Planul de investiții pentru Europa

Împreună cu Banca Europeană de Investiții, Comisia a lansat în 2015 Planul de investiții pentru Europa. La înființare, Fondul european pentru investiții strategice a dispus de o finanțare inițială din partea UE în valoare de 21 de miliarde de euro.

În 2016, fondul și-a urmărit cu fermitate obiectivul de a mobiliza investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 315 miliarde de euro până la jumătatea anului 2018. El a fost activ în toate cele 28 de state membre și se aștepta ca până la sfârșitul lui decembrie 2016 să genereze investiții totale de aproape 164 de miliarde de euro.

Până la sfârșitul anului 2016, în cadrul fondului au fost aprobate 175 de proiecte de infrastructură, care reprezintă o finanțare în valoare de 22,4 miliarde de euro. De asemenea, au fost aprobate 247 de acorduri de finanțare în beneficiul întreprinderilor mici, în valoare de 8,2 miliarde de euro. Se estimează că de această finanțare au beneficiat aproape 385 000 de întreprinderi mici.

Având în vedere succesul Planului de investiții, Comisia a propus, în septembrie, prelungirea duratei și majorarea fondurilor acestuia, obiectivul fiind finanțarea unor investiții de cel puțin 500 de miliarde de euro până în 2020. Consiliul European a aprobat această inițiativă în decembrie 2016.

În prezent, UE consolidează dimensiunea socială a fondului, atât pe partea de microfinanțare, cât și pe partea de antreprenoriat social. Per ansamblu, se preconizează că suma totală a sprijinului pentru aceste domenii va crește de la 193 de milioane de euro în cadrul Programului pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială la aproximativ 1 miliard de euro, mobilizând investiții suplimentare în valoare de 3 miliarde de euro. Au fost semnate acorduri cu peste 100 de furnizori de microfinanțare, pentru a sprijini peste 100 000 de microantreprenori din statele membre ale UE.

Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii

Sprijinul oferit întreprinderilor mici a provenit din multiple surse.

Datorită succesului de care s-a bucurat Fondul european pentru investiții strategice, finanțarea destinată întreprinderilor mici a fost majorată în iulie 2016 cu 500 de milioane de euro.

Pe lângă Planul de investiții, COSME, programul UE pentru întreprinderile mici și mijlocii, care se desfășoară în perioada 2014-2020, cu un buget de 2,3 miliarde de euro, are obiectivul de a ajuta la crearea și dezvoltarea întreprinderilor. Programul facilitează accesul întreprinderilor la piețe, creează un mediu de afaceri favorabil și promovează antreprenoriatul. În cadrul revizuirii bugetare intermediare s-a propus majorarea bugetului pentru instrumente financiare cu 200 de milioane de euro.

În 2016, s-a utilizat o sumă suplimentară de 45 de milioane de euro pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii să își găsească parteneri de afaceri, să înțeleagă legislația UE și să obțină finanțare din partea Uniunii prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene. Aproximativ 450 000 de societăți au beneficiat de servicii din partea a 625 de organizații participante din toate regiunile UE și din 35 de țări din afara acesteia.

În noiembrie, Comisia a adoptat Inițiativa privind înființarea și extinderea întreprinderilor cu scopul de a le oferi numeroșilor antreprenori inovatori din UE toate șansele posibile de a deveni lideri la nivel mondial. Inițiativa reunește toate oportunitățile pe care le oferă deja UE și pune un nou accent pe investițiile cu capital de risc, pe legislația în materie de insolvență, pe impozitare și pe proprietatea intelectuală.

Impulsionarea economiei UE

Pe întreg parcursul anului, crearea de locuri de muncă și creșterea economică au fost susținute de politici în numeroase domenii, printre care politica regională, cercetarea și inovarea, transporturile, agricultura, ocuparea forței de muncă și educația.

Politica regională

Fondurile structurale și de investiții europene, cu un buget de 454 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, au continuat să investească în domeniile prioritare pentru Uniune. Politica regională, care investește strategic în domenii-cheie generatoare de creștere economică, este un element vital al agendei UE pentru creștere economică și locuri de muncă.

În perioada 2014-2020, fondurile vor investi 121 de miliarde de euro în cercetare și inovare, în tehnologii digitale și în sprijinul pentru întreprinderile mici de pe întreg teritoriul UE.

Fondurile vor furniza sprijin direct pentru două milioane de întreprinderi și start-up-uri, pentru a le impulsiona competitivitatea și a le mări capacitatea de cercetare și inovare.

În 2016, UE a simplificat accesul micilor întreprinderi și orașe la finanțare. Uniunea a mărit totodată gradul de utilizare a instrumentelor financiare și a luat măsuri pentru a face posibil un număr mai mare de combinații cu alte fonduri ale UE, în special cu Fondul european pentru investiții strategice.

Evaluarea fondurilor de dezvoltare regională și de coeziune pentru perioada 2007-2013 a fost publicată în luna septembrie. Printre principalele realizări s-au numărat o creștere a produsului intern brut de 2,74 euro pentru fiecare euro investit în cadrul politicii de coeziune, peste 1 milion de locuri de muncă create, 5 000 km de drumuri noi și 1 000 km de căi ferate nou-construite.

Cercetarea și inovarea

Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare și inovare al UE de până acum, cu o finanțare de 77 de miliarde de euro disponibilă în perioada 2014-2020. Programul sprijină cercetarea de talie mondială, consolidează poziția de lider a UE în sectorul industrial și urmărește să ofere soluții la provocările societale în domenii precum schimbările climatice, energia, sănătatea și securitatea.

Fondul european pentru investiții strategice a continuat să completeze programul Orizont 2020, în special în ceea ce privește sprijinul oferit întreprinderilor mici și mijlocii inovatoare. Fondul a ajutat, de asemenea, la satisfacerea extraordinarei cereri de sprijin prin InnovFin (finanțare din partea UE pentru inovatori), o inițiativă comună lansată de Comisie și de Banca Europeană de Investiții în cadrul programului Orizont 2020.

Politica de cercetare și inovare a UE s-a reaxat pe trei obiective strategice: inovare deschisă, știință deschisă și deschidere spre lume. Aceste obiective au fost puse în aplicare prin inițiative la trei niveluri: o mai mare recunoaștere a cercetării și inovării ca forță motrice esențială pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă (în special prin semestrul european și prin mecanismul de sprijin al politicilor Orizont 2020), îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru cercetare și inovare și continuarea programării strategice în cadrul Orizont 2020. Printre noile inițiative s-au numărat proiectul-pilot referitor la acordurile pentru inovare, lansat în 2016 cu scopul de a reduce barierele din calea inovării și de a stimula economia circulară, precum și Cloudul european pentru știința deschisă. Au început lucrările pregătitoare pe tema măsurilor pe termen lung de îmbunătățire a mediului de inovare din UE, printre acestea numărându-se un apel la idei cu privire la un posibil Consiliu european al inovării.

Spațiu pentru inovare și investiții

În octombrie 2016, Comisia a publicat o Strategie spațială pentru Europa. Aceasta urmărește obținerea unui maxim de beneficii pentru societate în urma programelor spațiale ale Uniunii Europene și deblocarea potențialului sectorului spațial, cu scopul de a stimula inovarea, crearea de locuri de muncă și creșterea economiei UE. Strategia va ajuta industria spațială a UE să își mențină poziția de lider mondial. Ea confirmă totodată importanța acestui sector pentru securitatea UE și pentru consolidarea rolului Uniunii ca actor global.

Programul Galileo, inițiativa UE de realizare a unui sistem global de navigație prin satelit de ultimă generație, a ajuns în 2016 într-o etapă esențială, după lansarea cu succes a patru noi sateliți utilizând racheta europeană Ariane 5. În decembrie 2016 au fost anunțate serviciile inițiale: navigație, căutare și salvare și serviciul public reglementat.

Creștere durabilă

În 2016, UE a înregistrat noi progrese în legătură cu pachetul de măsuri privind economia circulară propus în 2015. Multe dintre resursele naturale sunt limitate, iar UE este un importator net de numeroase materii prime. Pentru a asigura o creștere economică durabilă, Uniunea trebuie să își utilizeze resursele într-un mod mai inteligent și mai durabil. Reducerea cantității de deșeuri produse, o mai bună proiectare a produselor, reciclarea, refolosirea și alte măsuri similare ar putea genera economii nete în valoare de 600 de miliarde de euro pentru întreprinderile din UE, reducând, în același timp, emisiile anuale de gaze cu efect de seră cu 2-4 %.

În martie, Comisia a propus un regulament care va crea o piață internă pentru îngrășămintele pe bază de materii prime reciclate, transformând astfel problemele legate de gestionarea deșeurilor în oportunități economice. Astfel s-ar putea crea aproximativ 120 000 de locuri de muncă datorită reciclării deșeurilor biologice și transformării lor în îngrășăminte bazate pe materii organice.

În noiembrie, Comisia a adoptat planul de lucru privind proiectarea ecologică pentru perioada 2016-2019 ca parte a pachetului de măsuri Energie curată pentru toți europenii. Acesta va contribui la stabilirea unor cerințe aplicabile produselor care să aibă relevanță în contextul economiei circulare, determinând creșterea durabilității produselor și făcându-le mai ușor de reparat, de refolosit și de reciclat.

Protejarea mărilor Europei

Sectorul pescuitului din UE se situează pe locul patru în lume ca dimensiune și furnizează aproximativ 6,4 milioane de tone de pește în fiecare an. Pescuitul și industria de prelucrare a peștelui asigură locuri de muncă pentru peste 350 000 de persoane. Utilizarea durabilă a resurselor mărilor Europei constituie principiul fundamental al politicilor maritime și de pescuit ale Uniunii Europene. În noiembrie 2016, Comisia și-a publicat propunerile de îmbunătățire a guvernanței internaționale a oceanelor. Acestea stabilesc modul în care UE ar putea contribui la realizarea obiectivelor în materie de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prin garantarea gestionării mai înțelepte a oceanelor lumii. Totodată, comisarul Karmenu Vella a lansat, în aprilie 2016, inițiativa MedFish4Ever, atrăgând atenția asupra stării critice a stocurilor de pește din Marea Mediterană, unde peste 90 % din stocurile evaluate sunt în prezent supraexploatate.

Interconectarea Europei

Pentru a contribui la digitizarea și decarbonizarea transporturilor, Comisia a prezentat în iunie o listă de 195 de proiecte în domeniul transporturilor care urmează să primească din partea UE finanțare în valoare de 6,7 miliarde de euro prin Mecanismul pentru interconectarea Europei. Se estimează că investiția va crea aproximativ 100 000 de locuri de muncă până în 2030.

Proiectele selectate se situează în principal în cadrul rețelei centrale TEN-T. Printre beneficiari se numără inițiative precum reabilitarea secțiunii de cale ferată Brașov-Sighișoara din România, legătura feroviară Aveiro-Vilar Formoso din Portugalia, dezvoltarea unei linii de cale ferată cu ecartament standard în cadrul coridorului Marea Nordului-Marea Baltică și implementarea Programului de cercetare privind managementul traficului aerian în cerul unic european (SESAR). În octombrie 2016, Comisia a lansat a treia rundă de cereri de propuneri în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru transport, punând la dispoziție 1,9 miliarde de euro pentru finanțarea unor proiecte esențiale din domeniul transporturilor.

Locuri de muncă și creștere economică prin agricultură

Agricultura din Uniunea Europeană oferă cetățenilor o varietate de produse alimentare și de bunuri publice de mediu de calitate și contribuie la îmbogățirea culturală și socială a zonelor rurale. Sectorul agroalimentar creează aproximativ 44 de milioane de locuri de muncă în UE, iar exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii se ridică la peste 120 de miliarde de euro pe an.

Politica agricolă comună susține aceste măsuri cu un buget anual de aproximativ 59 de miliarde de euro, oferind sprijin pentru veniturile agricole, pentru fermierii care asigură protecția mediului și pentru alte activități care îmbunătățesc competitivitatea sectorului, utilizarea eficientă a resurselor și viața din zonele rurale.

Plățile directe acordate anual fermierilor oferă o protecție de bază a veniturilor agricultorilor împotriva șocurilor specifice la care este expusă agricultura.

În martie 2016, Comisia a activat o serie de măsuri excepționale pentru a consolida poziția crescătorilor de animale. În luna iulie, Comisia a anunțat un pachet de măsuri în valoare de 500 de milioane de euro care viza reducerea producției de lapte și sprijinirea producătorilor de lapte și a agricultorilor din alte sectoare de creștere a animalelor. Un sprijin suplimentar a fost pus și la dispoziția sectorului fructelor și legumelor, afectat de interdicția la import impusă de Rusia.

În ianuarie, Comisia a creat Grupul operativ pentru piețele agricole cu scopul de a formula recomandări cu privire la modalitățile de îmbunătățire a funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente și de a le oferi fermierilor o perspectivă atractivă în materie de stabilitate și creștere economică. Raportul grupului a fost publicat în luna noiembrie. A fost înființat un observator al pieței de carne pentru a mări transparența pieței în sectoarele cărnii de vită, de mânzat și de porc, ajutând în același timp operatorii să interpreteze semnalele pieței și să facă față mai bine volatilității pieței.

Împreună cu alți membri ai Comisiei, comisarul Phil Hogan a organizat o campanie concertată de eliminare a barierelor netarifare din calea comerțului în țările terțe în care există o piață potențială pentru produsele din UE. Aceste eforturi au avut drept rezultat deschiderea piețelor în China, Columbia, Japonia și Statele Unite pentru anumite exporturi ale UE în 2016. În cadrul misiunilor comerciale la nivel înalt, au fost vizate și noi piețe promițătoare din Indonezia, Mexic și Vietnam.

Noi competențe, o protecție îmbunătățită, mai multe locuri de muncă pentru tineri

Finanțarea acordată de UE, în special prin Fondul social european, are scopul de a sprijini dezvoltarea competențelor a 8 milioane de lucrători din UE în perioada 2014-2020. Cu un buget de 14,7 miliarde de euro, programul Erasmus+ va oferi unui număr de peste 4 milioane de persoane posibilități de a studia, de a se forma profesional, de a câștiga experiență și de a face voluntariat în străinătate. Programul oferă, de asemenea, sprijin pentru activități care ajută statele membre să își modernizeze și să își transforme sistemele de educație și de formare profesională.

În luna mai, a fost lansată platforma europeană împotriva muncii nedeclarate, al cărei scop este de a transforma munca nedeclarată în muncă declarată. Platforma asigură protecția socială a milioane de persoane din UE afectate de forme riscante de încadrare, inclusiv de raporturi de muncă dependente disimulate ca activități independente.

Comisia a lansat în iunie Noua agendă pentru competențe în Europa, care cuprinde 10 acțiuni menite să amelioreze calitatea competențelor și relevanța lor pentru piața forței de muncă. Printre acestea se numără o inițiativă care are ca scop sprijinirea adulților slab calificați în efortul lor de a-și îmbunătăți competențele de scris și citit, competențele numerice și competențele digitale și/sau de a progresa către o calificare corespunzătoare sau echivalentă învățământului secundar superior.

Pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, UE a continuat să sprijine punerea în aplicare a Garanției pentru tineret în statele membre. Un raport intermediar publicat în octombrie a evidențiat modul în care Garanția pentru tineret 2013, susținută de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”, de Fondul social european și de fondurile naționale, a avut un impact real în viața cetățenilor. La trei ani de la lansarea sa în 2013, numărul șomerilor tineri din UE a scăzut cu 1,4 milioane. Aproximativ 9 milioane de tineri au acceptat oferte de locuri de muncă, stagii sau posturi de ucenic. Programul a generat reforme structurale îndrăznețe în multe state membre și a contribuit la crearea de parteneriate între mediul de afaceri și sistemul de învățământ. Pentru a asigura implementarea integrală și sustenabilă a Garanției pentru tineret, Comisia a propus continuarea inițiativei „Locuri de muncă pentru tineri” până în 2020 și majorarea resurselor puse la dispoziția acesteia. De asemenea, Comisia a anunțat un nou program special de mobilitate de lungă durată (între 6 și 12 luni) dedicat ucenicilor, ErasmusPro, în cadrul programului Erasmus+ existent, pentru a sprijini învățarea la locul de muncă în străinătate.

Punți de legătură între oameni

În 2016, programul Erasmus+ pentru educație, formare, tineret și sport, cu un buget de 2,2 miliarde de euro, a oferit unui număr de circa 497 000 de tineri posibilitatea de a studia, de a se forma profesional, de a face voluntariat sau de a participa la schimburi studențești în străinătate. Tot în cadrul acestui program, aproximativ 141 000 de membri ai personalului didactic din instituții de învățământ și din cadrul unor organizații de tineret au avut ocazia de a-și îmbunătăți competențele predând și participând la activități de formare în străinătate. În cursul anului, programul a pus la dispoziția beneficiarilor peste 400 de milioane de euro din bugetul total pentru proiecte de cooperare, inclusiv pentru proiectele de promovare cu prioritate a cetățeniei și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării prin educație.

Corpul european de solidaritate

În decembrie, la 3 luni după ce a fost anunțat de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii, Comisia a lansat Corpul european de solidaritate. Tinerii cu vârste cuprinse între 17 și 30 de ani se pot înscrie pentru a beneficia de noi oportunități de a aduce o contribuție importantă în cadrul societății la nivelul întregii UE și pentru a acumula experiență și a dobândi competențe. Participanții pot fi repartizați în cadrul unor proiecte de voluntariat, de stagiu, de ucenicie sau într-un loc de muncă pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 12 luni. Participanții vor avea posibilitatea de a se implica în activități cum ar fi educația, sănătatea, integrarea socială, asistența pentru furnizarea de alimente, construcția de adăposturi, sprijinirea și integrarea migranților și a refugiaților, protecția mediului și prevenirea dezastrelor naturale. Până la sfârșitul lunii decembrie, se înscriseseră peste 18 000 de persoane.

Politica economică și bugetară

Coordonarea politicilor economice ale Uniunii este organizată sub forma unui ciclu anual, cunoscut sub denumirea de semestru european. Acesta este lansat spre sfârșitul fiecărui an, odată cu publicarea analizei anuale a creșterii și a unei recomandări privind politica economică a zonei euro. În februarie 2016, Comisia a publicat rapoartele de țară, care analizează provocările economice și sociale din fiecare stat membru al UE în parte. Acestea au servit ca bază de discuție cu statele membre în legătură cu opțiunile lor în materie de politici, în pregătirea programelor naționale de reformă și a planurilor bugetare pe termen mediu, prezentate în luna aprilie. La sfârșitul primăverii, pe baza acestor rapoarte, Comisia a formulat recomandări specifice fiecărei țări.

Aceste recomandări le oferă statelor membre orientări cu privire la modalitățile de stimulare a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, cu un accent mai puternic asupra reformelor de impulsionare a creșterii în domenii precum cercetarea și inovarea, menținându-se în același timp soliditatea finanțelor publice. În cursul anului, au fost adresate recomandări și Ciprului, care s-a realăturat în primăvară cadrului integral de guvernanță economică după ieșirea de sub incidența programului de ajustare economică.

În materie bugetară, recomandările făcute de Comisie în 2016 au arătat că Pactul de stabilitate și de creștere poate fi aplicat în mod flexibil și inteligent. În procesul de evaluare a planurilor bugetare pe termen mediu ale statelor membre, Comisia a luat în considerare caracterul specific al cheltuielilor legate de evenimente neobișnuite care nu pot fi controlate de guvern (cum ar fi criza refugiaților și combaterea terorismului). Spania și Portugalia au avut la dispoziție mai mult timp pentru a-și corecta deficitul excesiv, iar Consiliul a dat curs recomandării Comisiei de a anula amenda care ar fi putut fi impusă pe baza rezultatelor bugetare din trecut ale celor două țări. În cursul anului s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește corectarea deficitelor excesive, care au permis ca numărul statelor cu deficit excesiv să se reducă la șase, de la 24 în primăvara anului 2011. Trei state membre și-au corectat deficitele excesive în 2015, iar procedurile de deficit excesiv aferente au fost închise oficial de Consiliu în iunie 2016.

Analizând zona euro în particular, Comisia a lansat un apel pentru o orientare bugetară considerabil mai pozitivă pentru zona monetară în ansamblu, astfel încât să se depășească riscul unei creșterii economice scăzute și al unei inflații reduse și pentru a sprijini politica monetară a Băncii Centrale Europene.

Comisia a analizat, de asemenea, dacă proiectele de planuri bugetare ale statelor membre ale zonei euro pentru 2017 erau conforme cu dispozițiile Pactului de stabilitate și de creștere. În mai multe cazuri, Comisia a constatat că ajustările bugetare planificate nu respectau sau riscau să nu respecte cerințele impuse de Pactul de stabilitate și de creștere.

În ceea ce privește monitorizarea dezechilibrelor macroeconomice, Comisia a concluzionat că 13 state membre se confruntă încă cu dezechilibre sau cu dezechilibre excesive. Pe lângă constatările legate de progresele înregistrate în corectarea dezechilibrelor, Comisia a luat măsuri pentru ca procedura să fie mai clară și mai transparentă, prin reducerea numărului de categorii de dezechilibre de la șase la patru, și, în cadrul semestrului european, a pus un accent mai puternic pe ocuparea forței de muncă și pe considerentele de ordin social.

Sprijinirea în continuare a statelor membre ale UE

În cadrul Parlamentului și al Consiliului, au continuat negocierile privind Programul de sprijin pentru reforme structurale propus de Comisie în noiembrie 2015.

La sfârșitul lunii martie 2016, Cipru și-a încheiat cu succes programul de ajustare economică de 3 ani. Comisia a continuat să sprijine autoritățile cipriote, prin intermediul Serviciului de sprijin pentru reforme structurale, în derularea acțiunilor de implementare a reformelor administrative și structurale de stimulare a creșterii.

În cursul anului 2016, s-au înregistrat progrese mari în implementarea programului elen, conceput pentru a crea condițiile necesare restabilirii încrederii și pentru a pune bazele unei redresări economice durabile în Grecia. A fost finalizată prima revizuire, fapt care a permis plata celei de a doua tranșe de finanțare din cadrul programului, în valoare de 10,3 miliarde de euro. Această a doua tranșă a fost plătită în mai multe etape, ultima fiind aprobată în luna octombrie. Comisia a sprijinit activitățile desfășurate de Eurogrup, care a decis în luna mai cu privire la măsurile legate de datorie. Aceste măsuri vor fi implementate în mod treptat. O primă discuție cu privire la măsurile pe termen scurt legate de datorie a avut loc la începutul lunii decembrie. În ceea ce privește implementarea programului, s-au înregistrat progrese mari în direcția finalizării celei de a doua revizuiri.

Grecia a primit, de asemenea, sprijin economic prin intermediul Planului de investiții pentru Europa. Un prim acord sprijinit de Fondul european pentru investiții strategice a fost semnat în Grecia în luna mai. Cu această ocazie, Fondul european de investiții a semnat trei acorduri cu bănci și fonduri intermediare din Grecia, pentru a furniza investiții suplimentare întreprinderilor foarte mici, mici și mijlocii din Grecia.

Extinderea sprijinului dincolo de frontierele UE

Comisia a sprijinit Georgia, Kârgâzstan, Iordania, Tunisia și Ucraina cu programele de asistență macrofinanciară. Scopul acestor acțiuni este acela de a ajuta țările apropiate de UE din punct de vedere geografic, economic și politic în efortul de a restabili o situație financiară externă sustenabilă, încurajând, în același timp, ajustările economice și reformele structurale. Programele vin în completarea finanțării din partea Fondului Monetar Internațional.

În septembrie, Comisia a propus un nou Plan european de investiții externe care ar urma să stimuleze investițiile în Africa și în țările din vecinătatea UE și să contribuie la combaterea cauzelor profunde ale migrației. Acesta urmărește să sprijine infrastructura socială și economică și întreprinderile mici, cu accent pe crearea de locuri de muncă, prin înlăturarea obstacolelor din calea investițiilor private. Beneficiind de o contribuție de 3,35 miliarde de euro din bugetul UE și din Fondul european de dezvoltare, planul va sprijini garanțiile inovatoare și alte instrumente similare care vin în sprijinul investițiilor private.

Planul permite mobilizarea unor investiții de până la 44 de miliarde de euro. Dacă statele membre și alți parteneri aduc o contribuție egală cu cea a Uniunii, cuantumul total s-ar putea dubla, ajungând la 88 de miliarde de euro.

Un buget al UE axat pe rezultate

În 2016, Comisia a înregistrat progrese în legătură cu inițiativa „Bugetul UE axat pe rezultate”, menită să garanteze că resursele Uniunii sunt bine utilizate, în beneficiul cetățenilor, și că toate proiectele finanțate de UE prezintă avantaje clare în raport cu investițiile.

Bugetul Uniunii a continuat să fie investit în conformitate cu prioritățile politicilor Comisiei, cum ar fi stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității și reacția promptă și eficientă în situații de urgență.

Baza de date a proiectelor de succes finanțate din bugetul UE, disponibilă pe site-ul internet al Comisiei, a inclus peste 1 000 de proiecte în 2016.

Cu ocazia discursului susținut în septembrie de președintele Juncker cu privire la starea Uniunii, Comisia și-a prezentat evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (2014-2020), inclusiv un pachet de propuneri legislative ale căror obiective sunt:

• să furnizeze mijloace financiare suplimentare pentru abordarea eficientă a riscurilor legate de migrație și de securitate și să favorizeze creșterea economică, crearea de locuri de muncă și competitivitatea;
• să mărească flexibilitatea bugetului UE și capacitatea acestuia de a răspunde rapid și eficient la situații neprevăzute;
• să simplifice normele financiare și, astfel, să reducă sarcina administrativă a beneficiarilor de fonduri UE.

Ameliorarea accesului la bunuri și servicii

Noi norme privind comerțul electronic, în sprijinul cetățenilor și al companiilor

În mai 2016, Comisia a prezentat măsuri menite să le faciliteze cetățenilor și companiilor cumpărarea și vânzarea de produse și servicii online la nivelul întregii Uniuni. Comisia a propus un regulament privind geoblocarea, al cărui obiectiv este eliminarea discriminării persoanelor care achiziționează produse și servicii dintr-un alt stat membru al UE.

Persoanele și micile companii se plâng adesea că taxele mari și problemele legate de livrarea coletelor le împiedică să realizeze mai multe achiziții sau vânzări la nivelul UE. Regulamentul adoptat de Comisie în luna mai urmărește mărirea transparenței prețurilor și a supravegherii reglementare. Pentru a întări încrederea consumatorilor, Comisia și-a propus să actualizeze Regulamentul privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor.

Investigarea comerțului electronic

Comisia a colectat dovezi de la aproape 1 800 de companii care operează în domeniul comerțului electronic cu bunuri de consum și conținut digital și a analizat aproximativ 8 000 de contracte de distribuție. În martie, constatările inițiale au arătat că geoblocarea era larg răspândită în comerțul electronic din întreaga Uniune, în special în ceea ce privește conținutul digital. În septembrie, Comisia a publicat un raport preliminar care confirma creșterea rapidă a comerțului electronic în Uniune: peste jumătate dintre adulții din UE comandaseră bunuri sau servicii online în 2015. Raportul a identificat practici comerciale susceptibile să restrângă concurența și să limiteze posibilitățile de alegere ale consumatorilor. Versiunea sa finală va fi prezentată în 2017.

Simplificarea normelor în materie de TVA

Sistemul actual al TVA pentru comerțul electronic transfrontalier este complex și costisitor, atât pentru statele membre, cât și pentru companii. În cazul companiilor, costurile medii anuale pentru furnizarea de bunuri către un alt stat membru sunt estimate la 8 000 de euro per stat membru. Mai mult, companiile din Uniune sunt dezavantajate din punct de vedere concurențial, întrucât furnizorii din afara UE pot furniza consumatorilor din UE mărfuri fără TVA, în temeiul scutirii pentru importul de mici cantități. Complexitatea sistemului îngreunează totodată eforturile statelor membre de a asigura conformitatea, pierderile fiind estimate la aproximativ 5 miliarde de euro pe an.

Ca parte a Strategiei privind piața unică digitală, Comisia a prezentat un pachet legislativ de modernizare și simplificare a TVA-ului pentru comerțul electronic transfrontalier, în special pentru companiile mici și mijlocii. Acesta va elimina necesitatea ca companiile care efectuează vânzări către consumatori din alte state membre să se înregistreze în scopuri de TVA în toate statele membre în care au clienți. O altă propunere va asigura faptul că publicațiile electronice pot beneficia de aceleași cote reduse ca acelea aplicate publicațiilor pe suport de hârtie.

Norme moderne ale UE în ceea ce privește drepturile de autor

În prezent, potrivit Eurobarometrului (serviciul de sondare a opiniei publice al Comisiei), 73 % dintre tinerii europeni ascultă muzică, vizionează seriale de televiziune și filme sau joacă jocuri online. Aproximativ 20 % dintre aceștia au încercat să acceseze servicii care furnizează conținut într-un alt stat membru, însă companiile de radiodifuziune au dificultăți în a face față acestei cereri în creștere. Pentru a îmbunătăți posibilitățile de alegere și accesul la conținut, Comisia a propus un regulament care să le faciliteze companiilor de radiodifuziune obținerea aprobării din partea titularilor de drepturi de autor. Regulamentul simplifică de asemenea transmiterea de programe online în alte state membre și permite includerea de canale din alte țări în pachetele destinate consumatorilor.

Această inițiativă este completată de propunerea pentru o nouă directivă privind drepturile de autor. Proiectul de directivă va ajuta muzeele, arhivele și alte instituții să digitalizeze și să pună la dispoziție, la nivel transfrontalier, cărți și filme care sunt protejate prin drepturi de autor, dar care nu mai sunt disponibile publicului.

Studenții și profesorii doresc să utilizeze materiale și tehnologii digitale, dar aproape un sfert dintre profesori se confruntă cu restricții legate de drepturile de autor în activitățile lor didactice digitale. Propunerea de directivă privind drepturile de autor va permite instituțiilor de învățământ să utilizeze aceste materiale pentru a ilustra predarea cu ajutorul instrumentelor digitale, precum și pentru a preda cursuri online peste granițe. Ea le va facilita cercetătorilor utilizarea tehnologiilor de extragere de text și date pentru analizarea seturilor mari de date. Proiectul de directivă include, de asemenea, o nouă excepție obligatorie în UE care permite instituțiilor de patrimoniu cultural să conserve operele în format digital.

