de sprijin pentru agricultură și dezvoltare rurală în Albania, Muntenegru și Serbia, iar astfel de programe sunt în continuare operaționale în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei. Aceste programe contribuie la siguranța și calitatea alimentelor și sporesc atractivitatea traiului în mediul rural.

În 2018, Muntenegru și Serbia și-au continuat negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Ritmul general al acestora depinde de progresele înregistrate în ceea ce privește statul de drept și, în cazul Serbiei, și de normalizarea relațiilor cu Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo). Uniunea Europeană a salutat un acord bilateral între Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei cu privire la numele acesteia din urmă și încurajează ratificarea sa. Ca urmare a eforturilor intense de reformă din Albania și din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, susținute de Uniunea Europeană, Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu ambele țări. Uniunea Europeană a continuat să sprijine reformele în Bosnia și Herțegovina și în Kosovo.

Turcia

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia au continuat să fie afectate de deteriorarea în continuare a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a independenței sistemului judiciar din Turcia. Prin urmare, negocierile de aderare au ajuns într-un impas și nu au mai fost întreprinse acțiuni privind modernizarea uniunii vamale UE-Turcia. Cu toate acestea, dialogul politic a continuat, iar cooperarea la nivel tehnic a continuat în domeniile de mare interes reciproc, cum ar fi migrația, securitatea, comerțul, energia, transportul și mediul.

Relațiile Africa-Europa

Noua Alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, lansată în septembrie 2018, își propune să ducă parteneriatul Uniunii Europene cu Africa la nivelul următor. Inițiativa va contribui la îmbunătățirea creării de locuri de muncă în Africa prin sprijinirea educației și a competențelor, stimularea comerțului și mobilizarea investițiilor în sectoare economice strategice. În discursul său privind starea Uniunii din 2018, președintele Juncker a declarat: „Această alianță – în forma pe care o avem în vedere – ar permite crearea a până la 10 milioane de locuri de muncă în Africa în următorii cinci ani. Dorim să creăm un cadru care să permită atragerea mai multor investiții private în Africa. De fapt, nu pornim de la zero: Fondul de investiții externe, lansat în urmă cu doi ani, va mobiliza investiții în valoare de peste 44 de miliarde EUR în sectorul public și în cel privat. Proiectele deja planificate și inițiate vor mobiliza 24 de miliarde EUR.”

Acest parteneriat între UE și Africa, sub forma unui parteneriat între egali, a fost consolidat cu ocazia unui forum la nivel înalt organizat la Viena în luna decembrie, care s-a axat pe inovare, investiții și crearea de locuri de muncă, educație și sprijinirea întreprinderilor și a comerțului. În termen de trei luni, Alianța Africa-Europa a reușit deja să realizeze primele proiecte.

Unele dintre inițiativele lansate la Viena au inclus o garanție a Uniunii Europene (Mecanismul cu partajarea riscurilor NASIRA), prima de acest tip din cadrul Planului european de investiții externe, care va utiliza fonduri UE în valoare de 75 de milioane de euro pentru a mobiliza investiții de până la 750 de milioane de euro pentru antreprenorii din Africa Subsahariană și din vecinătatea sudică a Uniunii Europene. Se preconizează că aceasta va permite crearea a 800 000 de locuri de muncă și va aduce beneficii celor care de regulă se confruntă cu dificultăți pentru a accesa împrumuturi avantajoase, cum ar fi întreprinderile mici și mijlocii, persoanele strămutate în interiorul țării, refugiații, persoanele returnate, femeile și tinerii. În ceea ce privește schimburile educaționale, UE este pe cale să își îndeplinească obiectivul stabilit pentru 2020, care vizează 35 000 de schimburi.

Numai în 2018, Uniunea Europeană a angajat peste 540 de milioane de euro pentru a sprijini reformele în domeniul mediului de afaceri și investițional, depășind în mod semnificativ angajamentul Alianței Africa-Europa de a crește sprijinul acordat de Uniune până la 300-350 de milioane de euro pe an pentru perioada 2018-2020.

Uniunea Europeană s-a angajat să sprijine crearea unei zone africane continentale de liber schimb și a anunțat un sprijin în valoare de 50 de milioane de euro pentru atingerea acestui obiectiv. Un prim pas a fost făcut în luna decembrie, odată cu semnarea unui program în valoare de 3 milioane de euro cu Comisia Economică pentru Africa a Organizației Națiunilor Unite, care are ca obiectiv elaborarea unor strategii naționale de punere în aplicare pentru zona continentală de liber schimb.

Un aspect esențial al Alianței Africa-Europa este colaborarea în cadrul grupurilor operative comune instituite la reuniunea de la Viena privind Africa rurală, economia digitală, transporturile și energia.

Planul european de investiții externe dă, la rândul său, rezultate: Uniunea Europeană sprijină proiecte de investiții din Africa de Nord și Africa Subsahariană prin intermediul platformelor sale regionale de investiții și a sprijinit programe de investiții în sectoare-cheie, cum ar fi energia din surse regenerabile, agricultura durabilă, infrastructura urbană, conectivitatea și digitalizarea. Dialogul dintre sectorul privat din Africa și cel din Europa este, de asemenea, intensificat prin intermediul platformei Sustainable Business for Africa (Afaceri durabile pentru Africa). Au fost instituite dialoguri public-privat pentru promovarea afacerilor durabile pentru Africa în următoarele țări africane: Côte d’Ivoire, Etiopia, Maroc, Nigeria, Africa de Sud, Tanzania, Tunisia și Uganda.

În prezent sunt în curs de pregătire dialoguri similare în alte 25 de țări africane. Acestea vor contribui la stimularea creării de locuri de muncă decente, în special pentru tineri și femei. Dialogurile au fost lansate la Abidjan, în cadrul Forumului de afaceri UE-Africa, în noiembrie 2017. Ca parte a acestui angajament, președintele Juncker a efectuat o vizită în Tunisia în octombrie 2018.

Uniunea Europeană a continuat să construiască un veritabil parteneriat între egali cu Africa. Printre exemplele de cooperare consolidată a Uniunii Europene cu Africa în domeniul păcii și al securității se numără Forța comună a G5 Sahel, Memorandumul de înțelegere privind pacea, securitatea și guvernanța încheiat între Uniunea Africană și Uniunea Europeană, precum și sprijinul acordat de UE pentru securitate și reconciliere în Cornul Africii. În timp ce ajutorul umanitar, cooperarea pentru dezvoltare și sprijinul pentru pace și securitate reprezintă în continuare domenii importante de cooperare, Uniunea Europeană și-a consolidat în mod substanțial parteneriatul economic cu Africa. Astăzi, Uniunea Europeană și Africa cooperează ca parteneri în noi domenii, cum ar fi cercetarea și inovarea, precum și în sectoare economice strategice ca agricultura, digitalizarea, transporturile și energia.

America de Nord și America Latină

Un parteneriat transatlantic solid și funcțional cu Statele Unite rămâne un element esențial pentru securitatea și prosperitatea Europei. Uniunea Europeană își menține angajamentul față de parteneriatul strategic cu Statele Unite, bazat pe valori și interese comune, precum și pe dorința de a juca un rol responsabil în afacerile internaționale, în beneficiul ambelor părți. Uniunea a colaborat îndeaproape în ultimul an cu administrația și Congresul SUA în domeniile în care cele două părți au obiective comune (Balcanii de Vest, Ucraina, Rusia, Coreea de Nord, combaterea terorismului, securitatea cibernetică și apărarea – inclusiv NATO). Uniunea și-a apărat valorile, principiile și interesele atunci când acestea au fost puse sub semnul întrebării.

În luna iulie, în urma unei reuniuni a președinților Juncker și Trump, Uniunea Europeană și SUA au emis o declarație comună prin care se angajează să coopereze pentru eliminarea tarifelor vamale, a barierelor netarifare și a subvențiilor pentru produsele industriale din alte sectoare decât cel auto. Părțile au fost de acord să contribuie la reducerea barierelor și la dezvoltarea comerțului cu servicii, produse chimice, farmaceutice, produse medicale și soia și au convenit totodată să își consolideze cooperarea strategică în domeniul energiei.

Uniunea Europeană și-a consolidat relația cu Canada prin Acordul de parteneriat strategic. Uniunea și Canada continuă să coopereze îndeaproape în domenii precum securitatea, apărarea și aspectele legate de gen.

Cooperarea Uniunii Europene cu America Latină și Zona Caraibilor s-a axat pe modernizarea acordurilor de asociere cu Mercosur, Mexic și Chile. Un acord încheiat cu Havana în 2018 a deschis o nouă eră a cooperării UE-Cuba. Uniunea Europeană continuă să sprijine punerea în aplicare a acordului de pace în Columbia.

Asia și Pacific

În 2018, Uniunea Europeană a consolidat diplomația economică și și-a intensificat rolul în materie de securitate în Asia, ceea ce a inclus eforturi de reducere a tensiunilor în Peninsula Coreeană. Uniunea a elaborat o Strategie privind conectarea Europei cu Asia, în centrul căreia se află lupta împotriva schimbărilor climatice și cooperarea regională. Pentru a dezvolta relațiile la întregul lor potențial, Uniunea a adoptat o nouă strategie privind India și a ratificat Acordul de parteneriat și cooperare UE-Filipine. Uniunea Europeană și Thailanda au lansat un dialog pe tema muncii, pentru a promova condițiile de muncă decente.

Uniunea Europeană a continuat să colaboreze cu China în chestiuni cum ar fi schimbările climatice și interesele comune de securitate, cum ar fi acordul nuclear cu Iranul, Afganistanul și Peninsula Coreeană. În același timp, Uniunea a asigurat o mai mare reciprocitate în relațiile economice și în domeniul științei și tehnologiei. Uniunea Europeană a colaborat cu China în ceea ce privește infrastructura, a depus eforturi în vederea alinierii investițiilor la rețelele strategice ale UE și a promovării transparenței și a sustenabilității economice și sociale. Uniunea Europeană a încurajat o cooperare mai strânsă în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă, soluționarea conflictelor, normele internaționale și respectarea drepturilor omului.

Anul turismului UE-China 2018 a oferit o ocazie unică de a spori fluxurile de vizitatori și investițiile de ambele părți. Scopul acestuia a fost promovarea destinațiilor mai puțin cunoscute, îmbunătățirea experiențelor de călătorie și turistice și crearea de oportunități pentru intensificarea cooperării economice. Peste 150 de inițiative și evenimente au avut loc în cursul anului.

Cel de al 12-lea summit al Reuniunii Asia-Europa a avut loc la Bruxelles în perioada 18-19 octombrie 2018; la acesta au participat lideri din 51 de țări din Europa și din Asia, reprezentanți ai Uniunii Europene și secretarul general al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est.

Orientul Mijlociu

Uniunea Europeană a continuat să răspundă activ la criza și la conflictele actuale din regiune. Aceasta a contribuit în special la procesul de stabilizare prin sprijinul său pentru procesele de pace conduse de ONU în Siria și Yemen, pentru procesul de stabilizare din Irak, precum și pentru căutarea unei soluții bazate pe coexistența a două state la conflictul israelo-palestinian.

Siria

Conferința pe tema „Sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii” desfășurată în aprilie 2018 a permis comunității internaționale să își reînnoiască și să își consolideze angajamentul politic, umanitar și financiar față de poporul sirian. Uniunea Europeană a adoptat Strategia UE pentru Irak pentru a sprijini redresarea țării în urma luptei împotriva Da’esh.

Yemen

În Yemen, Uniunea Europeană a continuat să sprijine procesul condus de ONU și trimisul special al ONU, Martin Griffiths, acordând totodată sprijin populației afectate de criză.

Israel, teritoriile palestiniene ocupate și procesul de pace din Orientul Mijlociu

Uniunea Europeană și-a continuat sprijinul ferm pentru soluționarea conflictului israelo-palestinian și pentru o soluție bazată pe coexistența a două state. Uniunea a numit un nou reprezentant special pentru procesul de pace din Orientul Mijlociu, Susanna Terstal. De asemenea, Uniunea a decis să acorde un sprijin suplimentar de 40 de milioane de euro pentru Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat, pentru educarea a 500 000 de copii refugiați palestinieni, asistență medicală pentru mai mult de 3,5 milioane de pacienți și asistență acordată unui număr de peste 250 000 de refugiați palestinieni vulnerabili, aducând contribuția din 2018 la 146 de milioane de euro.

Iran

În 2018, Uniunea Europeană și-a menținut poziția cu privire la acordul nuclear cu Iranul, susținând în continuare implementarea acestuia ca piatră de temelie a regimului global de neproliferare și interes major în materie de securitate pentru Uniune, pentru regiune și pentru întreaga lume. Uniunea și-a exprimat regretul profund cu privire la retragerea Statelor Unite și la reintroducerea sancțiunilor de către acestea. Uniunea Europeană a încurajat Iranul să continue implementarea integrală a angajamentelor sale în domeniul nuclear, care a fost confirmată de o serie de rapoarte ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. În paralel, Uniunea a continuat să își dezvolte relațiile cu Iranul, în special în domenii precum comerțul și investițiile, energia, mediul, educația, cercetarea, cooperarea nucleară civilă, ajutoarele umanitare și drepturile omului. De asemenea, Uniunea Europeană a purtat un dialog activ cu Iranul pe teme de interes, cum ar fi problemele regionale, rachetele balistice și drepturile omului, pentru a încuraja moderația și implicarea constructivă în regiune.

Securitate și apărare

În aceste vremuri imprevizibile, Europa trebuie să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate internă și externă. Apărarea europeană este esențială nu numai pentru securitatea Europei, ci și la scară mai largă, în vederea asigurării păcii și securității la nivel mondial.

În luna martie, a fost semnat un prim acord de grant în cadrul Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare, în valoare de 35 de milioane de euro, pentru Ocean 2020, primul proiect de cercetare militară transeuropean. În paralel, în cadrul cooperării structurate permanente în materie de apărare, pe care Consiliul a decis să o instituie în decembrie 2017, au fost înregistrate progrese substanțiale și au fost lansate 34 de proiecte multinaționale de colaborare în domeniul apărării pe parcursul anului, inclusiv cu privire la instruirea și exercițiile militare, la capabilitățile militare terestre, aeriene și maritime și la domeniul tot mai important al apărării cibernetice. În martie 2018, a fost lansată o inițiativă de apărare pentru îmbunătățirea mobilității militare, cu un plan de acțiune al Uniunii Europene. În luna iulie, Uniunea a instituit Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru perioada 2019-2020 și a propus un Fond european de apărare în valoare de 13 miliarde de euro în cadrul următorului buget pe termen lung al UE (2021-2027) pentru a spori rolul Uniunii de furnizor de securitate și apărare.

În 2018, Uniunea Europeană a desfășurat șase operații militare și 10 misiuni civile în cadrul politicii de securitate și apărare comune în afara frontierelor sale. Fie că este vorba de Afganistan, de Sahel sau de Irak, crearea unor instituții ale statului puternice, reziliente și favorabile incluziunii necesită investiții în dezvoltarea unei forțe de poliție profesioniste, a judecătorilor, a doctorilor și a administrației școlare, precum și a unei armate fiabile și supuse unui control democratic. Prin urmare, Uniunea a propus în luna iunie și un Instrument european pentru pace care să faciliteze finanțarea misiunilor și a operațiilor sale din cadrul politicii de securitate și apărare comune și sprijinirea partenerilor Europei. În noiembrie, miniștrii din Uniune au adoptat, de asemenea, un Pact privind componenta civilă a politicii de securitate și apărare comune, menit să conducă la o politică de securitate și apărare comună civilă mai capabilă, mai eficientă și mai integrată.