Tot potrivit Eurobarometrului, 57 % dintre cetățenii Uniunii citesc știrile online, apelând la rețelele de socializare, motoarele de căutare sau agregatorii de știri, iar 31 % ascultă muzică provenind de pe site-uri online de partajare video sau audio. Era digitală a condus la creșterea libertății de alegere a consumatorului, la un public mai larg și la noi oportunități pentru deținătorii de drepturi de autor, pentru creatori și pentru editori. Mulți întâmpină însă dificultăți atunci când este vorba să primească o remunerație echitabilă sau să negocieze cu platformele de partajare video sau cu alte platforme online. Propunerea de directivă privind drepturile de autor vizează crearea unei piețe mai echitabile și mai sustenabile, prin clarificarea obligațiilor platformelor online. Ea va întări, de asemenea, poziția titularilor de drepturi de autor în cadrul negocierilor și le va da posibilitatea de a fi mai bine remunerați, recunoscând în același timp rolul important jucat de editorii de presă în ceea ce privește crearea de conținut jurnalistic de calitate și investițiile realizate în acest sens.

Crearea unui mediu favorabil

Renunțarea la tarifele de roaming

În aprilie 2016, apelurile, SMS-urile și navigarea pe internet din alt stat membru (roamingul) au devenit mai ieftine, cetățenii plătind doar puțin peste prețurile de pe piața internă: cu până la 0,05 euro în plus pe minut pentru apelurile efectuate, cu 0,02 euro în plus pentru fiecare SMS trimis și cu 0,05 euro în plus pentru fiecare megabyte de date utilizat (fără TVA) de pe dispozitivele lor mobile. Începând de la 15 iunie 2017, persoanele care locuiesc în UE nu vor mai plăti tarife de roaming atunci când călătoresc periodic în Uniune.

În cursul anului, Comisia a prezentat o serie de măsuri în acest sens, printre care o propunere de reglementare a tarifelor de roaming cu ridicata (prețurile pe care operatorii le practică reciproc pentru utilizarea rețelelor) și norme care să garanteze că renunțarea la tarifele de roaming se aplică tuturor celor care trăiesc în UE. Toți călătorii din UE se vor bucura de facilitatea „roam like at home”, plătind același preț pentru apelurile, SMS-urile și datele de pe mobil atunci când călătoresc în afara țării lor (de reședință sau cu care au legături stabile). În aprilie au intrat în vigoare noi norme care garantează, pentru prima dată, principiul neutralității rețelei în legislația UE.

O conectivitate la internet mai extinsă și mai bună

Până în 2020, traficul de internet mobil va fi de aproape opt ori mai mare decât cel din prezent. În 2016, Comisia Europeană a lansat inițiative legislative și politice majore pentru a răspunde acestei cereri din ce în ce mai mari. În februarie, Comisia a propus o mai bună coordonare a frecvențelor radio în banda de 700 megahertzi, pentru a îmbunătăți accesul la internetul mobil și pentru a permite funcționarea pe întregul continent a automobilelor conectate, a asistenței medicale la distanță și a altor servicii inovatoare.

În luna septembrie, Comisia a propus o revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, precum și alte planuri pentru a răspunde nevoilor tot mai mari de conectivitate ale populației din Uniunea Europeană. Comisia are următoarele trei obiective:

• Toate școlile, universitățile, centrele de cercetare, nodurile de transport, spitalele, serviciile publice și companiile ar trebui să aibă acces la o conexiune cu o viteză de ordinul gigabiților (care să permită utilizatorilor să descarce/încarce 1 gigabit de date pe secundă) până în 2025.
• Toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă acces la o conexiune cu o viteză de descărcare de cel puțin 100 de megabiți pe secundă, care să poată fi mărită la o viteză de ordinul gigabiților pe secundă, până în 2025.
• Toate zonele urbane ar trebui să aibă o acoperire 5G neîntreruptă (cea de a cincea generație a sistemelor de comunicații wireless) până în 2025. 5G ar trebui să fie disponibilă din punct de vedere comercial în cel puțin un oraș important din fiecare stat membru până în 2020.

Aceste obiective pot fi atinse numai cu ajutorul unor investiții masive. Noul Cod european al comunicațiilor electronice conține reguli care stimulează toate companiile să investească în noi infrastructuri de cea mai înaltă calitate, peste tot în UE, atât la nivel local, cât și dincolo de frontierele naționale, menținând în același timp o concurență reală. Comisia a prezentat de asemenea un plan de introducere a 5G în întreaga UE. În discursul său din 2016 privind starea Uniunii, președintele Juncker a prezentat inițiativa WiFi4EU, o investiție în valoare de 120 de milioane de euro care promovează accesul la conexiuni wireless în locuri publice. Astfel, cetățenii și instituțiile cu misiune publică vor putea beneficia de Wi-Fi gratuit în parcuri, piețe, biblioteci și clădiri publice.

În luna aprilie, necesitatea ca guvernul și industria să lucreze împreună la îmbunătățirea infrastructurii de date a transporturilor a fost subliniată în Declarația de la Amsterdam, discutată de miniștrii transporturilor din toate cele 28 de state membre ale UE. Președinția neerlandeză a Consiliului Uniunii Europene, Comisia Europeană, statele membre și industria transporturilor s-au angajat să elaboreze norme și reglementări care să permită utilizarea vehiculelor autonome pe drumurile Uniunii.

Noi norme ale UE în domeniul audiovizualului, pentru consolidarea diversității culturale

Astăzi, lumea folosește din ce în ce mai mult serviciile video la cerere (cum ar fi Netflix) și platformele de partajare video (de exemplu, YouTube) pentru a urmări programe fie pe propriul smartphone, fie la televizorul de acasă. Pentru a răspunde acestei noi realități, Comisia a prezentat în luna mai o propunere de actualizare a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale.

Noul act legislativ are scopul de a echilibra mai bine normele care se aplică în prezent operatorilor tradiționali de radiodifuziune, furnizorilor de video la cerere și platformelor de partajare video, în special în ceea ce privește protecția copiilor. El va consolida diversitatea culturală a Uniunii: furnizorii de video la cerere vor trebui să rezerve conținuturilor europene o cotă de cel puțin 20 %, în cataloagele lor.

Platforme

În luna mai, Comisia a prezentat rezultatele unei evaluări cuprinzătoare a rolului social și economic al unor platforme precum piețele online, motoarele de căutare, sistemele de plată, platformele sociale de comunicare, site-urile de partajare video și cele de partajare a conținuturilor. Comisia a definit o abordare bazată pe principii pentru soluționarea problemelor semnalate cu ocazia evaluării. Aceasta includea un angajament potrivit căruia serviciile digitale comparabile urmau să respecte norme identice sau similare. Platformele online ar trebui să aibă un comportament responsabil, în special prin eforturi voluntare ale sectorului industrial, cum ar fi codul de conduită privind combaterea discursurilor de incitare la ură în mediul online.

Întărirea securității cibernetice

Conform „The Global State of Information Security Survey 2017”, peste 80 % dintre companiile din UE s-au confruntat cu cel puțin un incident de securitate cibernetică în ultimul an. Acest fapt subminează încrederea în piața unică digitală și îi afectează creșterea. În iulie, Comisia a lansat un nou parteneriat public-privat privind securitatea cibernetică, pentru a încuraja cooperarea în etapele inițiale ale procesului de cercetare și inovare și pentru a dezvolta soluții de securitate cibernetică pentru diverse sectoare, cum ar fi energia, sănătatea, transporturile și finanțele. Aceasta este doar una dintre inițiativele care vizează o mai bună pregătire a UE împotriva atacurilor cibernetice și consolidarea competitivității sectorului securității cibernetice din Uniune. Ele se bazează pe primele norme în materie de securitate cibernetică aplicabile la nivelul întregii UE, și anume Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, care a fost adoptată de Parlamentul European și de Consiliu în luna iulie.

Îmbunătățirea protecției vieții private în mediul online

În cursul verii, Comisia a desfășurat o consultare publică privind revizuirea și actualizarea normelor UE privind confidențialitatea și comunicațiile electronice, care, împreună cu Regulamentul general privind protecția datelor, va asigura o mai bună protecție a comunicațiilor electronice (cum ar fi apelurile telefonice, apelurile pe internet și e-mailurile) ale cetățenilor din UE.

Maximizarea potențialului de creștere

Digitalizarea industriei europene

Conform unor studii recente, digitalizarea produselor și a serviciilor ar putea aduce industriei din Uniune venituri de peste 110 miliarde de euro pe an, în următorii 5 ani.

În luna aprilie, Comisia a prezentat planuri care își propun să ajute industria, companiile mici și mijlocii, cercetătorii și autoritățile publice din UE să profite la maximum de noile tehnologii. Comisia își propune să sprijine și să conecteze inițiativele naționale de digitalizare a industriei și să direcționeze investițiile către parteneriatele public-privat ale UE. De exemplu, Comisia va investi 500 de milioane de euro într-o rețea paneuropeană de centre de inovare digitală, în cadrul căreia companiile să poată obține consultanță și să își poată testa inovațiile digitale.

Miliardele de dispozitive conectate, printre care telefoanele, calculatoarele și senzorii, ar trebui să comunice în condiții de siguranță și fără întreruperi, indiferent de producătorul lor, detaliile tehnice sau țara lor de origine. Pentru acest lucru, ele au nevoie de un limbaj comun. Comisia dorește să accelereze procesul de stabilire a standardelor, concentrându-și eforturile pe domenii precum 5G, cloud computingul, internetul obiectelor, tehnologiile de date și securitatea cibernetică.

Cetățenii și companiile nu reușesc încă să profite pe deplin de serviciile publice digitale, care ar trebui să fie disponibile fără întreruperi la nivelul întregii Uniuni. Planul european de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020 a definit 20 de măsuri menite să modernizeze serviciile publice digitale și să amelioreze condițiile de viață și de muncă, precum și mediul investițional din Europa. Printre acestea se numără crearea unui portal digital unic care va furniza utilizatorilor acces ușor la informații, proceduri electronice și servicii de consultanță la nivelul întregii Uniuni. Inițiativa va fi dezvoltată pe baza rezultatelor unei consultări publice care a fost organizată în 2016.

De asemenea, Comisia a prezentat un plan de acțiune referitor la serviciile bazate pe cloud și la o infrastructură a datelor de talie mondială, astfel încât știința, companiile și serviciile publice să poată lua parte la revoluția volumelor mari de date. Comisia va crea un cloud european pentru știința deschisă. Acesta va pune la dispoziția celor 1,7 milioane de cercetători și a celor 70 de milioane de profesioniști din domeniul științei și tehnologiei un mediu virtual pentru a stoca, gestiona, analiza și reutiliza un volum mare de date de cercetare. Pentru a impulsiona această inițiativă, Comisia se va asigura că toate datele științifice produse de programul Orizont 2020 sunt deschise în mod implicit începând din 2017. Cloudul destinat științei deschise se va baza pe infrastructura europeană de date, care va combina rețelele în bandă largă, instalațiile de stocare de mari dimensiuni și capacitatea supercomputerelor de a accesa și de a prelucra seturile mari de date stocate în cloud.

Competențele digitale

Conform unor studii efectuate în 2016 de Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a Comisiei, competențele digitale sunt fie reduse, fie chiar absente în cazul a 47 % din populația UE, însă, în viitorul apropiat, 90 % din locurile de muncă și cea mai mare parte a vieții cotidiene a cetățenilor vor necesita un anumit nivel de cunoștințe digitale. Ca parte a Noii agende pentru competențe în Europa, Comisia a făcut apel la guvernele statelor membre să își intensifice eforturile în acest sens, de exemplu prin includerea competențelor digitale la toate nivelurile educației și formării. În decembrie a fost lansată Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, care a reunit state membre și părți interesate din sectoarele industriei, ocupării forței de muncă și educației, pentru a crea un vast capital de talente în domeniul digital și pentru a asigura faptul că atât cetățenii, cât și forța de muncă din UE dispun de competențele digitale corespunzătoare.

Stimularea culturii și a creativității Uniunii în lumea digitală

Piață unică digitală conectată creează oportunități uriașe pentru dezvoltarea sectoarelor culturale și creative din UE. În acest mediu aflat în continuă schimbare, acestea se confruntă însă și cu provocări cum ar fi găsirea unor surse de finanțare. În iunie, Comisia, împreună cu Fondul european de investiții, a lansat un mecanism de garantare a împrumuturilor, în valoare de 121 de milioane de euro, pentru a sprijini peste 10 000 de companii mici și mijlocii din sectoare precum audiovizualul, muzica, festivalurile, patrimoniul cultural, designul, arta spectacolului, editarea, radioul și artele vizuale.

În 2016 s-au aniversat 25 de ani de la crearea programului MEDIA al UE, care face parte din inițiativa Europa creativă – programul principal al UE dedicat sectoarelor cultural și creativ. Începând cu 1991, MEDIA a investit peste 2,4 miliarde de euro în creativitatea și diversitatea culturală din UE. În fiecare an, programul sprijină aproximativ 2 000 de filme, seriale TV și alte proiecte europene. MEDIA a contribuit la formarea a peste 20 000 de producători, regizori și scenariști, pe care i-a ajutat să se adapteze noilor tehnologii. Programul a contribuit la creșterea audienței producțiilor cinematografice europene. Conform unui studiu al Comisiei referitor la programul MEDIA, 33 % din totalul biletelor de cinema vândute în UE în 2014 au fost pentru filme europene, în creștere față de 25 % în 2010.

Energie curată pentru toți europenii

Tranziția mondială către o energie curată este în plină desfășurare și este ireversibilă, iar Uniunea Europeană dorește nu doar să se adapteze, ci să aibă o poziție de lider. Este responsabilitatea sa la nivel mondial.

În 2015, energiile curate au atras investiții în valoare de peste 300 de miliarde de euro la nivel mondial. UE este bine poziționată pentru ca, folosind cercetarea și politicile sale de dezvoltare și inovare, să transforme această tranziție într-un motor al creării de locuri de muncă și al creșterii economice. Prin mobilizarea unor investiții publice și private în valoare de până la 177 de miliarde de euro pe an începând din 2021, pachetul privind energia curată poate genera, în următoarea decadă, o creștere de până la 1 % a produsului intern brut și poate crea 900 000 de noi locuri de muncă.

Eficiența energetică

Cea mai ieftină și mai curată energie este cea care nu este utilizată deloc. Acesta este motivul pentru care, în 2016, Comisia a prezentat măsuri noi și inovatoare în domeniul eficienței energetice, care s-au axat pe:

• definirea unui cadru pentru îmbunătățirea eficienței energetice în general;
• îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor;
• îmbunătățirea performanței energetice a produselor (proiectarea ecologică) și informarea consumatorilor (etichetarea energetică);
• finanțarea eficienței energetice, prin intermediul propunerii intitulate „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”.

Pentru a susține aceste propuneri, Comisia a prezentat o nouă țintă obligatorie de 30 % până în 2030 în ceea ce privește eficiența energetică la nivelul întregii UE. Ambițioasele ținte în materie de eficiență energetică sunt concepute pentru reducerea dependenței statelor membre de importurile de energie, pentru stimularea economiei locale, pentru creșterea competitivității și pentru crearea de noi locuri de muncă ecologice.

Lider mondial în domeniul energiilor din surse regenerabile

Energiile din surse regenerabile vor juca un rol hotărâtor în tranziția către un sistem energetic curat. Uniunea Europeană și-a stabilit ținta de a atinge, în mod colectiv, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie până în 2030. Propunerea referitoare la o nouă directivă privind energia din surse regenerabile va oferi certitudine investitorilor și va crea condiții de concurență echitabile pentru toate tehnologiile. Propunerile Comisiei se axează pe crearea unor condiții propice pentru ca sursele regenerabile să prospere și să facă din UE o piață înfloritoare a energiei curate. Acest sector oferă deja locuri de muncă unui număr de peste 1 milion de persoane și generează o cifră de afaceri de aproximativ 144 de miliarde de euro în fiecare an.

Prețurile tehnologiilor solară și eoliană au scăzut cu 80 % și, respectiv, cu 30-40 % între 2009 și 2015. Această reducere a costurilor le facilitează din ce în ce mai mult consumatorilor producerea propriei energii din surse regenerabile. Datorită directivei revizuite, consumatorii vor beneficia de drepturi mai solide de a-și produce propria energie electrică, care poate fi destinată consumului la domiciliu, dar și revânzării către rețea.

Condiții echitabile pentru consumatori

Consumatorii sunt elementul central al uniunii energetice. Operațiunile de zi cu zi cum ar fi facturarea, schimbarea furnizorilor și obținerea unui nou contract cu ocazia mutării într-o nouă casă vor deveni mai simple, mai rapide și mai precise pentru consumatori, datorită mai bunei gestionări a informațiilor digitale transmise clienților. Consumatorii vor avea acces la informații fiabile și clare despre cele mai bune oferte de pe piață prin utilizarea unor instrumente online certificate de comparare a prețurilor, care îi vor ajuta să facă alegeri în cunoștință de cauză.

Consumatorii vor putea schimba mai ușor furnizorii, mulțumită și propunerii de a restricționa utilizarea comisioanelor de schimbare a furnizorului. Diferența medie dintre oferta standard a furnizorului tradițional și cea mai ieftină ofertă de pe piață este de peste 50 de euro pe an în UE.

Dacă doresc, consumatorii vor avea posibilitatea de a solicita propriului furnizor de energie un contor inteligent și de a beneficia de prețuri ale energiei bazate pe piață, iar noile tehnologii le vor permite să consume mai mult atunci când energia este ieftină și să își reducă consumul atunci când prețurile sunt mari. Cu alte cuvinte, consumatorii vor avea un control sporit al propriilor cheltuieli cu serviciile energetice.

Securitate energetică, solidaritate și încredere

Pachetul privind securitatea aprovizionării cu energie, propus în februarie 2016, se baza pe progresele realizate de UE în ultimii ani în ceea ce privește menținerea sub control a riscurilor în materie de securitate energetică. Pachetul de măsuri s-a concentrat asupra gazelor – pornind de la învățămintele desprinse în urma testelor de rezistență pentru gaze, realizate în 2014 –, dar a vizat și acordurile interguvernamentale din domeniul energiei, precum și sistemele de încălzire și de răcire.

Colegiuitorii au adoptat propunerea Comisiei privind acordurile interguvernamentale în decembrie, la doar 9 luni de la propunerea inițială. Noile norme vor permite Comisiei să garanteze faptul că niciun acord energetic nu va pune în pericol securitatea aprovizionării cu energie dintr-un stat membru și nici nu va împiedica funcționarea pieței energiei din UE.

În martie, UE și-a consolidat legăturile cu India, un actor mondial major și un important partener al UE în domeniul energiei. Declarația comună privind securitatea energetică și combaterea schimbărilor climatice reprezintă un pas important în direcția creării unui parteneriat de durată în domeniul energiei curate și sustenabile cu una dintre economiile majore cu cel mai ridicat ritm de creștere.

O piață a Uniunii pe deplin integrată

2016 a fost un an important pentru proiectele de infrastructură energetică din UE, cărora li s-au pus la dispoziție 800 de milioane de euro prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei. Acest sprijin este esențial pentru a atrage investițiile suplimentare necesare eliminării blocajelor care împiedică fluxul liber al energiei.

În primăvară, au fost semnate două acorduri de finanțare, în valoare de 5,6 milioane de euro, destinate efectuării unor studii privind construirea conductei de gaz Midcat. Odată construită, această conductă va contribui la integrarea piețelor gazelor din Peninsula Iberică cu cele din restul Europei. În plus, în Bulgaria s-a alocat o finanțare de 29,9 milioane de euro pentru construirea unei linii electrice cu lungimea de 140 km care va lărgi accesul la rețea al energiei din surse regenerabile și va mări capacitatea rețelei electrice din Bulgaria.

În octombrie, s-a încheiat un acord de finanțare în valoare de 187 de milioane de euro în favoarea Balticconnector, primul gazoduct care leagă Estonia și Finlanda. Când gazoductul va deveni operațional, în 2020, acest proiect va uni regiunea Mării Baltice de Est cu restul pieței energiei din UE.

Pe tot parcursul anului 2016, Planul de investiții pentru Europa a rămas un instrument-cheie pentru finalizarea uniunii energetice. Fondul european pentru investiții strategice a continuat să creeze locuri de muncă și să atragă investiții în economia reală. Fondul a continuat să acorde un puternic sprijin investițiilor inteligente și prospective din domenii precum eficiența energetică, energia din surse regenerabile, inovarea și infrastructura energetică modernă.

În perioada 2014-2020, investițiile care sprijină obiectivele uniunii energetice beneficiază de 69 de miliarde de euro puse la dispoziție din fondurile politicii de coeziune.

Accelerarea inovării în domeniul energiei curate

La sfârșitul anului, Comisia și-a prezentat propunerile cu privire la accelerarea inovării în domeniul energiei curate. Această strategie propune un set de măsuri concrete care să intensifice și să extindă soluțiile inovatoare, eficiente din punct de vedere energetic și cu emisii reduse de dioxid de carbon, pentru a mări competitivitatea UE la nivel mondial în acest domeniu.

În iunie, Comisia s-a alăturat Mission Innovation, o inițiativă mondială privind energia curată, și a semnat, în numele UE, documentul-cadru al reuniunii ministeriale privind energia curată, pentru a facilita cooperarea multilaterală în materie de inovare. Pe lângă aceasta, au fost adoptate o serie de planuri de acțiune cu ocazia reuniunii ministeriale privind energia a G20, care a avut loc în China.

În 2016, au fost lansate patru Premii Orizont pentru a încuraja inovarea și pentru a găsi soluții la provocările din sectorul inovării în domeniul energiei. Premiile au o valoare totală de 6,75 milioane de euro și sunt finanțate în cadrul „Orizont 2020”, programul UE pentru cercetare și inovare. Ele vor recompensa abordări inovatoare în ceea ce privește integrarea energiei solare în clădiri istorice, utilizarea energiei din surse regenerabile în spitale, dezvoltarea de produse care contribuie la reducerea emisiilor prin reutilizarea dioxidului de carbon și inventarea celui mai curat motor al viitorului.

Relațiile cu partenerii-cheie ai UE din domeniul energiei au continuat să fie o prioritate pe tot parcursul anului. În iunie, Comisia a participat la reuniunea ministerială privind energia a G20, care a avut loc la Beijing. A fost o bună ocazie pentru a discuta cu partenerii internaționali despre inovarea în domeniul tehnologiilor energetice, energia din surse regenerabile, eficiența energetică, accesul la energie și rolul sistemului energetic în implementarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Acordul privind Perspectiva energetică UE-China a fost semnat cu ocazia reuniunii la nivel înalt dintre UE și China din luna iulie.

Decarbonizarea economiei

Promovarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice

În octombrie 2014, liderii UE au convenit asupra unui obiectiv obligatoriu la nivelul întregii economii, de reducere a emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030, față de nivelurile din 1990. Acesta a devenit contribuția UE la Acordul de la Paris privind schimbările climatice semnat în decembrie 2015.

În aprilie 2016, cele 175 de părți au stabilit un nou record: cel mai mare număr de semnături aplicate pe un acord internațional în prima zi, subliniind voința politică mondială de a-și respecta promisiunile făcute la Paris.

După ce a intermediat primul acord obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel mondial privind schimbările climatice și a format coaliția țărilor dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare care a făcut posibilă obținerea unui consens la Paris, Uniunea a dat dovadă de consecvență și a ratificat rapid acordul în luna octombrie, permițând astfel intrarea sa în vigoare la nivel mondial în luna noiembrie. Statele membre ale UE au ratificat deja sau vor ratifica acordul în mod individual.

În luna noiembrie, reprezentanții țărilor s-au întâlnit din nou cu ocazia Conferinței ONU de la Marrakesh privind schimbările climatice, pentru a continua lucrările pe marginea setului de norme detaliate referitoare la implementarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Șefii de stat sau de guvern au emis Proclamația de acțiune de la Marrakesh, un apel la asumarea celui mai înalt angajament politic pentru combaterea schimbărilor climatice, care a transmis un mesaj de unitate la nivel mondial și de hotărâre neabătută în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de la Paris și realizarea tranziției către o economie mondială cu emisii reduse de dioxid de carbon.

S-au înregistrat progrese la nivelul elementelor-cheie ale pachetului de la Paris, inclusiv în ceea ce privește accesul la finanțare, sprijinul în materie de tehnologie, precum și dezvoltarea și consolidarea competențelor și a proceselor necesare țărilor în curs de dezvoltare pentru a-și pune în aplicare planurile naționale în domeniul schimbărilor climatice.

Implementarea în UE a Acordului de la Paris privind schimbările climatice

Lucrările în direcția îndeplinirii angajamentului UE demaraseră deja înainte de Conferința de la Paris, cu o propunere de revizuire a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor. În completarea acestei propuneri, Comisia a prezentat, în iulie 2016, ținte obligatorii pentru statele membre în perioada 2021-2030 în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră din sectoarele transporturilor, construcțiilor, agriculturii, deșeurilor și utilizării terenurilor și silviculturii.

Acțiunile ambițioase din domeniul schimbărilor climatice creează oportunități de afaceri și deschid noi piețe pentru inovare și pentru utilizarea de tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. De asemenea, Comisia a integrat utilizarea terenurilor și silvicultura în eforturile UE de reducere a emisiilor până în 2030. Aceste sectoare nu doar emit gaze cu efect de seră, ci sunt capabile și să elimine dioxidul de carbon din atmosferă. Astfel, pădurile din UE absorb, în fiecare an, echivalentul a aproape 10 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii.

În luna iulie, Comisia a publicat Strategia europeană privind mobilitatea cu emisii scăzute de dioxid de carbon, deschizând calea dezvoltării de măsuri la nivelul UE pentru vehiculele cu emisii scăzute și cu emisii zero, precum și pentru combustibilii alternativi cu emisii reduse. Această strategie stabilește inițiativele planificate pentru următorii ani și identifică domeniile care fac în prezent obiectul examinării opțiunilor.

Au continuat lucrările pentru consolidarea legăturii dintre decarbonizare, tranziția către o economie circulară, calitatea aerului și mediu. Implementarea Planului de acțiune privind economia circulară are potențialul de a reduce emisiile anuale de gaze cu efect de seră cu 2 % până la 4 % și a început deja să producă rezultate. Punerea în aplicare a Pachetului de politici pentru un aer curat, care a făcut obiectul unui acord interinstituțional în iunie 2016, va contribui în mod semnificativ la combaterea schimbărilor climatice. Planul de investiții pentru Europa a fost și el mobilizat pentru a facilita realizarea tranziției către o economie eficientă din punctul de vedere al resurselor, circulară și fără emisii de carbon, 5 % din Fondul european pentru investiții strategice acoperind sectoarele mediului și eficienței din punctul de vedere al resurselor.

Profitând de impulsul generat de Acordul de la Paris privind schimbările climatice

În luna octombrie, părțile semnatare ale Protocolului de la Montreal – care a introdus cu succes eliminarea treptată a substanțelor care epuizează stratul de ozon – au convenit la Kigali, în Rwanda, să includă în domeniul de aplicare al protocolului controlul gazelor de hidrofluorocarburi utilizate în sistemele de refrigerare și de climatizare, care sunt răspunzătoare de încălzirea climei. Aceasta este o metodă rapidă și rentabilă de a progresa în direcția atingerii obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice pentru perioada până în 2020. Amendamentul de la Kigali impune țărilor dezvoltate și celor în curs de dezvoltare să își limiteze treptat consumul și producția de hidrofluorocarburi, țările dezvoltate fiind cele care trebuie să acționeze mai întâi. UE este lider mondial în ceea ce privește restricționarea utilizării hidrofluorocarburilor. Până în 2030, emisiile de gaze de acest tip din UE vor fi reduse cu două treimi față de nivelurile actuale.

Tot în luna octombrie, Organizația Aviației Civile Internaționale, cu participarea activă a UE, a ajuns la un acord istoric privind emisiile de dioxid de carbon generate de aviația internațională. Așa-numita măsură globală bazată pe piață urmărește să stabilizeze emisiile generate de aviația internațională la nivelurile din 2020 și va obliga companiile aeriene să compenseze creșterea emisiilor lor de dioxid de carbon dincolo de acest prag. Schema este prevăzută să înceapă în 2021, participarea fiind voluntară într-o primă fază. În cea de a doua fază (2027-2035), participarea va fi obligatorie, cu excepția țărilor cu un nivel scăzut al activităților de aviație. Aceasta înseamnă că, între 2021 și 2035, vor fi compensate aproximativ 80 % din emisiile necesare pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică începând cu 2020.

UE și statele sale membre s-au numărat printre principalii susținători ai abordării problemei emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul maritim. La reuniunea din octombrie a Comitetului pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale a fost aprobat un sistem obligatoriu la nivel mondial de colectare a datelor privind consumul de combustibil de la nave. În practică, începând din 2019, navele care depășesc un anumit prag de capacitate vor fi obligate să colecteze date privind consumul de combustibil și eficiența energetică și să le raporteze statului de pavilion.

Piața unică

Într-o comunicare publicată în luna iunie, Comisia a clarificat modul în care se aplică legislația UE în cazul economiei colaborative, abordând aspecte precum cerințele privind accesul pe piață, răspunderea și protecția consumatorilor.

Standardele reduc costurile, promovează inovarea, permit interoperabilitatea dispozitivelor și serviciilor și ajută companiile să aibă acces la piețe. În iunie, Comisia a prezentat un pachet de inițiative pentru modernizarea și ameliorarea sistemului european de standardizare, în lumina evoluțiilor tehnologice, a priorităților politice și a tendințelor de la nivel mondial.

Facilitarea mobilității profesioniștilor și a lucrătorilor

Unul dintre obiectivele strategiei privind piața unică este acela de a le permite cetățenilor UE să lucreze oriunde doresc în statele membre. Cardul profesional european simplifică procedurile îndelungate pe care trebuie să le parcurgă profesioniștii pentru a fi autorizați să lucreze în alt stat membru. Cardul a devenit disponibil în ianuarie 2016 pentru cinci profesii (asistenți medicali generaliști, fizioterapeuți, farmaciști, agenți imobiliari și ghizi montani) și ar putea fi extins și la alte profesii în viitor.

În martie, Comisia a prezentat o revizuire precis orientată a directivei privind detașarea lucrătorilor, care îi include și pe lucrătorii trimiși de angajatorul lor să lucreze temporar într-un alt stat membru. Revizuirea introduce modificări în trei domenii principale: remunerarea lucrătorilor detașați, inclusiv în situații de subcontractare, normele aplicabile lucrătorilor temporari și detașarea pe termen lung.