Misiunile militare reprezintă doar un element din setul de instrumente de care dispune Uniunea Europeană pentru a face față problemelor actuale din domeniul securității. În 2018, statele membre au recunoscut rolul esențial al misiunilor civile din cadrul politicii de securitate și apărare comune pentru combaterea provocărilor în materie de securitate, inclusiv criminalitatea organizată, terorismul și amenințările hibride. Acestea au decis să consolideze dimensiunea civilă a politicii de securitate și apărare comune prin intermediul unui pact civil.

Prevenirea și combaterea terorismului și a extremismului violent

Combaterea terorismului și prevenirea extremismului violent au constituit priorități majore ale Uniunii Europene în cursul anului trecut, în conformitate cu Strategia globală a ONU de combatere a terorismului și cu Planul de acțiune pentru prevenirea extremismului violent. Uniunea a consolidat dialogurile dedicate combaterii terorismului cu Balcanii de Vest, cu Turcia și cu țările din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, precum și cu principalele organizații internaționale.

Migrație

Uniunea Europeană continuă să colaboreze cu statele membre și cu partenerii internaționali pentru a salva vieți, a furniza protecție, a oferi căi sigure și legale și a aborda cauzele profunde ale migrației. Aceasta și-a intensificat lupta împotriva rețelelor infracționale care adesea profită de disperarea oamenilor și practică introducerea ilegală de persoane și traficul de ființe umane. Atât Pactul mondial pentru migrație al Organizației Națiunilor Unite, cât și Pactul mondial privind refugiații au fost adoptate în 2018.

Activitatea Uniunii Europene a contribuit la: returnarea în siguranță a unui număr de peste 33 000 de migranți blocați în Libia, o reducere cu 80 % a numărului de sosiri pe ruta central-mediteraneeană și instituirea unui canal de evacuare în Niger pentru persoanele care au nevoie de protecție internațională. Din noiembrie 2017, au fost evacuați 2 105 refugiați și solicitanți de azil vulnerabili. Fondul fiduciar de urgență pentru Africa al Uniunii Europene a continuat să abordeze cauzele profunde ale instabilității, ale strămutării forțate și ale migrației neregulamentare și să contribuie la gestionarea migrației.

Răspunsul la crize și urgențe umanitare

Conflictul din Siria a cauzat suferințe de nedescris pentru milioane de oameni. De la începutul ostilităților în 2011, Uniunea Europeană a oferit sprijin vital populației civile din Siria și din țările învecinate. În 2018, proiectele sale de ajutor umanitar din Siria, Iordania, Liban, Egipt și Turcia s-au ridicat la 311 milioane de euro.

Conflictele internaționale pot fi soluționate numai printr-un sistem multilateral puternic și aproape jumătate din finanțarea Uniunii pentru ajutor umanitar în 2018 a fost alocată organizațiilor ONU – în special Programului alimentar mondial, celor două agenții ale ONU pentru refugiați și migrație, Unicef și Organizației Mondiale a Sănătății. În 2018, proiectele educaționale au devenit un element central al ajutorului umanitar acordat de Uniunea Europeană și s-au ridicat la 100 de milioane de euro.

Uniunea Europeană și-a activat mecanismul de protecție civilă de 10 ori în 2018 pentru a reacționa la dezastre survenite brusc în America Latină, Africa și Asia. De exemplu, când o serie de cutremure și un tsunami au lovit Indonezia la sfârșitul lunii septembrie, Comisia Europeană a coordonat furnizarea de adăposturi, de unități de producere a energiei electrice și de instalații de purificare a apei din opt state membre.

Drepturile omului

Uniunea Europeană a continuat să apere și să promoveze drepturile omului, în special într-un moment în care respectarea acestor drepturi se erodează în multe părți ale lumii. Cea de a 70-a aniversare a Declarației universale a drepturilor omului a fost puternic sprijinită de Uniunea Europeană. Inițiativa „Povești de succes din domeniul drepturilor omului” lansată în cadrul Adunării Generale a ONU a reunit o alianță de țări și a evidențiat exemple de practici pozitive în domeniul drepturilor omului.

Egalitatea între femei și bărbați este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene și o prioritate pentru politicile sale europene și internaționale. Uniunea Europeană sprijină agenda Organizației Națiunilor Unite pentru femei, pace și securitate și lucrează totodată la punerea în aplicare a planului de acțiune prevăzut în documentul de lucru intitulat „Egalitatea de gen și emanciparea femeilor: transformarea vieților fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE în perioada 2016-2020”.

În 2018, au avut loc misiuni de observare a alegerilor în Gambia, Kosovo (această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind declarația de independență a Kosovo), Liban, Tunisia și Honduras.

Sancțiuni impuse de Uniunea Europeană

Sancțiunile, denumite adesea „măsuri restrictive”, reprezintă unul dintre instrumentele Uniunii de promovare a obiectivelor politicii externe și de securitate comune: pacea, democrația și respectarea statului de drept, a drepturilor omului și a dreptului internațional. Acestea fac întotdeauna parte dintr-o abordare politică mai amplă, care implică un dialog politic și eforturi complementare. Sancțiunile Uniunii nu sunt punitive, ci sunt concepute pentru a determina o schimbare a politicii sau a activității de către țara, entitățile sau persoanele vizate. O hartă a sancțiunilor UE poate fi găsită la https://ec.europa.eu/fpi/what-we-do/sanctions_en.

Colaborarea cu partenerii internaționali

Uniunea Europeană trebuie să își asume responsabilitatea strategică de a acționa individual atunci când este necesar și cu partenerii săi ori de câte ori este posibil. Acesta este motivul pentru care ea și-a consolidat cooperarea cu alți parteneri internaționali, cum ar fi NATO și Organizația Națiunilor Unite.

Organizația Națiunilor Unite

Uniunea Europeană crede într-o ordine internațională bazată pe norme, în centrul căreia se află Organizația Națiunilor Unite, pentru o lume stabilă și sigură. În cadrul Adunării Generale a ONU din 2018, delegația Uniunii Europene (condusă de președintele Donald Tusk și președintele Jean-Claude Juncker) a convenit asupra unui parteneriat strategic reînnoit cu ONU, care include un angajament de consolidare a cooperării pentru dezvoltare. Uniunea a sprijinit reformele propuse de Secretarul General al ONU, António Guterres, pentru adaptarea organizației la realitatea secolului XXI. Cooperarea pentru pace și securitate s-a intensificat, în special în Republica Centrafricană, Mali, Sahel, Libia și Somalia.

Un parteneriat UE-NATO mai puternic

Cooperarea dintre Uniunea Europeană și NATO constituie un pilon esențial al activității desfășurate de Uniune pentru consolidarea securității și apărării europene, în cadrul punerii în aplicare a Strategiei sale globale.

În total, 74 de acțiuni concrete sunt în prezent puse în aplicare în diferite domenii, cel de al treilea raport privind progresele înregistrate, publicat în 2018, evidențiind progresele rapide și valoarea adăugată a cooperării dintre UE și NATO. În plus, Uniunea Europeană și NATO au efectuat un exercițiu coordonat și paralel pentru a îmbunătăți și a spori capacitatea UE de a răspunde la o criză complexă de natură hibridă și pentru a dezvolta în continuare interacțiunea dintre cele două organizații în ceea ce privește conștientizarea situației, răspunsul în caz de criză cibernetică și comunicarea strategică în situații de criză.

Uniunea Europeană în cadrul G7 și G20

Uniunea Europeană este membru cu drepturi depline al G7 și al G20. În cadrul acestor foruri, Uniunea luptă pentru menținerea ordinii internaționale bazate pe norme, care, în prezent, este supusă unor presiuni importante în ceea ce privește comerțul, securitatea, schimbările climatice și drepturile omului. Reuniți în Canada în luna iunie, liderii G7 s-au angajat printr-o declarație să combată protecționismul comercial și să modernizeze Organizația Mondială a Comerțului și au îndemnat Rusia să pună capăt acțiunilor care subminează democrațiile și sprijinului acordat regimului sirian. Ei au solicitat, de asemenea, denuclearizarea Peninsulei Coreene și a Iranului. Liderii G7 s-au angajat să colaboreze în vederea unei creșteri favorabile incluziunii și a egalității de gen, iar Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul ferm de a pune în aplicare Acordul de la Paris privind schimbările climatice. La reuniunea G20 de la Buenos Aires, liderii au emis o declarație care pune accentul pe obținerea consensului pentru o dezvoltare echitabilă și durabilă. Liderii G20 și-au reînnoit angajamentul de a colabora pentru a îmbunătăți ordinea internațională bazată pe norme și au sprijinit reforma necesară a OMC pentru a îmbunătăți funcționarea acesteia.

Bugetul pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027

Uniunea Europeană este cel mai mare donator de asistență pentru dezvoltare la nivel mondial, primul partener comercial și primul investitor străin pentru aproape orice țară din lume. Uniunea va majora fondurile cheltuite pentru dezvoltare și ajutor umanitar în bugetul pe termen lung pentru perioada 2021-2027. Într-o lume din ce în ce mai complexă și mai interconectată, Uniunea promovează pacea, stabilitatea și exportă valorile și normele europene, întâmpinând numeroase provocări, dar și oportunități. Prosperitatea și pacea țărilor din vecinătatea Uniunii Europene au un impact pozitiv asupra prosperității acesteia. Pentru următorul buget pe termen lung, Comisia propune creșterea investițiilor în acțiuni externe cu 26 %, până la 123 de miliarde de euro, alături de o restructurare majoră a instrumentelor de acțiune externă ale Uniunii, pentru a asigura o mai bună coerență, a valorifica eficacitatea cooperării, a simplifica procesele și a utiliza economiile de scară.

Anul trecut a fost marcat și de lansarea Fondului european de apărare, destinat să ajute țările să cheltuiască mai eficient banii contribuabililor, să reducă suprapunerile în ceea ce privește cheltuielile și să obțină un raport calitate-preț mai bun. Fondul va coordona și va amplifica investițiile naționale în cercetarea în domeniul apărării și în dezvoltarea de echipamente și tehnologii de apărare. El are două axe principale: (i) cercetarea și (ii) dezvoltarea. Cercetarea ar putea include, în general, produsele electronice, metamaterialele, software-ul criptat și robotica, în timp ce dezvoltarea ar putea să acopere echipamentele și tehnologiile de apărare, cum ar fi dezvoltarea tehnologiei dronelor sau a comunicațiilor prin satelit pentru a reduce costurile.

Amenințările la adresa securității nu cunosc frontiere și capătă tot mai mult un caracter internațional. Dată fiind complexitatea acestor provocări, niciun stat membru nu poate sau nu ar trebui să fie nevoit să le înfrunte pe cont propriu. Bugetul Uniunii Europene trebuie să sprijine statele membre în îndeplinirea responsabilităților lor și în eforturile de a asigura siguranța europenilor. Conform propunerilor Comisiei adresate Consiliului și Parlamentului, bugetul UE pentru securitate și apărare se va ridica la aproximativ 19,5 miliarde de euro (13 miliarde de euro pentru Fondul european de apărare, plus 6,5 miliarde de euro pentru mobilitatea militară în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei). În plus, conform propunerii adresate Consiliului de către Înaltul Reprezentant, cu sprijinul Comisiei, o sumă suplimentară de 10,5 miliarde de euro va fi pusă la dispoziție în afara bugetului UE pentru Instrumentul european pentru pace. Cheltuielile globale pentru securitate și apărare pentru perioada 2021-2027 ar trebui, prin urmare, să depășească 30 de miliarde de euro.

Viitorul Europei

În discursul său privind starea Uniunii din 2016, președintele Juncker a lansat procesul de reflecție asupra viitorului Europei și al unei Uniuni Europene cu 27 de membri. Liderii UE au adoptat două declarații importante referitoare la calea de urmat, și anume la Bratislava în septembrie 2016 și la Roma în martie 2017, iar în paralel, Comisia, împreună cu Parlamentul European și cu statele membre, a invitat cetățenii să se implice în dezbaterea pe tema viitorului Europei prin participarea la dialogurile cu cetățenii și prin consultări online elaborate de cetățenii înșiși.

În martie 2017, Comisia Europeană a publicat o Carte albă privind viitorul Europei, care oferă cinci scenarii posibile de evoluție a Uniunii. Cartea albă a fost urmată de o serie de cinci documente de reflecție axate pe chestiunile care vor afecta cel mai mult viitorul Uniunii Europene. În discursul său privind starea Uniunii din 2017, președintele Juncker a propus o Foaie de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică.

Pornind de la această foaie de parcurs, liderii naționali au convenit asupra unei Agende a liderilor – o listă cu chestiunile și provocările cele mai arzătoare la care trebuie găsite soluții înainte de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019. Până în prezent s-au făcut progrese însemnate, Comisia adoptând toate propunerile solicitate la Bratislava și la Roma de către liderii UE și înaintând propuneri ambițioase în domeniile migrației, uniunii economice și monetare, aspectelor instituționale, impozitării în economia digitală, aspectelor digitale, cercetării și inovării, educației și culturii.

În februarie 2018, Comisia a propus un pachet de opțiuni pentru eficientizarea funcționării Uniunii Europene, inclusiv prin confirmarea și îmbunătățirea sistemului de candidați „cap de listă” pentru funcția de președinte al Comisiei Europene (așa-numiții „Spitzenkandidaten”). Pachetul prevede, de asemenea, ca legăturile dintre partidele politice europene și partidele naționale și regionale membre ale acestora să fie mai transparente, astfel încât alegătorii să poată observa cu ușurință modul în care se reflectă votul lor în deciziile luate în Europa. Pentru a garanta că alegerile europene sunt libere și corecte, în septembrie 2018, Comisia a prezentat măsuri specifice suplimentare care urmăresc să protejeze procesele noastre democratice în fața riscului de a fi manipulate de țări terțe sau de interese private, de exemplu prin exploatarea datelor cu caracter personal obținute în mod ilegal.

Tot în septembrie 2018, liderii au convenit asupra unor măsuri legate de securitatea internă, iar în decembrie, asupra unor măsuri referitoare la uniunea economică și monetară.

Drumul către Sibiu

În Foaia de parcurs pentru o Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică, președintele Juncker a propus o reuniune specială a liderilor la Sibiu, în România, pentru a discuta aspectele strategice ale viitorului Uniunii. Această reuniune informală a liderilor va avea loc la 9 mai 2019, iar cu această ocazie, liderii naționali ar trebui să poată transmite un mesaj de speranță, unitate și hotărâre și să reamintească valorile noastre comune. Reuniunea va reprezenta, totodată, o ocazie de a marca punctul culminant al procesului de reflecție asupra viitorului Europei printr-un angajament reînnoit față de o Uniune Europeană care soluționează problemele cele mai importante ale cetățenilor săi. Cu această ocazie, la șase săptămâni după ieșirea prevăzută a Regatului Unit din Uniune și cu două săptămâni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, se preconizează că liderii vor reflecta asupra unei noi agende strategice care va stabili prioritățile și va ghida activitatea Uniunii Europene în următorii cinci ani.

În discursul său privind starea Uniunii din 2018, președintele Juncker și-a reiterat angajamentul de a crea o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică. Pe „Drumul către Sibiu” sunt o serie de etape de urmat și inițiative-cheie de lansat în vederea concretizării celor 10 priorități politice ale Comisiei, dar și a propunerilor complementare orientate spre viitor. Cele trei instituții europene care fac ca toate acestea să devină realitate – Parlamentul European, Consiliul și Comisia – au trei priorități:

• să își respecte acordurile și promisiunile – adoptarea propunerilor legislative în curs;
• să depășească marile provocări nesoluționate – inclusiv finalizarea activității demarate în domeniul migrației, consolidarea uniunii economice și monetare și abordarea tensiunilor tot mai mari din cadrul sistemului comercial mondial;
• să ofere Uniunii Europene o perspectivă pentru viitor. De altfel, în această optică, în luna mai, Comisia și-a prezentat propunerea pentru următorul buget pe termen lung al unei Uniuni cu 27 de state membre (pe perioada 2021-2027). Pentru ca Uniunea să poată fi un actor global eficace și suveran, Comisia a propus în septembrie o utilizare sporită a votului cu majoritate calificată în anumite domenii ale politicii externe și de securitate comune a UE. Inițiativele care urmăresc să ofere o perspectivă asupra viitorului Uniunii prevăd, de asemenea, o consolidare mai mare a mecanismelor de protecție și de apărare a statului de drept în toate statele membre.