O mai mare eficiență a achizițiilor publice

În aprilie au intrat în vigoare noi norme care schimbă modul în care autoritățile publice din Uniunea Europeană cheltuiesc o mare parte din bugetul de 1,9 mii de miliarde de euro alocat anual achizițiilor publice. Legislația națională trebuie să se conformeze dispozițiilor celor trei directive privind achizițiile publice și concesiunile, care simplifică și fac mai puțin costisitoare demersurile întreprinderilor mici și mijlocii de a participa la licitații pentru contracte de achiziții publice, asigură cheltuirea optimă a banilor publici și respectă principiile UE privind transparența și concurența. Totodată, normele permit să fie luate în considerare și aspectele sociale, aspectele legate de mediu și de inovare.

Consolidarea bazei industriale a UE

În luna aprilie, Comisia a propus un set de măsuri de sprijinire și de conectare a inițiativelor naționale în materie de digitalizare a industriei și a serviciilor conexe și de stimulare a investițiilor.

În iunie, a fost creată, la nivelul UE, o platformă de specializare inteligentă pentru modernizarea industrială, cu scopul de a sprijini cooperarea între regiuni, grupurile de companii, rețelele de afaceri și partenerii industriali și de a dezvolta proiecte de investiții ambițioase care să beneficieze de programele UE, de Planul de investiții pentru Europa și de fondurile private.

Au fost introduse metode mai puternice și mai realiste de testare atât pentru emisiile de oxizi de azot, cât și pentru cele de dioxid de carbon produse de autovehicule. De asemenea, Comisia a prezentat propuneri legislative de revizuire a sistemului prin care autoturismele sunt introduse pe piață. Propunerea de regulament urmărește ca inspecția vehiculelor să devină mai independentă, să intensifice supravegherea autoturismelor aflate în uz și să întărească supravegherea din partea UE.

În iulie, Comisia a publicat Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, al cărei obiectiv este elaborarea unor măsuri la nivelul UE referitoare la vehiculele cu emisii scăzute și cu emisii zero și la combustibilii alternativi cu emisii reduse.

Pentru a ajuta industria auto din UE să rămână competitivă în fața provocărilor viitorului, a fost creat un nou grup la nivel înalt pentru industria automobilelor, GEAR 2030, care va desfășura lucrări legate de provocările viitorului, cum ar fi automobilele conectate, conducerea automată și vehiculele cu emisii zero.

Industria siderurgică reprezintă 1,3 % din produsul intern brut al UE și are un rol semnificativ în multe alte sectoare industriale, cum ar fi industria auto. În ciuda eforturilor semnificative în direcția inovării și a modernizării, poziția concurențială a UE pe piața mondială a oțelului s-a deteriorat în ultimii ani. Producția excedentară de oțel din țări terțe, cum ar fi China, a dat naștere unui val de practici comerciale neloiale care denaturează concurența pe piața mondială. În martie, Comisia a prezentat o comunicare în care aborda problemele grave cu care se confruntă acest sector. Comisia întreprinde o serie de acțiuni în acest sens, printre care impunerea unor măsuri antidumping provizorii, adoptarea unui sistem de supraveghere prealabilă a produselor siderurgice, furnizarea de fonduri pentru a sprijini modernizarea industriei siderurgice și promovarea unei forțe de muncă înalt calificate.

Protejarea proprietății intelectuale

Strategia privind piața unică a subliniat rolul protecției proprietății intelectuale în promovarea inovării și a creativității, care generează locuri de muncă și ameliorează competitivitatea.

Comisia a lansat o evaluare a cadrului juridic actual privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Abordarea Comisiei este aceea de a se asigura că măsurile legale și căile de atac sunt adecvate scopului, în special la nivel transfrontalier și în mediul online. Ea pune accentul pe abuzurile la scară comercială și pe abordarea bazată pe „urmărirea pistei banilor”, încercând mai degrabă să îi priveze de fluxurile de venituri pe marii contravenienți care acționează la scară comercială, decât să urmărească persoane izolate. În iunie, cu sprijinul Comisiei, platformele de internet, deținătorii de mărci și asociațiile profesionale au semnat un acord voluntar pentru stoparea vânzării online de mărfuri contrafăcute.

Totodată, companiile din UE beneficiază de reforma mărcilor, care a intrat în vigoare în luna martie, astfel încât protecția mărcilor UE este mai accesibilă pentru companiile din Uniune. Reforma înseamnă costuri mai mici, standarde moderne pentru depunerea noilor tipuri de mărci, termene de înregistrare mai scurte și modalități mai eficiente de combatere a contrafacerii.

În noiembrie, cu sprijinul hotărât al Parlamentului European și al statelor membre, Comisia a emis o clarificare a anumitor dispoziții din directiva privind biotehnologiile, precizând că produsele rezultate în urma unor procese esențialmente biologice nu sunt brevetabile.

Servicii mai bune pentru călătorii cu trenul

În aprilie, Parlamentul și Consiliul au convenit asupra măsurilor necesare pentru ca transportul feroviar din UE să devină mai inovator și mai competitiv. Al patrulea pachet feroviar va deschide treptat spre concurență piețele naționale de transport feroviar de călători, favorizând apariția unor noi modele de afaceri și a mai multor posibilități de alegere pentru consumatori (frecvență mai mare, servicii de mai bună calitate și prețuri mai mici).

Consolidarea porturilor

În iunie, Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la Cadrul european comun pentru porturile maritime. Regulamentul privind porturile va garanta transparența financiară și utilizarea optimă a resurselor, dându-le investitorilor mai multă încredere, asigurând o concurență loială și stimulând investițiile. Mai multe investiții înseamnă mai multe locuri de muncă și mai multă prosperitate. În prezent, acest sector asigură în mod direct locuri de muncă pentru 469 000 de persoane și ajută la susținerea altor 3 milioane de locuri de muncă. Regulamentul va asigura servicii de înaltă calitate în porturile UE și va oferi porturilor mai multă autonomie, de exemplu în stabilirea tarifelor de utilizare a infrastructurii.

Concurența nedenaturată

Politica în domeniul concurenței contribuie la buna funcționare a pieței unice în cadrul căreia companiile pot concura pe baza meritelor, iar eficiența se reflectă asupra consumatorilor din UE. Companiile solide, care fac față unei concurențe puternice pe piețele naționale, sunt cele mai în măsură să se adapteze și concurenței de pe piața mondială.

Combaterea cartelurilor este una dintre modalitățile de a menține o concurență puternică. În iulie, Comisia a concluzionat că cinci constructori de camioane au colaborat timp de 14 ani pentru a stabili prețurile și pentru a transfera costurile de conformare la normele mai stricte în materie de emisii. Aceștia au primit o amendă record de 2,9 miliarde de euro.

De asemenea, normele antitrust garantează că o companie care deține o poziție dominantă nu denaturează prin comportamentul său concurența pe o anumită piață. În cursul anului, Comisia a desfășurat trei anchete împotriva Google pentru presupuse abuzuri de poziție dominantă.

În 2016, monitorizarea atentă a ajutoarelor de stat a impulsionat competitivitatea și inovarea. Scopul urmărit a fost acela de a împiedica finanțarea din fonduri publice a companiilor cu probleme, permițând dezvoltarea unor companii mai inovatoare.

De asemenea, Comisia a publicat o comunicare cu privire la condițiile în care cheltuielile publice fac obiectul controlului aplicat ajutoarelor de stat. Acest lucru va ajuta autoritățile publice și societățile să știe în ce situații măsurile de sprijin public nu constituie ajutor de stat și nu fac obiectul normelor în materie de ajutoare de stat.

În ianuarie, Comisia a concluzionat că Belgia a încălcat normele UE privind ajutoarele de stat prin acordarea de avantaje fiscale substanțiale în valoare de cel puțin 700 de milioane de euro unui număr restrâns de companii multinaționale. Această măsură i-a defavorizat pe concurenții mai mici care nu sunt companii multinaționale. Cel puțin 35 de companii multinaționale, majoritatea din UE, trebuie acum să ramburseze Belgiei impozitele neachitate. În august, Comisia a decis că Irlanda a acordat companiei Apple avantaje fiscale necuvenite în valoare de până la 13 miliarde de euro, echivalentul unei subvenții substanțiale la care alte companii nu au avut acces. Alte trei cazuri, referitoare la tratamentul fiscal acordat de Luxemburg companiilor Amazon, McDonald’s și GDF Suez (Engie), erau în curs de analiză la sfârșitul anului.

Unul dintre obiectivele aplicării, de către Comisie, a normelor în materie de concurență este acela de a împiedica situațiile în care fuziunile dăunează piețelor concurențiale. Marea majoritate a fuziunilor notificate în 2016 nu au ridicat probleme de concurență și au fost autorizate după o analiză de rutină. Cu toate acestea, Comisia a hotărât în luna mai să interzică proiectul de achiziție a societății Telefónica UK de către societatea Hutchison, deoarece a avut motive puternice să se alarmeze că beneficiarii serviciilor de telefonie mobilă din Regatul Unit ar fi avut mai puține opțiuni și ar fi plătit prețuri mai mari ca urmare a preluării, precum și că acordul ar fi fost nociv pentru activitățile de inovare din sectorul comunicațiilor mobile.

Transparența și combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale

În ianuarie, Comisia a adoptat un pachet de măsuri de combatere a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale, care invită statele membre să adopte o poziție mai hotărâtă și mai coordonată în privința societăților care încearcă să se sustragă de la plata impozitelor și să aplice standardele internaționale de combatere a erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor. Principalele elemente ale propunerii sunt următoarele:

• măsuri obligatorii de blocare a celor mai răspândite metode utilizate de companii pentru a se sustrage de la plata impozitelor (propunerea de directivă privind combaterea evitării obligațiilor fiscale);
• o propunere privind transmiterea de rapoarte, pentru fiecare țară în parte, între autoritățile fiscale ale statelor membre, care să cuprindă informații fiscale privind companiile multinaționale active în UE (modificarea directivei privind cooperarea administrativă);
• o recomandare referitoare la prevenirea abuzurilor legate de convențiile fiscale;
• acțiuni de promovare a bunei guvernanțe la nivel internațional, inclusiv un nou proces de stabilire la nivelul UE a listei jurisdicțiilor din afara UE care nu respectă normele.

Directiva privind combaterea evitării obligațiilor fiscale a fost adoptată de Consiliu în luna iulie. Statele membre trebuie să transpună normele în legislația națională până la sfârșitul anului 2018 și să le aplice începând cu luna ianuarie 2019. Noile norme privind schimbul de rapoarte, pentru fiecare țară în parte, între autoritățile fiscale au fost adoptate de Consiliu în luna martie, iar statele membre trebuie să le transpună în legislația națională până la jumătatea anului 2017.

Au fost semnate acorduri cu Andorra și Monaco în temeiul cărora, începând din 2018, statele membre ale UE și aceste două țări din vecinătatea UE vor face schimb automat de informații cu privire la conturile financiare ale rezidenților lor.

În luna aprilie, Comisia a propus ca marile companii multinaționale care își desfășoară activitatea pe piața unică a UE și care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro să comunice public impozitul pe profit pe care îl plătesc, pentru fiecare țară în parte. Normele propuse vor asigura o mai mare transparență în ceea ce privește impozitarea companiilor, permițându-le cetățenilor să analizeze strategiile fiscale ale companiilor multinaționale și contribuția acestora la bunăstarea generală.

Tot în luna aprilie, Comisia a prezentat măsuri de modernizare a TVA-ului în UE. Planul de acțiune este primul pas către un spațiu unic al TVA-ului în UE, bine pregătit pentru a combate frauda, pentru a sprijini companiile și pentru a contribui la buna funcționare a economiei digitale și a comerțului electronic.

În iulie, Comisia a prezentat următoarele etape ale procesului care vizează sporirea transparenței fiscale și combaterea evaziunii fiscale și a practicilor de evitare a obligațiilor fiscale la nivelul UE și la nivel internațional. Inițiativele s-au axat pe eliminarea lipsurilor existente în cadrul fiscal, care permit abuzurile fiscale transfrontaliere și fluxurile financiare ilicite.

În luna septembrie, Comisia a prezentat un „tablou de bord al indicatorilor” (economici, financiari, de stabilitate și de bună guvernanță fiscală) pentru a ajuta statele membre să identifice care jurisdicții din afara UE trebuie să facă, cu prioritate, obiectul unei evaluări în cadrul procesului comun de listare la nivelul UE. Statele membre au înregistrat progrese semnificative în direcția creării unei prime liste comune la nivelul UE a jurisdicțiilor din afara Uniunii care refuză să adere la standardele internaționale de bună guvernanță fiscală.

În octombrie, Comisia a adoptat un important pachet de măsuri de reformă fiscală care include trei propuneri noi: să se creeze un sistem fiscal mai modern și mai echitabil pentru companii, să se acopere lacunele existente între statele membre ale UE și țările terțe și să se prevadă norme de soluționare a litigiilor legate de dubla impozitare a companiilor.

Mai precis, pachetul a inclus relansarea bazei fiscale consolidate comune a societăților, care va reforma modul în care sunt impozitate companiile în cadrul pieței unice, asigurând un sistem de impozitare a societăților mai echitabil, mai competitiv și mai favorabil creșterii. Baza fiscală consolidată comună a societăților conține și importante elemente noi, introduse pentru a îmbunătăți capacitatea sistemului de a combate practicile de evitare a obligațiilor fiscale și de a promova creșterea economică.

Comisia a mai propus un sistem îmbunătățit de soluționare a litigiilor privind dubla impunere în UE, bazat pe ajustarea actualelor mecanisme de soluționare a litigiilor, care să răspundă mai bine necesităților companiilor pentru care dubla impunere reprezintă un obstacol major.

Pachetul de reformă a impozitării societăților include, de asemenea, o propunere de extindere, la nivelul țărilor din afara Uniunii, a normelor interne ale UE deja convenite de combatere a tratamentului neuniform al elementelor hibride.

Piețe financiare în serviciul consumatorilor

Pe o piață a UE cu adevărat integrată, societățile financiare ar trebui să poată valorifica la maximum economiile de scară, iar serviciile online să ofere noi oportunități și soluții inovatoare.

Statele membre aveau obligația de a implementa directiva privind creditele ipotecare până în martie 2016. Până la sfârșitul anului, 19 state membre puseseră integral în aplicare directiva. Datorită noilor norme, consumatorii care achiziționează o proprietate sau care contractează un împrumut garantat cu locuința vor avea siguranța că sunt informați corespunzător și că beneficiază de protecție împotriva riscurilor. Directiva promovează concurența pe piețele ipotecare și oferă noi oportunități de afaceri atât creditorilor, cât și intermediarilor, conducând, în viitor, la reducerea costurilor și aducând astfel beneficii directe consumatorilor.

Până în luna septembrie, statele membre trebuiau, de asemenea, să pună în aplicare directiva privind conturile de plăți, care instituie dreptul tuturor consumatorilor de a avea acces la servicii de bază de conturi de plăți, indiferent de situația lor financiară. Numai 14 state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Regatul Unit) au făcut acest lucru până la sfârșitul anului. Franța și Finlanda au notificat măsuri de transpunere parțială a directivei în legislațiile lor naționale.

Edificarea uniunii piețelor de capital

Comisia a continuat să construiască o uniune a piețelor de capital care se bazează pe Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital, adoptat în 2015. Ea a prezentat o comunicare privind accelerarea punerii în aplicare a planului de acțiune și formularea de noi priorități, inclusiv un produs de pensii private la nivelul UE.

Prima măsură a intrat în vigoare în aprilie 2016. Aceasta face ca investițiile în infrastructură să devină mai atractive pentru societățile de asigurare care sunt bine pregătite pentru a oferi finanțarea necesară pe termen lung.

În luna iulie, Comisia a propus modificări ale legislației în vigoare pentru a încuraja o mai bună pătrundere pe piață a fondurilor europene cu capital de risc și a fondurilor europene de antreprenoriat social, astfel încât investitorii privați să fie mai interesați și să aibă mai ușor acces la investițiile în companiile aflate în dezvoltare.

În luna septembrie, Comisia a anunțat o strategie mai amplă privind finanțarea sustenabilă în vederea sprijinirii investițiilor în tehnologii ecologice. În noiembrie, Comisia a alocat 300 de milioane de euro sub forma unor co-investiții într-un fond de fonduri cu capital de risc, paneuropean, la scară largă. Această inițiativă va contribui la consolidarea capacității sectorului de capital de risc din UE de a oferi beneficii atractive investitorilor instituționali și de a extinde prezența acestui tip de investiții într-un număr mai mare de state membre.

Tot în noiembrie, Comisia a prezentat o propunere legislativă privind restructurarea companiilor și acordarea unei a doua șanse. Obiectivul propunerii este să le permită antreprenorilor onești să beneficieze de o a doua șansă după depășirea falimentului, contribuind la crearea unui mediu de afaceri dinamic și promovând inovarea.

Controlul ajutoarelor de stat și asigurarea unei concurențe loiale

Controlul ajutoarelor de stat joacă un rol important în asigurarea unor condiții de concurență echitabile în cadrul uniunii bancare. De la începutul crizei financiare, în 2008, 113 bănci din Uniune, reprezentând aproximativ 30 % din activele sistemului bancar al Uniunii Europene, s-au restructurat în temeiul condițiilor aplicabile ajutoarelor de stat, ca urmare a primirii de bani publici. Statele membre au sprijinit băncile prin injecții de capital în valoare de 655,3 miliarde de euro (4,5 % din produsul intern brut al Uniunii în 2015) și prin garanții și alte forme de sprijin sub formă de lichidități în valoare de 1 293,1 miliarde de euro (9,2 % din produsul intern brut). Ajutorul a fost acordat pentru garantarea economiilor cetățenilor, pentru evitarea falimentelor necontrolate și pentru prevenirea colapsului subsecvent al sistemului bancar de pe întregul continent. De atunci, majoritatea băncilor care au primit ajutor în timpul crizei au redevenit viabile, după implementarea unei bune părți a planurilor lor de restructurare. Cele ale căror modele de afaceri nu mai prezentau nicio perspectivă de redresare (42 din 113 bănci) au fost lichidate în mod controlat.

În luna iulie, Comisia a închis investigația antitrust asupra swapurilor pe derivate de credit, stabilind obligativitatea angajamentelor pentru furnizorul de date Markit și pentru Asociația Internațională pentru Swapuri și Instrumente Derivate. Timp de 10 ani, cele două entități vor acorda licențe burselor pentru datele esențiale și drepturile de proprietate intelectuală, în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. Datorită acestei măsuri, investitorii vor putea efectua tranzacții mai sigure și mai ieftine cu swapuri pe derivate de credit.

În luna martie, Comisia și-a anunțat opinia preliminară potrivit căreia perioada de aplicabilitate a regulamentului de exceptare pe categorii în sectorul asigurărilor nu ar trebui prelungită. Această poziție preliminară a fost ulterior validată în luna decembrie, în urma unei evaluări a impactului. Prin urmare, regulamentul va expira în martie 2017.

Conform Băncii Centrale Europene, plățile cu cardul au reprezentat 46 % din plățile electronice efectuate în UE în 2014. Comisioanele interbancare multilaterale, convenite în mod colectiv de către bănci și impuse detailiștilor pentru acceptarea cardurilor, se pot reflecta în prețuri mai mari pentru consumatori. Acest aspect este abordat de regulamentul privind comisioanele interbancare, care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2015 și a limitat comisioanele respective la niveluri competitive. Un al doilea set de norme în temeiul regulamentului a devenit aplicabil în iunie 2016 și a făcut costurile plăților mai transparente pentru detailiști și pentru consumatori, permițându-le acestora să facă alegeri eficiente.

În paralel, Comisia și-a continuat procedura antitrust împotriva comisioanelor interbancare multilaterale convenite de Visa și de MasterCard pentru tranzacțiile interregionale, care nu sunt acoperite de regulamentul privind comisioanele interbancare. Comisioanele interbancare multilaterale interregionale sunt comisioanele pe care le plătesc comercianții din UE pentru acceptarea plăților efectuate cu carduri emise în afara Spațiului Economic European.

În iunie, Tribunalul a confirmat constatările Comisiei potrivit cărora Groupement des cartes bancaires (care administrează sistemul de plată cu carduri „CB” din Franța) restricționase concurența pe piața franceză a emiterii, îngreunând accesul noilor operatori. Hotărârea Tribunalului face obiectul unui recurs.

Noi consilii pentru a susține procesul de aprofundare

Guvernanța economică a UE a fost consolidată prin instituirea unui Consiliu Bugetar European independent, cu rol consultativ. Punând în aplicare propunerea care a fost inclusă în raportul celor cinci președinți – un document redactat de președintele Comisiei și de omologii săi din Parlamentul European, Banca Centrală Europeană, Eurogrup și summitul euro – și care se baza pe decizia Comisiei din octombrie 2015, consiliul a devenit operațional în noiembrie 2016. Rolul său este de a evalua punerea în aplicare a cadrului bugetar al UE și de a consilia Comisia cu privire la orientarea bugetară adecvată pentru zona euro în ansamblu. Acest consiliu cooperează, de asemenea, cu consiliile bugetare naționale din statele membre și oferă consiliere de specialitate la solicitarea președintelui Juncker.

Consiliul este independent și este alcătuit din specialiști de renume care furnizează expertiză independentă în domeniile lor de activitate. Ei sunt numiți în urma unor consultări cu statele membre, cu consiliile bugetare naționale și cu Banca Centrală Europeană.

În luna septembrie, pentru a continua punerea în aplicare a raportului celor cinci președinți, Consiliul Uniunii Europene a recomandat statelor membre din zona euro să înființeze sau să identifice consilii naționale pentru productivitate. Aceste consilii urmează să analizeze evoluțiile și politicile din domeniul productivității și al competitivității și să contribuie la încurajarea asumării răspunderii și a punerii în aplicare a reformelor necesare la nivel național, promovând astfel convergența și o creștere economică susținută. Consiliile vor publica în mod regulat rapoarte cu privire la analizele efectuate.

Uniunea bancară

UE și-a continuat eforturile în direcția finalizării uniunii bancare, una dintre pietrele de temelie ale unei uniuni economice și monetare reziliente și dinamice. Uniunea bancară a fost concepută pentru a asigura că băncile din zona euro sunt mai puternice și mai bine controlate. În cazul în care apar probleme, ele vor putea fi soluționate cu mai multă ușurință și fără a se recurge la banii contribuabililor.

În ianuarie, a devenit pe deplin operațional un nou element fundamental al uniunii bancare – mecanismul unic de rezoluție. Mecanismul unic de rezoluție este un complement esențial al mecanismului unic de supraveghere coordonat de Banca Centrală Europeană, el permițând o mai bună integrare la nivelul supravegherii bancare și al gestionării crizelor în uniunea bancară. Mecanismul unic de rezoluție mărește reziliența sistemului financiar și contribuie la evitarea unor viitoare crize în uniunea bancară, asigurându-se că rezoluția băncilor este efectuată cu eficacitate și la timp.

Totodată, au continuat negocierile din cadrul Parlamentului European și al Consiliului pe marginea celui de al treilea pilon al uniunii bancare – sistemul european de asigurare a depozitelor – care se bazează pe actualele sisteme naționale de garantare a depozitelor. Sistemul european de asigurare a depozitelor, finanțat de bănci, ar oferi o plasă de siguranță suplimentară deponenților din întreaga UE. El ar determina o mai bună partajare a riscurilor în sectorul bancar între un număr mai mare de instituții, reducând astfel vulnerabilitatea la șocuri locale de mare anvergură.

În paralel cu lucrările pe marginea sistemului european de asigurare a depozitelor, statele membre au recunoscut că trebuie luate măsuri suplimentare în ceea ce privește reducerea și partajarea riscurilor în sectorul financiar, pentru a aborda o serie de provocări restante. Normele propuse de Comisie în ceea ce privește capacitatea totală de absorbție a pierderilor sunt destinate să asigure că problemele financiare ale băncilor cad în sarcina creditorilor acestora, și nu în sarcina contribuabililor.

În plus, până la sfârșitul anului 2016, majoritatea statelor membre transpuseseră și implementaseră în legislația națională dispozițiile legale relevante privind cadrul unic de reglementare, asigurând astfel o reglementare chiar mai coerentă și o supraveghere de și mai înaltă calitate în uniunea bancară. Toate statele membre, cu excepția a opt dintre ele, implementaseră directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare, stabilind instrumente armonizate și îmbunătățite de gestionare a crizelor bancare, în timp ce 20 de state membre implementaseră în întregime directiva privind schemele de garantare a depozitelor, asigurând astfel protecția economiilor cetățenilor Uniunii din respectivele state membre.

Piețele financiare

Indicii de referință sunt vitali pentru funcționarea pieței financiare. Regulamentul privind indicii de referință a intrat în vigoare în luna iunie. El îmbunătățește funcționarea și guvernanța indicilor de referință și garantează că aceștia nu fac obiectul unor manipulări. Noile norme vor contribui la protejarea investitorilor și a consumatorilor.

În noiembrie, Comisia a propus noi norme pentru principalii actori de pe piața financiară, pentru a se asigura că atât contrapărțile centrale, cât și autoritățile naționale din UE dispun de mijloacele necesare și sunt pregătite să acționeze în mod decisiv dacă survine un scenariu de criză. Contrapărțile centrale acționează în calitate de contraparte pentru ambele părți ale unei tranzacții cu un instrument financiar. Principalul obiectiv al propunerii este acela de a asigura că funcțiile critice ale contrapărților centrale sunt păstrate, menținându-se în același timp stabilitatea financiară și evitându-se suportarea de către contribuabili a costurilor asociate restructurării și rezoluției contrapărților centrale confruntate cu dificultăți majore.

În aceeași lună, Comisia a propus modificări ale regulamentului privind cerințele de capital și ale directivei privind cerințele de capital, care precizează cerințele prudențiale pentru instituții, respectiv normele în materie de guvernanță și de supraveghere a instituțiilor. Comisia a propus, totodată, modificarea directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare și a regulamentului privind mecanismul unic de rezoluție, care precizează normele referitoare la redresarea și rezoluția instituțiilor aflate în dificultate majoră și instituie mecanismul unic de rezoluție. Modificările respective cuprind măsuri care vor consolida reziliența sectorului bancar din UE, sporind astfel încrederea piețelor în acesta.

Asigurarea că totul funcționează

În ceea ce privește cadrul de reglementare al UE pentru serviciile financiare, Comisia a anunțat în cursul anului urmările principalelor constatări rezultate din cererea de contribuții și măsurile care se impun. Această inițiativă își propune să colecteze feedback din partea părților interesate și să evalueze impactul cumulat și interacțiunea dintre normele financiare actuale. Comisia intenționează să se concentreze, printre altele, pe eliminarea constrângerilor normative inutile, care îngreunează finanțarea bancară și finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe consolidarea proporționalității normelor aplicabile sectorului bancar, piețelor instrumentelor derivate, asigurărilor, gestionării activelor și sectorului de rating al creditelor. Alte măsuri, dintre care unele au fost deja propuse, vor reduce unele constrângeri normative inutile precum cerințele de raportare în scopuri de supraveghere și de dezvăluire publică a informațiilor, aplicabile sectorului financiar din UE. Comisia intenționează să facă normele mai coerente și mai prospective și dorește să elimine atât interacțiunile inconsecvente, cât și lacunele prezente în cadrul de reglementare al UE.

Consultarea publică pe tema pilonului european al drepturilor sociale

În martie, Comisia a prezentat o primă schiță preliminară a ceea ce va deveni pilonul european al drepturilor sociale. Așa cum a menționat președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2015, „Trebuie să ne intensificăm eforturile în vederea instituirii unei piețe a muncii echitabile și cu adevărat paneuropene […]. Ca parte a acestor eforturi, doresc să elaborez un pilon european al drepturilor sociale, care să țină seama de realitățile în schimbare ale societăților din Europa și ale mediului profesional și care să poată fi considerat un punct de reper pentru convergența reînnoită din cadrul zonei euro.” În discursul său din 2016, președintele Juncker și-a reiterat angajamentul față de pilonul european al drepturilor sociale, declarând că Uniunea Europeană nu este suficient de socială și că Comisia va continua să lucreze cu energie și entuziasm la schimbarea acestei realități.

Pilonul va identifica o serie de principii fundamentale în domenii precum accesul la muncă, condițiile de muncă și protecția socială, concentrându-se pe noi provocări cum ar fi îmbătrânirea populației, globalizarea, schimbările tehnologice și divergențele sociale din cadrul uniunii economice și monetare.

Pe parcursul anului 2016, Comisia a inițiat o dezbatere cu alte instituții ale UE, autorități naționale, parteneri sociali, societatea civilă, oameni de știință și cetățeni, referitoare la conținutul și la rolul pilonului în cadrul tranziției către o uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă. Rezultatul acestei dezbateri va contribui la o inițiativă care va fi publicată în primăvara anului 2017.

Pilonul ar trebui să se bazeze pe normele sociale ale UE și să vină în completarea acestora, în vederea orientării politicilor dintr-o serie de domenii ce sunt esențiale pentru ca piețele muncii și sistemele de protecție socială să funcționeze corespunzător și să fie echitabile. Odată instituit, pilonul ar trebui să devină cadrul de referință pentru verificarea performanțelor la nivel social și la nivelul ocupării forței de muncă ale statelor membre participante, pentru impulsionarea reformelor la nivel național și, mai exact, pentru a servi drept punct de reper pentru procesul de convergență reînnoit din cadrul zonei euro.

Un nou început pentru dialogul social

În luna iunie, Comisia a semnat o declarație privind „Un nou început pentru dialogul social”, împreună cu Președinția neerlandeză a Consiliului Uniunii Europene și cu partenerii sociali intersectoriali europeni [Confederația Europeană a Sindicatelor, Confederația Întreprinderilor Europene (BusinessEurope), Uniunea Europeană a Artizanatului și a Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Centrul European al Angajatorilor și Întreprinderilor care oferă Servicii Publice]. Declarația face parte din noul început pentru dialogul social inițiat de președintele Juncker cu ocazia conferinței la nivel înalt din martie 2015, alături de parteneri sociali europeni, naționali și sectoriali și de celelalte instituții ale UE.

Declarația subliniază rolul fundamental al dialogului social european ca element component al procesului de elaborare a politicilor UE în domeniul social și al ocupării forței de muncă.