Agenda UE din 2019 va fi marcată de trei cuvinte: rezultate, destin și democrație.

Comisia Europeană și președintele Juncker se vor concentra în principal pe rezultate până în ultima zi a mandatului lor. Toate propunerile realizate pe baza celor 10 priorități ale Comisiei Juncker se află în prezent în discuție, rămânând însă aproximativ 241 de propuneri de adoptat în următoarele câteva luni. Colegiul va lucra intens pentru a se asigura că aceste propuneri vor fi adoptate oficial în număr cât mai mare de către colegiuitori, pentru a produce o schimbare reală în viața oamenilor.

2019 va fi anul în care Europa va trebui să își ia destinul în propriile mâini, după cum a îndemnat și președintele Juncker în ultimul său discurs privind starea Uniunii. La 9 mai, la Sibiu, în România, cei 27 de lideri vor scrie un nou capitol de istorie în cadrul unui summit foarte special, care va deschide calea către o Europă mai puternică, mai unită și mai democratică.

La doar două săptămâni după acest summit, europenii vor lua parte la cel mai amplu scrutin din lume, după alegerile generale din India. Democrația și alegerile europene le vor oferi cetățenilor șansa de a spune ce fel de Uniune își doresc, iar partidelor din întregul spectru politic, șansa de a-și prezenta ideile pentru viitor.

Parlamentul European

Parlamentul European a abordat o mare varietate de chestiuni de politică în 2018, adoptând acte legislative menite să prevină spălarea banilor și finanțarea terorismului, să garanteze că statele membre știu cine traversează frontierele externe, să instituie un nou Corp de solidaritate pentru a-i ajuta pe tineri să facă voluntariat sau să se implice în proiecte derulate în țara lor sau în străinătate, să încurajeze dezvoltarea unei economii „circulare” durabile din punct de vedere ecologic și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Totodată, Parlamentul European a aprobat o modernizare a instrumentelor de care dispune Europa pentru a combate practicile comerciale neloiale ale țărilor din întreaga lume, dar și o legislație care face mai echitabile și mai eficace normele aplicabile lucrătorilor detașați în altă țară din UE decât a lor.

Consiliul European

În luna februarie, Consiliul European a organizat o reuniune informală pentru a discuta aspecte instituționale precum componența Parlamentului European, listele transnaționale și numirile, inclusiv candidații „cap de listă” (Spitzenkandidaten) pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. În plus, liderii au organizat o dezbatere pe tema priorităților politice ale următorului buget pe termen lung al Uniunii Europene (2021-2027).

Consiliul European din martie s-a axat pe economie (îndeosebi pe strategiile pentru piața unică), pe comerț, pe aspectele sociale și pe pregătirile pentru reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest organizată în luna mai. În contextul Agendei liderilor, au avut loc, de asemenea, discuții referitoare la impozitarea economiei digitale și la relațiile externe. Consiliul European, reunit în configurația de 27 de state membre rezultată după aplicarea articolului 50, a adoptat orientări referitoare la viitoarea relație cu Regatul Unit. Cu ocazia summitului zonei euro, liderii au schimbat opinii în privința tuturor elementelor uniunii economice și monetare, cu excepția uniunii bancare și a Mecanismului european de stabilitate.

În luna mai, liderii UE s-au reunit la Sofia, în Bulgaria, pentru reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest. Înaintea reuniunii oficiale, aceștia s-au întâlnit la un dineu de lucru în contextul Agendei liderilor, în cadrul căruia discuțiile s-au concentrat asupra aspectelor digitale, cercetării și inovării.

În iunie, principalul subiect discutat de lideri a fost migrația. Pe ordinea de zi au figurat și securitatea și apărarea, următorul buget pe termen lung al Uniunii (pe perioada 2021-2027), comerțul, semestrul european, impozitarea economiei digitale, precum și inovarea și Europa digitală. Cu ocazia summitului zonei euro, liderii au discutat despre finalizarea uniunii bancare și despre viitorul rol al Mecanismului european de stabilitate. Consiliul European, reunit în configurația de 27 de state membre rezultată după aplicarea articolului 50, a examinat progresele înregistrate de negocierile pe tema retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană și a constatat că, de la Consiliul European din martie, nu se făcuseră progrese substanțiale în privința proiectului de acord de retragere și nici a relațiilor viitoare.

În cadrul unei reuniuni informale organizate la Salzburg în septembrie, liderii au abordat și subiectul negocierilor derulate în temeiul articolului 50, pe lângă subiectul securității interne în cadrul Agendei liderilor. Ei au trecut totodată în revistă modul în care s-au pus în aplicare concluziile Consiliului European din iunie referitoare la migrație.

În luna octombrie, liderii au revenit asupra subiectului securității interne și asupra migrației, în continuarea reuniunii informale din septembrie. În privința relațiilor externe, liderii au abordat subiecte precum relațiile dintre UE și Africa, Summitul UE-Liga Arabă programat în februarie 2019, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și pregătirile pentru Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia. Liderii au purtat totodată discuții despre negocierile derulate în temeiul articolului 50 și despre diferite chestiuni legate de uniunea economică și monetară.

În luna noiembrie a avut loc o reuniune extraordinară a Consiliului European (articolul 50) pentru ca liderii UE-27 să poată aproba proiectul de acord de retragere și declarația politică ce stabilește cadrul viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.

În decembrie, Consiliul European a dezbătut următorul buget pe termen lung, migrația, piața unică, schimbările climatice, securitatea și apărarea, dezinformarea, combaterea rasismului și a xenofobiei, dialogurile cu cetățenii și consultările cu aceștia, precum și pregătirile pentru agenda strategică. În privința relațiilor externe, liderii au discutat despre pregătirile pentru Summitul UE-Liga Arabă, despre Rusia și despre Acordul de parteneriat economic UE-Japonia. Totodată, a avut loc o reuniune a Consiliului European (articolul 50), precum și un summit al zonei euro, în cadrul cărora principalele subiecte discutate au fost un instrument bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro și consolidarea rolului internațional al monedei euro.

Consiliul Uniunii Europene

În 2018, președinția prin rotație a Consiliului Uniunii Europene a fost asigurată de Bulgaria și de Austria. În prima jumătate a anului, Bulgaria s-a axat pe migrație, pe securitate, pe economia digitală, pe Balcanii de Vest și pe coeziunea economică și socială. În a doua jumătate a anului 2018, președinția austriacă s-a axat pe migrație, pe securitate internă, pe subsidiaritate și pe digitalizare.

Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor

În 2018, Comitetul Economic și Social European s-a implicat activ în dezbaterea referitoare la inițiativa cetățenească europeană, dar și în discuțiile pe tema următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, organizând, în septembrie, o dezbatere în plen la care a participat comisarul responsabil de buget și resurse, Günther Oettinger. În luna mai, Comitetul a organizat o sesiune plenară aniversară pentru a-și sărbători cei 60 de ani de existență și a găzduit evenimentul anual Zilele societății civile, care s-a axat pe subiectul cetățeniei, democrației și culturii într-o Europă digitalizată.