Comisia va continua să implice partenerii sociali în procesul de elaborare a politicilor și a legislației din UE, precum și în guvernanța economică și semestrul european. Statele membre au fost de acord cu implicarea strânsă a partenerilor sociali în conceperea și implementarea reformelor și a politicilor, precum și cu îmbunătățirea dialogului social la nivel național. Statele membre s-au angajat, de asemenea, să implice partenerii sociali naționali pe întreg parcursul semestrului european, pentru a contribui la reușita punerii în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

Europa 2020, semestrul european și capitalul uman

Persoanele calificate reprezintă unul dintre principalele motoare ale creșterii economice, competitivității și ocupării forței de muncă pe termen lung. Această importantă legătură a fost subliniată pe larg în comunicarea Comisiei intitulată „Îmbunătățirea și modernizarea educației”. Pentru a putea concura într-o economie mondială, UE se bazează pe calitatea capitalului său uman. Investițiile în resursele umane, realizate prin intermediul unor sisteme educaționale și de formare eficiente și de înaltă performanță, constituie premisa prosperității pe termen lung. Mâna de lucru înalt calificată a UE este un motor al cercetării și dezvoltării, transformând noile idei în inovare. Cunoștințele și competențele dobândite în cadrul sistemului educațional contribuie la garantarea unui loc de muncă și a unui venit stabil, reducând riscul de sărăcie și de excluziune socială.

Prin urmare, reformarea sistemelor de educație și de formare profesională constituie o prioritate în majoritatea statelor membre și ocupă, totodată, un loc important în cadrul semestrului european 2016. În total, 21 de state membre au primit recomandări specifice în domeniul educației și al formării profesionale.

Comerțul ca motor al creșterii economice și al ocupării forței de muncă

Uniunea Europeană are una dintre cele mai deschise economii din lume. Comerțul deschis îi consolidează economia, creează locuri de muncă, oferă cetățenilor mai multe posibilități de alegere și o putere de cumpărare mai mare în calitate de consumatori și ajută firmele să concureze pe piețe din străinătate.

UE exportă și importă în fiecare zi bunuri și servicii în valoare de sute de milioane de euro. UE este cel mai mare exportator mondial de bunuri prelucrate și de servicii și reprezintă, la rândul său, cea mai mare piață de export pentru circa 80 de țări. Împreună, cele 28 de state membre dețin o cotă de 16 % din importurile și exporturile mondiale.

În octombrie, la summitul UE-Canada de la Bruxelles, a fost semnat Acordul economic și comercial cuprinzător cu Canada. Fiind cel mai modern și mai progresist acord comercial semnat de UE până în prezent, Acordul economic și comercial cuprinzător este un acord de referință care va servi drept model pentru acordurile ulterioare. Acesta include cele mai ambițioase capitole privind dezvoltarea durabilă, munca și mediul negociate vreodată în acorduri comerciale bilaterale. Acordul va fi atât în avantajul exportatorilor mici, cât și al celor mari și va crea oportunități pentru întreprinderile din UE și din Canada, pentru angajații acestora și pentru consumatori.

Totodată, UE a continuat negocierile privind o serie de alte acorduri de liber schimb. Obiectivul a fost acela de a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică pentru cetățenii și companiile din UE. De exemplu, în 2016 au continuat negocierile cu Japonia și au fost lansate negocierile cu Indonezia și cu Tunisia. UE a fost totodată implicată în negocieri multilaterale pe tema unui acord privind bunurile de mediu și a unui acord privind comerțul cu servicii negociat cu un număr de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului.

Către un sistem jurisdicțional în materie de investiții permanent și multilateral

Uniunea Europeană își dorește ca firmele să investească cu încredere și cu siguranța că beneficiază de protecție în caz de probleme. În cadrul negocierilor pe tema Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții, Comisia a inclus o propunere referitoare la un sistem jurisdicțional în materie de investiții de tipul celui inclus deja în acordurile comerciale cu Canada și Vietnam, propunere pe care o va include și în viitoarele negocieri. Constituit în jurul acelorași principii ca și instanțele interne și internaționale, sistemul jurisdicțional în materie de investiții consacră dreptul guvernelor de a legifera și garantează transparența și responsabilitatea.

Comerțul liber trebuie să fie echitabil

Pentru UE, comerțul liber trebuie să fie echitabil. Prin urmare, în cursul anului au fost luate măsuri importante pentru a crea instrumente solide în materie de apărare comercială, care să asigure condiții echitabile de concurență pentru producătorii din UE și să combată efectele nocive ale concurenței străine neloiale care a dus la pierderea a mii de locuri de muncă, în special în industria siderurgică.

Comisia folosește intens aceste instrumente, instituind un număr fără precedent de măsuri antidumping și antisubvenție: 41 dintre ele vizează produsele siderurgice, 18 dintre acestea fiind legate de produse originare din China.

Consiliul a întrerupt un cerc vicios care dura de ani de zile și a adoptat o poziție de negociere cu privire la o propunere de modernizare a instrumentelor de apărare comercială ale UE, fapt care permite demararea etapei finale a negocierilor cu Parlamentul și cu Comisia. Respectiva propunere, prezentată de Comisie, urmărește ca instrumentele de apărare comercială ale UE să beneficieze de mai multă transparență, de proceduri mai rapide și de o aplicare mai eficientă, iar în anumite cazuri să impună taxe vamale mai mari.

În același domeniu, a fost prezentată o altă propunere referitoare la o nouă metodă de calculare a dumpingului pentru importurile din țările în care există denaturări majore ale pieței sau în care statul exercită o influență puternică asupra economiei. Obiectivul este acela de a garanta că UE dispune de instrumente de apărare comercială care sunt în măsură să facă față realităților actuale din mediul comercial internațional, respectând totodată obligațiile internaționale ale UE în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Ce a negociat Uniunea Europeană cu Statele Unite

Facilitarea accesului la piața SUA

În 2016, Uniunea Europeană și-a urmărit în continuare scopul de a negocia un acces îmbunătățit al UE la piața americană prin eliminarea taxelor vamale și a altor obstacole din calea comerțului și prin facilitarea noilor oportunități în materie de schimburi comerciale și investiții în noi domenii. Aceste măsuri ar urma să se aplice tuturor societăților comerciale, mici sau mari.

Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții va contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, va reduce prețurile și va pune la dispoziția cetățenilor o gamă mai variată de bunuri și servicii. În același timp, el va menține standardele ridicate de protecție existente în UE. Parteneriatul ar putea ajuta totodată UE și Statele Unite să protejeze și să consolideze valori comune, cum ar fi democrația și statul de drept.

Datorită parteneriatului, firmele din UE ar putea exporta mai mult în SUA, dar ar putea și să importe mai multe bunuri și servicii de care au nevoie pentru obținerea produselor lor finite. Deși serviciile reprezintă peste trei sferturi din economia UE, firmele din Uniune întâmpină în continuare dificultăți atunci când încearcă să își comercializeze serviciile pe piața americană. Conform Eurostat, SUA achiziționează 15 % din exporturile agricole ale UE, în special produse cu valoare adăugată mare. Uniunea Europeană își dorește ca parteneriatul să facă posibilă o creștere și mai accentuată a acestor exporturi. Prin acest parteneriat, Uniunea Europeană urmărește, de asemenea, ca firmele europene să aibă posibilitatea de a participa la licitații pentru contracte de achiziții publice din SUA în aceleași condiții ca firmele americane.

Cooperarea în materie de reglementare – reducerea birocrației și a costurilor fără a renunța la standarde

UE a încercat o abordare inedită pentru obținerea unui acord comercial, încercând să intensifice colaborarea dintre autoritățile sale de reglementare și omoloagele acestora din Statele Unite. Pentru a putea exporta în SUA, firmele din Uniune trebuie să respecte normele și standardele impuse de Washington. Deseori, aceste norme și standarde asigură același nivel de siguranță sau de calitate, dar diferă în privința detaliilor tehnice, cum ar fi culoarea firelor de la prizele electrice utilizate de o parte sau de cealaltă a Atlanticului. În unele cazuri, îndeplinirea cerințelor tehnice este controlată, în mod inutil, de ambele părți. Acești factori pot fi costisitori, mai ales pentru firmele mai mici și pentru consumatori. Colaborarea în materie de reglementare ar putea reduce aceste costuri, menținând totodată nivelurile stricte de protecție a cetățenilor și a mediului aplicabile în Uniune.

Norme comerciale care să înlesnească importul, exportul și investițiile și să le facă mai echitabile

Uniunea Europeană și-a continuat eforturile de a elabora norme comerciale noi și de a le îmbunătăți pe cele existente, pentru ca firmele din UE să poată beneficia pe deplin de Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții.

Conform acordului, UE urmărește:

• să garanteze că firmele mai mici pot beneficia de parteneriat;
• să promoveze concurența liberă și loială, inclusiv prin norme care să împiedice înțelegerile dintre firme pentru fixarea prețurilor sau abuzul lor de putere pe piață, precum și prin dispoziții referitoare la subvenții și la întreprinderile de stat;
• să ajute firmele să economisească timp și bani la efectuarea formalităților vamale;
• să permită firmelor accesul la necesarul de energie și materii prime sustenabile;
• să protejeze drepturile de proprietate intelectuală ale firmelor europene;
• să facă din dezvoltarea durabilă un element central al acordului.

În cadrul acestui parteneriat, ca în cazul tuturor celorlalte acorduri comerciale pe care le-a încheiat, UE va proteja serviciile publice la toate nivelurile de guvernare, inclusiv la nivel local. Parteneriatul nu va impune țărilor implicate liberalizarea, dereglementarea sau privatizarea serviciilor publice la nivel național sau local precum sănătatea publică, învățământul de stat, transportul public, colectarea, epurarea, distribuția și gestionarea apei.

Cum a negociat Uniunea Europeană cu Statele Unite

Comisia a negociat Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții pe baza unui mandat convenit în unanimitate de către guvernele statelor membre ale UE. Negocierile au demarat în iunie 2013. În 2016 au avut loc patru runde de discuții. Datorită intensificării negocierilor, comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, s-a întâlnit cu omologul său din Statele Unite, Michael Froman, de nouă ori în cursul anului. S-au înregistrat în continuare progrese în mai multe domenii. Cu toate acestea, Uniunea Europeană a fost întotdeauna foarte tranșantă cu privire la faptul că obținerea unui acord convenabil este mai importantă decât încheierea cât mai rapidă a negocierilor.

Pe site-ul său dedicat acestui parteneriat, Comisia a continuat să publice propunerile de text ale UE – propunerile inițiale de texte juridice pe temele parteneriatului – în domenii precum serviciile și cooperarea în materie de reglementare. Comisia a publicat, de asemenea, pe pagina sa de internet rapoarte detaliate despre fiecare rundă de negocieri. Pe lângă aceasta, Comisia a publicat numeroase documente referitoare la parteneriat, unele dintre ele în toate limbile oficiale ale UE, inclusiv broșuri care explică în termeni simpli obiectivele și conținutul posibil al acordului. Aceste acțiuni au fost continuate în pas cu negocierile și, în ansamblu, au făcut ca acestea să fie cele mai transparente negocieri purtate vreodată de Uniune în vederea încheierii unui acord comercial.

Așa cum procedează de obicei atunci când negociază un acord comercial, Comisia a folosit reuniunile săptămânale ale Comitetului pentru politică comercială al Consiliului pentru a ține guvernele statelor membre la curent cu evoluția negocierilor. Comisia a informat și Parlamentul European, în special Comisia pentru comerț internațional, cu privire la negocieri, iar comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, și negociatorii parteneriatului au fost audiați de Parlament și de comisiile sale. Statele membre și membrii Parlamentului European au avut acces la documentele de negociere a parteneriatului în conformitate cu practicile convenite.

În acest mod, s-a asigurat o supraveghere democratică pe tot parcursul negocierilor. Totodată, guvernele statelor membre și membrii direct aleși ai Parlamentului European au primit toate informațiile cu privire la stadiul negocierilor și la pozițiile de negociere ale Uniunii. Parlamentul European a continuat să urmărească îndeaproape negocierile.

Comisia a fost deosebit de activă în a face publice discuțiile referitoare la propunerea de acord și în a explica ce urmărește Uniunea să obțină prin ele. În același timp, Comisia a răspuns preocupărilor referitoare la presupusul impact negativ al acestui parteneriat. Mai exact, Comisia a făcut eforturi semnificative pentru a se asigura că orice parte interesată poate intra în contact direct cu negociatorii și pentru a publica online informații cu privire la negocieri. În cursul fiecărei runde de negocieri, negociatorii din UE și SUA au organizat reuniuni comune cu sute de părți interesate din cele mai diverse domenii. Comisia a utilizat mijloacele de comunicare socială pentru a-i ține la curent pe cetățeni, inclusiv un cont special de Twitter care, la sfârșitul anului 2016, era urmărit de peste 26 500 de persoane.

Pe parcursul negocierilor, Comisia a făcut în continuare apel la grupul consultativ pe care l-a creat pentru a oferi un sprijin de specialitate suplimentar negociatorilor Uniunii. Acesta este alcătuit din bărbați și femei care reprezintă o mare varietate de interese – din domeniul mediului sau al sănătății, interese ale consumatorilor sau ale lucrătorilor, dar și din alte sectoare economice.

După negocieri

Odată ce s-a convenit asupra textului, propunerea de Parteneriat transatlantic pentru comerț și investiții va fi publicată online. Ulterior, documentul va fi transmis spre ratificare prin procedurile aplicabile.

Abordarea amenințărilor la adresa securității în UE

În 2016, UE a demarat o serie de inițiative menite să contribuie la combaterea amenințării terorismului în țara de origine și în străinătate.

Propunerea Comisiei de a verifica cetățenii UE prin consultarea bazelor de date relevante atunci când aceștia traversează frontierele externe a făcut obiectul unui acord politic între Parlament și Consiliu, în decembrie. Verificarea sistematică a resortisanților din țările terțe este deja obligatorie.

În ianuarie, a fost lansat Centrul european de combatere a terorismului, la sediul Europol de la Haga. Principalul obiectiv al centrului este promovarea unei eficiențe sporite a cooperării operaționale și îmbunătățirea comunicării de informații de securitate între statele membre. În plus, Comisia a adoptat Planul de acțiune pentru combaterea finanțării terorismului, conceput să blocheze sursele de venit ale teroriștilor și să îi depisteze pe baza activităților lor financiare. În luna decembrie, Comisia a adoptat un pachet de măsuri menit să consolideze capacitatea UE de a combate finanțarea terorismului și a criminalității organizate. Propunerile prezentate de Comisie vor completa și vor consolida cadrul juridic al UE în domeniul spălării banilor, al fluxurilor de numerar ilicite și al recunoașterii reciproce a hotărârilor privind înghețarea și confiscarea bunurilor.

În urma adoptării, în 2015, a directivei privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului, Comisia și-a intensificat sprijinul acordat statelor membre pentru ca acestea să transpună mai eficient directiva în legislațiile lor naționale. În iulie, Comisia a adoptat o nouă propunere de modificare a directivei privind combaterea spălării banilor, în scopul de a consolida și mai mult cadrul juridic al UE ca urmare a atacurilor teroriste care au avut loc în 2015 și 2016 și a dezvăluirilor din „Panama Papers”. De asemenea, Comisia și-a intensificat sprijinul acordat statelor membre pentru o mai bună transpunere a celei de a patra directive privind combaterea spălării banilor și a conferit mai multă putere statelor membre în lupta împotriva terorismului. Tot în luna iulie, Comisia a adoptat o listă de țări terțe care prezintă deficiențe strategice la nivelul propriilor regimuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.

S-a lucrat, de asemenea, cu prioritate la îmbunătățirea schimbului de informații, în special în scopul aplicării legii. Comisia a acordat prioritate aplicării actualului cadru Prüm (un instrument de schimb de informații care poate oferi o comparare automată a profilurilor ADN, a datelor dactiloscopice și a datelor de înmatriculare ale vehiculelor) și a prezentat propuneri de îmbunătățire a schimbului de informații despre condamnările penale prin intermediul Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare.