În prima jumătate a anului 2018, Comitetul European al Regiunilor a participat la lucrările Grupului operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”, exprimându-se în privința chestiunilor importante pentru autoritățile locale și regionale. Comitetul și-a continuat activitatea printr-o serie de evenimente la nivelul primăriilor și dialoguri cu cetățenii pe tema viitorului Europei, care au culminat cu adoptarea avizului privind viitorul Europei, precum și prin consolidarea Alianței pentru coeziune – o coaliție a celor care consideră că politica de coeziune a Uniunii Europene trebuie să rămână în continuare un pilon al viitorului UE. Totodată, în noiembrie, Comitetul a găzduit cea de a noua Conferință europeană privind comunicarea publică, dedicată campaniei pentru Europa derulate în pregătirea alegerilor europene din 2019.

Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare

Programul de lucru al Comisiei pentru anul 2019

În luna octombrie, Comisia Europeană și-a prezentat programul de lucru pentru 2019, având trei priorități principale pentru acest an: să se ajungă la un acord rapid cu colegiuitorii în privința propunerilor legislative în curs de adoptare, pentru a concretiza cele 10 priorități politice, să adopte un număr limitat de inițiative noi pentru a soluționa provocările care au mai rămas și, în cadrul foii de parcurs pentru Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, să prezinte mai multe inițiative din perspectiva unei viitoare Uniuni cu 27 de state membre, consolidând astfel fundamentele unei Europe puternice, unite și suverane. Noile inițiative vizează domenii precum migrația, consolidarea uniunii economice și monetare, reducerea tensiunilor din sistemul comercial mondial, abordarea provocărilor la adresa statului de drept și finalizarea acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient”

Grupul de lucru privind subsidiaritatea, proporționalitatea și scenariul „Mai puțin, dar mai eficient” a fost înființat în 2017 pentru a formula recomandări cu privire la modul în care se pot aplica mai bine principiile subsidiarității și proporționalității, pentru a identifica domeniile politice în care prerogativele ar putea fi delegate din nou sau reatribuite definitiv statelor membre ale UE și pentru a găsi modalități mai bune de a implica autoritățile regionale și locale în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor UE. Acest grup operativ a fost prezidat de Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei, și a inclus reprezentanți ai parlamentelor naționale și ai Comitetului Regiunilor. Parlamentul European a fost deopotrivă invitat să își numească reprezentanți, dar a decis să nu o facă.

La 10 iulie, grupul operativ și-a prezentat raportul final. El a concluzionat că este necesară o nouă modalitate de lucru în materie de subsidiaritate și proporționalitate pentru a le permite autorităților locale și regionale, precum și parlamentelor naționale, să contribuie într-un mod mai eficient la elaborarea politicilor UE și a noilor acte legislative. Conform noii abordări propuse, principiile subsidiarității și proporționalității ar urma să fie evaluate într-un mod mai sistematic de către toate nivelurile de guvernare, pe baza unei „grile model” comparabile cu o listă de verificare a subsidiarității și proporționalității. Grupul operativ nu a identificat nicio competență și niciun domeniu de politică care ar trebui redelegat definitiv, nici integral, nici parțial, statelor membre.

La 23 octombrie, Comisia a răspuns raportului grupului operativ prin publicarea comunicării „Principiile subsidiarității și proporționalității: consolidarea rolului lor în elaborarea politicilor UE”. Comisia intenționează să pună în aplicare multe dintre acțiunile cuprinse în comunicare în cadrul exercițiului de bilanț cu privire la agenda sa privind o mai bună legiferare, aflat în curs de desfășurare, și va prezenta un raport în acest sens în primăvara anului 2019.

Activitatea de simplificare a legislației

Potrivit angajamentului asumat în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, Comisia a prezentat în luna noiembrie o analiză anuală a eforturilor depuse de Uniune în 2018 pentru a simplifica legislația, pentru a evita reglementarea excesivă și pentru a reduce sarcinile de reglementare. Această activitate este derulată în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională, care urmărește să identifice posibilitățile de simplificare a legislației și de reducere a costurilor inutile. De fiecare dată când propune revizuirea legislației existente, Comisia verifică dacă aceasta poate fi simplificată și dacă pot fi eliminate costurile inutile. Potrivit analizei anuale sus-menționate, în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), actuala Comisie a avut peste 150 de inițiative axate pe simplificarea legislației și pe reducerea sarcinilor. Un exemplu recent este propunerea de modificare a normelor actuale în materie de TVA, care, potrivit estimărilor, ar reduce cu 11,9 miliarde de euro pe an costurile de conformare pentru întreprinderile mici, până la 56,1 miliarde de euro pe an, ceea ce reprezintă o reducere de 18 % față de situația actuală.

Această inițiativă este sprijinită de platforma REFIT (alcătuită dintr-un grup de părți interesate și reprezentanți guvernamentali), care a emis 31 de avize în 2018, recomandând Comisiei să ia măsuri în domenii care sunt deosebit de împovărătoare pentru cetățeni și pentru firme.

În 2018 au fost lansate și alte inițiative majore de simplificare în contextul următorului buget pe termen lung al Uniunii (2021-2027). Prin noile programe, beneficiarii vor putea accesa mai ușor fondurile europene și vor putea beneficia mai lesne de acestea.

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

În 2016 și 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană au convenit asupra a două Declarații comune privind prioritățile legislative ale UE. În aceste declarații au fost evidențiate 89 de inițiative pentru care era necesar un tratament prioritar în procesul legislativ. Ele reprezintă un angajament comun al celor trei instituții de a asigura progrese substanțiale și, acolo unde este posibil, rezultate concrete înainte de alegerile europene din mai 2019.

În prima jumătate a anului 2018, Comisia Europeană adoptase toate inițiativele anunțate în declarațiile comune privind prioritățile legislative. Dintre cele 89 de inițiative din declarația comună, până la sfârșitul anului 2018, 61 fuseseră aprobate politic sau adoptate în mod oficial de către Parlamentul European și Consiliu. Dintre cele 28 de inițiative aflate încă în dezbatere, șapte sunt în grafic pentru aprobare până în mai 2019. Cele 21 de inițiative rămase pot fi totuși aprobate până în mai 2019 dacă există o voință politică fermă din partea colegiuitorilor.

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare a adus mai multă transparență, responsabilitate și claritate juridică în actualul sistem de acte de punere în aplicare (comitologie) și de acte delegate. În 2018, Comisia Europeană a continuat negocierile cu Parlamentul și Consiliul cu privire la criteriile pe baza cărora se face alegerea între actele de punere în aplicare și actele delegate, dar și cu privire la alinierea legislației existente la sistemul introdus de Tratatul de la Lisabona, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare. Sunt, deopotrivă, în curs de desfășurare negocieri pe tema îmbunătățirilor care mai pot fi aduse sistemului de comitologie. Toate aceste negocieri urmăresc să sporească stabilitatea juridică și să diminueze controversele din negocierile legislative. Noul Registru al actelor delegate, primul instrument de legiferare cu adevărat interinstituțional, a fost lansat online la 12 decembrie 2017.

Monitorizarea aplicării legislației UE

Aplicarea eficace a legislației este esențială pentru a garanta că cetățenii și firmele se pot bucura de beneficiile conferite de dreptul Uniunii Europene. Orice normă, indiferent de cât de bine elaborată și pregătită ar fi, este eficace numai în măsura în care punerea sa în aplicare se dovedește eficace. Prin urmare, Comisia se concentrează nu numai pe propunerea de noi acte legislative, ci și pe aplicarea și respectarea corespunzătoare a acestor acte.

Raportul anual pe 2017, publicat la 12 iulie 2018, arată o ușoară scădere (cu 5,91 %) a numărului de cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor deschise împotriva statelor membre comparativ cu anul precedent. Domeniile de politică în care au fost deschise cele mai multe cazuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în 2017 au fost mobilitatea și transporturile, mediul și stabilitatea financiară, serviciile și piețele de capital.

Cetățenii au un cuvânt de spus în procesul legislativ al Uniunii Europene

În cadrul Agendei pentru o mai bună legiferare a Comisiei, a fost îmbunătățit site-ul internet central dedicat consultării „Exprimați-vă părerea!”, pentru ca publicul larg să poată urmări și să poată contribui cu ușurință la procesul legislativ.

De la lansarea acestui site internet în 2016, numărul anual de accesări a crescut constant, ajungând la aproape 500 000 în 2018. Pentru a face un bilanț al abordării sale având ca scop o mai bună legiferare, precum și pentru a evalua cât de bine funcționează în practică diferitele instrumente pentru o mai bună legiferare și cât de mult ajută acestea la realizarea obiectivelor sale, Comisia a lansat o consultare publică în perioada 17 iulie-23 octombrie. Au fost invitați să își aducă contribuția toți cetățenii, toate organizațiile și toate autoritățile publice care sunt interesate de elaborarea politicilor Uniunii sau care au experiență în acest sens. S-au strâns peste 600 de contribuții din toate statele membre. Acestea au fost analizate în detaliu, alături de contribuțiile primite în cadrul unor consultări specifice ale instituțiilor și organismelor Uniunii Europene. Exercițiul va fi finalizat în prima jumătate a anului 2019.

Asigurarea statului de drept

Respectarea statului de drept este un element de bază al democrației și al respectării drepturilor fundamentale. Totodată, este și o garanție esențială pentru funcționarea Uniunii Europene – ca piață unică și ca spațiu în care legile sunt aplicate în mod uniform, iar bugetul este cheltuit în mod corect, precum și ca spațiu în care statele membre și cetățenii acestora pot conlucra într-un spirit de încredere reciprocă în vederea realizării obiectivelor comune.

Riscul cel mai ridicat al nerespectării statului de drept este pierderea încrederii reciproce: refuzul de a se conforma dispozițiilor tratatelor Uniunii Europene afectează în mod direct însuși fundamentul solidarității, al coeziunii și al recunoașterii reciproce a deciziilor naționale.

În 2018, Comisia a continuat să răspundă provocărilor la adresa statului de drept în câteva state membre, îndeosebi în Ungaria și în Polonia. În acest context, Comisia a trebuit să recurgă la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, iar în cazul Poloniei, la dispozițiile articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Totodată, Comisia a continuat să colaboreze cu Bulgaria și cu România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare.

În bugetul pe termen lung propus, s-a făcut o inovație majoră, și anume consolidarea legăturii dintre finanțarea din partea Uniunii Europene și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism, care să protejeze bugetul Uniunii de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept.

Transparență și responsabilitate

Registrul comun de transparență

Contactele cu părțile interesate și cu societatea civilă fac parte integrantă din activitatea instituțiilor europene. În același timp, transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru a menține încrederea cetățenilor europeni în legitimitatea proceselor politice, legislative și administrative în Uniune. Transparența reprezentării intereselor este deosebit de importantă pentru a permite cetățenilor să urmărească activitățile și influența potențială a celor care doresc să influențeze procesul legislativ al Uniunii Europene. Acesta este motivul pentru care Comisia a prezentat o propunere de modernizare a actualului registru de transparență printr-un nou acord interinstituțional cu caracter obligatoriu, care vizează Parlamentul European, Comisia și, pentru prima dată, Consiliul Uniunii Europene. Negocierile cu celelalte instituții în privința acestui dosar sunt în curs de desfășurare.

Un nou cod de conduită pentru membrii Comisiei

La 31 ianuarie, Comisia Europeană a adoptat noul Cod de conduită al membrilor Comisiei Europene. Printre noutățile aduse de acesta se numără prelungirea perioadei de notificare a activităților derulate după încheierea mandatului la 2 ani (3 ani pentru președinte), norme mai stricte în privința intereselor financiare ale comisarilor, o mai bună prevenire a conflictelor de interese și o transparență sporită (de exemplu, în ceea ce privește publicarea cheltuielilor de delegație ale comisarilor din două în două luni). În același spirit al transparenței și al responsabilității, așa cum se prevede de altfel și în noul cod de conduită, Comisia va publica rapoarte anuale referitoare la aplicarea acestuia.

Accesul la documente

În octombrie, Comisia și-a adoptat raportul pe anul 2017 referitor la cererile de acces la documente. Acest raport arată că numărul cererilor inițiale de acces la documente, depuse în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente, a crescut cu aproape 3 % (de la 6 077 de cereri în 2016 la 6 255 în 2017), iar numărul cererilor de confirmare, cu 1 % (de la 295 de cereri în 2016 la 299 în 2017). Comisia Europeană rămâne de departe instituția UE care gestionează cel mai mare număr de cereri de acces la documente.

Aceste cifre demonstrează că cetățenii europeni și alți beneficiari își exercită în mod activ dreptul de acces la documentele deținute de Comisia Europeană. Documentele solicitate au fost divulgate integral sau parțial în peste 82 % dintre cazuri în etapa inițială. S-a acordat un acces mai larg sau chiar complet în 46 % dintre cazurile examinate în etapa de confirmare. În paralel, Comisia a continuat să publice în mod proactiv cantități mari de documente și informații pe paginile sale de internet și în diversele sale registre publice, în toate domeniile de activitate ale Uniunii Europene.

Controlul bugetului Uniunii Europene

Există un cadru de control și un cadru de performanță care oferă o asigurare rezonabilă că fondurile europene sunt plătite conform normelor aplicabile și se depun eforturi permanente pentru a se asigura luarea măsurilor necesare pentru prevenirea, detectarea și corectarea erorilor, cu accent tot mai mare pe obținerea de rezultate.

În aprilie 2018, în urma unei recomandări pozitive din partea Consiliului, Parlamentul European și-a dat aprobarea finală pentru modul în care Comisia a executat bugetul UE în 2016. Procedura anuală de descărcare de gestiune permite Parlamentului și Consiliului să tragă Comisia la răspundere din punct de vedere politic pentru execuția bugetului și să țină sub control democratic gestionarea banilor contribuabililor.

În luna iulie, Comisia și-a prezentat Pachetul de raportare financiară integrată cu privire la bugetul UE pentru 2017, pachet ce reunește toate informațiile disponibile cu privire la execuția, performanța, rezultatele, buna gestiune financiară și protecția bugetului UE. Rapoartele prezentate au demonstrat că rezultatele obținute la nivelul bugetului UE au fost conforme priorităților Comisiei și că s-a realizat o execuție bugetară corectă.

În 2018, Comisia a realizat progrese remarcabile în ceea ce privește instituirea Parchetului European, care va avea competența de a cerceta și de a urmări penal infracțiunile ce afectează bugetul UE în cele 22 de state membre participante și care se preconizează că va fi operațional până la finele anului 2020.

În luna octombrie, pentru al unsprezecelea an consecutiv, Curtea de Conturi Europeană a emis un aviz favorabil referitor la conturile anuale ale UE, considerând că acestea reflectă o imagine fidelă și corectă. În plus, Curtea a detectat mai puține erori în toate domeniile de cheltuieli decât în ultimii patru ani. Pentru mai mult de jumătate din cheltuielile UE, rata de eroare nu a atins nici măcar nivelul considerat de Curte a fi semnificativ. Nu s-au constatat erori pe partea de venituri a bugetului.

Parlamentele naționale

Rapoartele anuale pe 2017 referitoare la subsidiaritate și proporționalitate și la relațiile Comisiei cu parlamentele naționale au fost publicate la 23 octombrie, împreună cu o comunicare a Comisiei pe tema principiilor subsidiarității și proporționalității.

În 2018, au fost primite 570 de avize din partea parlamentelor naționale, printre care 37 de avize motivate depuse în cadrul mecanismului de control al subsidiarității, conform cărora anumite acte legislative prezentate de Comisie nu respectau principiul subsidiarității. Comisia și-a continuat dialogul politic intens cu parlamentele naționale. Mai precis, comisarii s-au întâlnit cu parlamentele naționale de 140 de ori în cursul anului, fie în cursul vizitelor în statele membre, fie cu prilejul vizitelor parlamentarilor la Bruxelles. Membrii Comisiei au participat la diferite reuniuni interparlamentare și la alte evenimente la care au purtat discuții cu parlamentarii naționali.

Ombudsmanul European

Anchetele Ombudsmanului European în privința presupuselor cazuri de administrare defectuoasă de către instituțiile și organismele Uniunii Europene au vizat, printre altele, aspecte legate de codul de conduită al membrilor Comisiei și, mai ales, de activitățile derulate după încheierea mandatului, de numirea consilierilor speciali ai Comisiei și de transparența negocierilor internaționale. Au fost abordate și teme specifice, legate, de exemplu, de cererile de oferte, de contracte, de plăți efectuate cu întârziere, chestiuni individuale legate de personal și de accesul la documente. În 2018, în peste 97 % din toate cele 229 de decizii și recomandări formulate de Ombudsmanul European nu s-a constatat o administrare defectuoasă.

Inițiativa cetățenească europeană

Comisia a înregistrat șapte noi inițiative cetățenești în 2018.

Cel de al doilea raport pe trei ani referitor la aplicarea Regulamentului privind inițiativa cetățenească europeană a fost publicat la 28 martie 2018 și a prezentat situația curentă a acestui instrument, și anume principalele probleme cu care se confruntă părțile interesate, dar și îmbunătățirile deja aduse sau propuse de Comisie în propunerea sa de nou regulament adoptată la 13 septembrie 2017.

Cu ocazia Zilei inițiativei cetățenești europene 2018, organizată la 10 aprilie de Comitetul Economic și Social European, Comisia a lansat o campanie de comunicare pe trei ani pe tema inițiativei cetățenești europene. Campania constă în principal în promovarea unor scurte materiale video pe platformele de comunicare socială și în organizarea unor evenimente adresate potențialilor multiplicatori de opinie în statele membre.

La 22 mai, a fost lansat și un Forum al inițiativei cetățenești europene. Acest forum este o platformă de colaborare online care sprijină cetățenii interesați să pornească o inițiativă sau care coordonează deja o inițiativă, prezentând cele mai bune practici, ajutând la găsirea unor parteneri în alte țări sau oferind consiliere independentă din partea unor experți.

La 12 decembrie, s-a ajuns la un acord politic cu Parlamentul European și cu Consiliul în privința reformei inițiativei cetățenești europene, pe baza propunerii Comisiei adoptate în 2017.

Dialogurile și consultările cu cetățenii

Dialogurile cu cetățenii

Din 2015, au avut loc aproape 1 300 de dialoguri cu cetățenii în peste 400 de orașe din întreaga Uniune Europeană. Numărul de dialoguri s-a mărit semnificativ în urma publicării Cărții albe privind viitorul Europei, în 2017. Pentru a menține această dinamică, în februarie 2018, Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a realiza 1 000 de dialoguri cu cetățenii.

La 1 octombrie 2018, președintele Juncker și Winfried Kretschmann, ministrul-președinte al landului Baden-Württemberg, au participat la dezbaterile cu cetățenii din cadru celui de al 1 000-lea dialog cu cetățenii de la începutul mandatului Comisiei, organizat la Freiburg, în Germania.

În 2018, au avut loc 833 de dialoguri cu cetățenii în 27 de state membre, care au reunit peste 70 000 de persoane. Începând din 2015, peste 160 000 de cetățeni au discutat problemele care îi preocupă cel mai mult cu președintele și cu vicepreședinții Comisiei, cu comisarii, cu funcționarii europeni, cu eurodeputații și cu politicienii naționali. Impactul acestor discuții se poate observa deja în activitatea Comisiei și a altor instituții. De exemplu, propunerile Comisiei legate de noul buget pe termen lung și discuțiile ulterioare dintre colegiuitori reflectă prioritățile și ambițiile exprimate de cetățeni în cadrul dezbaterilor pe tema Cărții albe.

Comisia Europeană lucrează în prezent la noi formate de dialoguri cu cetățenii, de exemplu evenimente transfrontaliere la care să participe cetățeni din două sau trei state membre, dialoguri cu cetățenii organizate în direct pe platformele de comunicare socială, ateliere în care cetățenii să discute pe diferite subiecte în decurs de o zi, urmate de un dialog, și noi parteneriate cu celelalte instituții și cu statele membre.

În 2018 au avut loc primele dialoguri transnaționale în orașe de frontieră cu cetățeni din Malta și Italia, din Germania și Țările de Jos și din Germania și Polonia. În aprilie 2018, Parlamentul European și Comisia au organizat împreună un dialog cu cetățenii la Bled, în Slovenia. Instituțiile au fost reprezentate de eurodeputații Franc Bogovič și Tibor Szanyi și de comisarii Violeta Bulc și Phil Hogan. Publicul a discutat subiecte precum dezvoltarea rurală și satele inteligente, conectivitatea și politica agricolă comună.

Dezbaterea pe tema viitorului Europei

Dezbaterea pe tema viitorului Europei s-a intensificat în 2018. Scopul său final este să fie ascultate toate punctele de vedere și toate ideile din întreaga Europă, deoarece fiecare voce contează. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană s-a axat pe stabilirea de contacte în diferite moduri și pe crearea de parteneriate cu toate celelalte instituții și cu toate statele membre care doresc să participe. Mulți au răspuns la acest apel. Parlamentul European a lansat o serie de dezbateri la nivel înalt, cu șefii de stat și de guvern, pe tema viitorului Europei, iar Comitetul European al Regiunilor a organizat dezbateri la nivel regional, în orașele și în comunele Europei, prin campania „Reflectând asupra Europei”.

La inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a altor lideri europeni, în luna martie, 27 de state membre au convenit asupra unui cadru comun de derulare a consultărilor cu cetățenii în privința viitorului Europei, pe baza experienței Comisiei Europene.

Pentru a sprijini acest proces, în mai 2018, Comisia Europeană a colaborat cu Comitetul Economic și Social European în cadrul unui exercițiu unic de democrație participativă. A fost selectat un grup de 96 de cetățeni din 27 de state membre de către o agenție independentă de sondare a opiniei publice, astfel încât să reflecte diversitatea contextelor socioeconomice și a opiniilor despre Uniunea Europeană. Pe parcursul a două zile din luna mai, grupul a discutat și a formulat o serie de întrebări care să fie adresate europenilor.

Chestionarul rezultat a stat la baza unei consultări online, în care europenii au fost întrebați care este direcția în care doresc să meargă Uniunea în viitor. Până la sfârșitul anului 2018 au fost primite peste 77 000 de contribuții. Cele mai multe dintre aceste contribuții conțin comentarii și idei calitative, în plus față de răspunsurile la întrebările „închise” care se axează doar pe câteva dintre aspectele esențiale pentru viitorul Europei.

Consultarea online a fost completată de un sondaj special Eurobarometru privind viitorul Europei, realizat între 24 octombrie și 7 noiembrie 2018, pe un eșantion reprezentativ de 27 339 de cetățeni din Uniunea Europeană.

Așteptările cetățenilor

În pofida diversității formatelor și a participanților, dialogurile tind să se îndrepte în aceeași direcție, spre anumite teme recurente. În ansamblu, participanții au tendința de a percepe în mod pozitiv Uniunea Europeană. Ei văd Europa ca fiind cheia rezolvării problemelor. Există, totodată, îngrijorări și frustrări. Revine des întrebarea cu privire la cine ce ar trebui să facă. Cetățenii tind să creadă că principalele provocări pot fi abordate mai eficient prin acțiuni combinate la nivel european și la nivel național. Aceștia tind să fie în mare măsură în favoarea unei armonizări mai ample la nivel european, de exemplu în domeniile mediului și siguranței alimentare. Dar majoritatea se așteaptă, de asemenea, ca reformele să sporească eficiența și transparența Uniunii Europene și solicită acest lucru.

În Raportul intermediar cu privire la dialogurile cu cetățenii și la consultările publice organizate, pe care Comisia l-a prezentat Consiliului European la 11 decembrie 2018, se pot găsi mai multe informații cu privire la conținutul și rezultatele acestor dialoguri cu cetățenii și dezbateri pe tema viitorului Europei.