În iulie, a fost adoptată directiva privind registrul UE cu numele pasagerilor. Directiva obligă transportatorii aerieni să transfere datele privind pasagerii zborurilor internaționale către statele membre de sosire sau de plecare. Datele vor fi analizate și utilizate în scopul combaterii infracțiunilor grave și a terorismului. Comisia lucrează deja alături de statele membre pentru a asigura punerea sa rapidă în aplicare.

Adoptarea finală a regulamentului revizuit privind Europol a avut loc în toamna anului 2016. Acesta sporește și mai mult nivelul de răspundere, eficacitatea și eficiența Europol și garantează controlul activităților sale de către Parlamentul European, împreună cu parlamentele naționale.

Forumul pentru internet al UE, care a avut loc în luna decembrie, a oferit un cadru pentru reunirea eforturilor industriei și ale agențiilor responsabile cu aplicarea legii în lupta împotriva materialelor teroriste din mediul online, implicând și angajând în același timp societatea civilă în elaborarea unor mesaje de contracarare și a unor mesaje alternative mai eficiente. Unitatea UE de semnalare a conținutului online, înființată în cadrul Europol, contribuie la reducerea volumului materialelor teroriste din mediul online.

Centrul de excelență al rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare a fost creat pentru a consolida sprijinul furnizat practicienilor și pentru a oferi statelor membre și țărilor terțe servicii de sprijin individualizate.

În luna septembrie, Comisia a adoptat o comunicare privind creșterea nivelului de securitate într-o lume a mobilității. În luna noiembrie, ea a propus înființarea unui sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile, pentru a stabili eligibilitatea tuturor resortisanților din țările terțe scutiți de vize de a călători în spațiul Schengen și pentru a putea decide dacă respectiva călătorie prezintă riscuri de securitate sau de migrație. Acest sistem va contribui la gestionarea mai eficientă a frontierelor externe ale UE și va spori securitatea internă, facilitând în același timp călătoriile legitime peste frontierele Schengen.

Pentru protejarea minorităților și combaterea noului val de rasism și xenofobie, Comisia a ajuns în luna mai la un acord cu Facebook, YouTube, Twitter și Microsoft referitor la un cod de conduită menit să combată răspândirea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online.

În luna aprilie, Comisia a demarat lucrările pentru o uniune eficace în materie de securitate a UE, care ar răspunde necesității de a avea o abordare comună a amenințărilor transnaționale. În decembrie, Comisia și-a prezentat cel de al treilea raport cu privire la progresele înregistrate pentru realizarea unei Uniuni a securității efective și reale, în care a definit noul pachet privind combaterea finanțării terorismului, un pas important în direcția blocării resurselor financiare care sprijină terorismul. Raportul a salutat, de asemenea, adoptarea unei serii de propuneri de consolidare a eficacității și a eficienței Sistemului de informații Schengen. Raportul a subliniat progresele semnificative înregistrate în dosare legislative-cheie ale UE în ceea ce privește combaterea terorismului și a criminalității organizate și consolidarea securității la frontierele UE. Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic în privința directivei privind combaterea terorismului, a revizuirii directivei privind armele de foc și a revizuirii Codului frontierelor Schengen pentru a permite verificarea sistematică a cetățenilor UE.

Apărarea statului de drept

În cursul anului, Comisia și-a continuat eforturile de promovare și de apărare a respectării statului de drept în Uniunea Europeană.

Comisia a continuat, totodată, să încurajeze statele membre să îmbunătățească calitatea, independența și eficiența sistemelor lor judiciare naționale, întrucât existența unor sisteme judiciare eficiente contribuie la creșterea economică și garantează apărarea drepturilor fundamentale. Comisia a adoptat Tabloul de bord al UE privind justiția – 2016, care arată că, în pofida unei tendințe globale pozitive, anumite state membre se confruntă în continuare cu dificultăți specifice în acest domeniu.

În luna iulie, Comisia a adoptat o recomandare privind statul de drept, referitoare la situația din Polonia, exprimându-și preocupările și făcând recomandări privind modul în care acestea pot fi abordate. Considerând că în Polonia există o amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia a evaluat situația de ansamblu și a ajuns la concluzia că există în continuare numeroase motive de îngrijorare în ceea ce privește statul de drept în Polonia. În decembrie, Comisia a făcut noi recomandări concrete autorităților poloneze cu privire la soluționarea acestor probleme.

Justiția penală

Îmbunătățirea drepturilor procedurale și a cooperării judiciare

Parlamentul și Consiliul au adoptat trei noi directive privind drepturile procedurale ale persoanelor suspectate sau învinuite:

• Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale;
• Directiva privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale;
• Directiva privind asistența juridică gratuită pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt private de libertate și asistența judiciară în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare.

În ceea ce privește cooperarea judiciară în materie penală, Uniunea Europeană a încheiat o reexaminare a Acordului privind asistența judiciară reciprocă încheiat cu Statele Unite în 2010, convenind asupra unor acțiuni menite să îmbunătățească și să accelereze procesul de cooperare.

În fine, prin concluziile Consiliului privind îmbunătățirea justiției penale în spațiul cibernetic, adoptate în iunie, statele membre au convenit să demareze lucrările de îmbunătățire a accesului la probele digitale în cadrul anchetelor penale.

Justiție civilă

Simplificarea dreptului civil și a dreptului familiei

În 2016, UE a adoptat o legislație pentru a ajuta cuplurile internaționale să își gestioneze bunurile și să le împartă în caz de divorț sau de deces al unuia dintre soți.

Uniunea a adoptat totodată acte legislative care simplifică circulația anumitor documente publice între statele membre. Documentele oficiale, cum ar fi certificatele de naștere, nu vor mai necesita aplicarea unei apostile, iar procesul de obținere a copiilor și traducerilor legalizate va fi simplificat.

Comisia a propus îmbunătățiri ale normelor UE care îi protejează pe copii în contextul litigiilor transfrontaliere privind autoritatea părintească, care au ca obiect custodia copiilor, drepturile de vizită și răpirea copiilor. Noile norme vor accelera procedurile judiciare și administrative și vor garanta că interesele copilului sunt întotdeauna luate în considerare.

Comisia a prezentat și o propunere legislativă privind restructurarea timpurie și o „a doua șansă”, împreună cu alte aspecte legate de insolvență. Inițiativa, bazată pe sistemele naționale, abordează cele mai importante bariere din calea liberei circulații a capitalurilor.

Îmbunătățirea normelor privind guvernanța corporativă

În 2016, negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu cu privire la revizuirea directivei privind drepturile acționarilor au condus la un acord politic care va trebui să fie însă aprobat formal de ambele instituții.

În ceea ce privește instituțiile de credit și firmele de investiții, Comisia a evaluat normele în materie de remunerare prevăzute în directiva privind cerințele de capital și a adoptat o modificare specifică pentru a ține seama de considerațiile de proporționalitate rezultate în urma evaluării normelor.

Drepturi fundamentale și sisteme judiciare

În apărarea drepturilor fundamentale ale UE

În luna mai, Comisia a publicat Raportul pe 2015 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE, subliniind modul în care drepturile fundamentale au fost avute în vedere și promovate în politica și în activitatea sa legislativă.

Raportul s-a concentrat asupra primului colocviu anual privind drepturile fundamentale, cu tema „Toleranță și respect: prevenirea și combaterea antisemitismului și a islamofobiei în Europa”. Colocviul a avut drept rezultat o listă de acțiuni concrete în domenii precum combaterea rasismului, a xenofobiei, a discursurilor de incitare la ură și a infracțiunilor motivate de ură, dar și în alte domenii precum promovarea toleranței, a diversității și a nediscriminării.

Al doilea colocviu anual privind drepturile fundamentale s-a axat pe tema „Pluralismul mediatic și democrația” și a determinat Comisia să definească acțiuni subsecvente vizând protejarea mass-mediei de presiunea politică și garantarea independenței financiare a acesteia, protejarea jurnaliștilor care se confruntă cu amenințări și cu discursuri de incitare la ură, precum și monitorizarea libertății de exprimare în statele membre.

Îmbunătățirea protecției datelor

Pachetul de reforme privind protecția datelor a fost adoptat în aprilie 2016. Acesta va deveni aplicabil în 2018. Regulamentul general privind protecția datelor este un pas esențial pentru consolidarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era digitală și pentru facilitarea activităților comerciale prin simplificarea normelor aplicabile companiilor pe piața unică digitală. Un act legislativ unic va elimina totodată actuala fragmentare și sarcinile administrative costisitoare, ceea ce va genera economii pentru companii. În plus, o directivă privind protecția datelor destinată în mod specific sectoarelor poliției și justiției penale va asigura menținerea unui nivel ridicat de protecție a datelor, facilitând astfel schimbul de informații și cooperarea dintre autoritățile polițienești și judiciare ale statelor membre.

Protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor UE atunci când acestea sunt transferate autorităților responsabile cu aplicarea legii din SUA

În luna iunie a fost semnat Acordul-cadru privind protecția datelor dintre UE și SUA. Acesta stabilește standarde înalte de protecție a datelor cu caracter personal transferate de către autoritățile responsabile cu aplicarea legii. Parlamentul European și-a dat aprobarea cu privire la încheierea acordului în luna decembrie.

Transferuri de date mai sigure între UE și SUA

În iulie, Comisia a adoptat decizia de punere în aplicare a Scutului de confidențialitate UE-SUA, care permite efectuarea în siguranță a transferurilor de date cu caracter personal din UE către companii din Statele Unite. Scutul de confidențialitate instituie obligații stricte în ceea ce privește prelucrarea datelor de către companii, garanții clare și obligații de transparență în legătură cu accesul guvernului Statelor Unite, o protecție eficace a drepturilor individuale și un mecanism de revizuire comună anuală.

Drepturile consumatorilor

Mai mult respect pentru normele de protecție a consumatorilor în mediul online

Comisia a propus revizuirea regulamentului privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor pentru a adapta la mediul online modul în care se asigură respectarea legislației UE în materie de protecție a consumatorilor. Centrele europene ale consumatorilor informează periodic autoritățile responsabile cu aplicarea legii cu privire la aspecte-cheie care îi privesc pe consumatori.

La Summitul trilateral UE-China-SUA pe tema siguranței produselor de consum, care a avut loc în iunie, autoritățile au convenit să consolideze cooperarea în materie de siguranță a produselor, în special în ceea ce privește produsele comercializate online.

Un nou instrument online pentru soluționarea litigiilor

În 2016, Comisia Europeană a lansat Platforma de soluționare online a litigiilor. Aceasta facilitează soluționarea online, pe cale extrajudiciară, a litigiilor dintre consumatorii și comercianții din UE referitoare la achizițiile online.

Protejarea consumatorilor din UE

Sistemul de alertă rapidă pentru produsele nealimentare periculoase permite schimbul rapid de informații la nivelul UE în legătură cu produsele periculoase identificate pe piață și cu măsurile luate pentru a le împiedica să ajungă la consumatori. În 2016, au fost circulate 2 126 de alerte privind produse periculoase între cele 31 de autoritățile naționale europene care participă la sistem și Comisia Europeană. Această cifră arată o ușoară creștere față de cele 2 072 de alerte înregistrate în 2015. Alertele vizează în principal produsele care prezintă un risc de vătămare (cum ar fi autovehiculele) sau cele care prezintă un risc de natură chimică (cum ar fi jucăriile care conțin ftalați).

Protejarea consumatorilor față de practicile comerciale înșelătoare și agresive

Pentru a se asigura că autoritățile naționale responsabile cu aplicarea legii dispun de instrumente adecvate pentru a proteja mai bine consumatorii atât în mediul online, cât și în mediul offline, Comisia a adoptat o versiune actualizată a orientărilor din 2009 privind aplicarea directivei privind practicile comerciale neloiale. Documentul își propune să simplifice aplicarea directivei.

Egalitatea de gen

Promovarea egalității de gen

În decembrie 2015, Comisia a publicat un angajament strategic pentru egalitatea de gen, pentru a trasa liniile generale ale politicii Comisiei privind egalitatea de gen până în 2019. În iunie 2016, Consiliul a adoptat concluzii referitoare la angajamentul strategic al Comisiei.

În martie, Comisia a propus, de asemenea, aderarea Uniunii la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, care stabilește standarde obligatorii din punct de vedere juridic în ceea ce privește combaterea violenței, protejarea victimelor și pedepsirea făptașilor.

Trecerea în revistă a acțiunilor privind egalitatea de gen

Raportul pe 2015 privind egalitatea dintre femei și bărbați arată că au fost realizate unele progrese la nivelul ocupării forței de muncă și al procesului decizional. Cu toate acestea, există în continuare diferențe semnificative între femei și bărbați în ceea ce privește salariile și pensiile.

Comisia s-a angajat să abordeze provocările legate de echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Asigurarea unui echilibru mai bun între viața de familie și responsabilitățile profesionale ale cetățenilor va încuraja o mai bună partajare a responsabilităților familiale între femei și bărbați, va consolida egalitatea de gen, va reduce diferențele la nivelul salariilor și al pensiilor, va răspunde provocărilor demografice cu care se confruntă UE și va permite companiilor să valorifice la maximum toate talentele disponibile.

În 2016, Comisia a acordat finanțare unor activități de sensibilizare și educaționale menite să prevină și să combată violența împotriva femeilor, care urmează să fie puse în practică de către autoritățile naționale.

Combaterea discriminării

Comisia a început implementarea listei de acțiuni menite să promoveze egalitatea persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale, inclusiv a unor activități în domenii precum nediscriminarea, educația, sănătatea, infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură.

Raportul din 2016 privind romii a semnalat existența unor blocaje serioase, cum ar fi segregarea rezidențială și educațională și evacuările forțate ale romilor.

Drepturile persoanelor cu handicap

Aproximativ 80 de milioane de persoane din UE au un anumit grad de handicap. Adoptarea Actului european privind accesibilitatea, care a început să fie discutat în Parlament și în Consiliu în 2016, ar urma să îmbunătățească accesibilitatea unor produse și servicii uzuale, cum ar fi telefoanele mobile, transportul și serviciile bancare. În octombrie, Parlamentul și Consiliul au aprobat în mod oficial primele norme la nivelul UE care prevăd obligația site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public de a fi accesibile persoanelor nevăzătoare, surde sau cu deficiențe de auz. Printre organismele din sectorul public se numără autoritățile guvernamentale, regionale și locale, precum și organisme de drept public cum ar fi spitalele, universitățile și bibliotecile publice. În cadrul pachetului din septembrie privind drepturile de autor, Comisia a propus acte legislative de punere în aplicare a Tratatului de la Marrakesh, pentru a facilita accesul la operele publicate al persoanelor nevăzătoare și al celor cu deficiențe de vedere sau cu alte dificultăți de citire a materialelor imprimate.

Pentru a ajuta persoanele cu handicap să călătorească mai ușor între statele membre, Uniunea Europeană a lansat inițiativa Cardul european pentru dizabilitate. Cardul va oferi acces egal la anumite beneficii specifice, în special în domeniile culturii, petrecerii timpului liber, sportului și transportului, pe baza unui sistem de recunoaștere reciprocă.

Combaterea traficului de persoane

În luna mai, Comisia și-a prezentat primul raport privind progresele înregistrate în lupta împotriva traficului de persoane. Acest lucru este esențial pentru a spori numărul anchetelor și al urmăririlor judiciare, pentru a crea mecanisme adecvate de identificare timpurie și de protecție a victimelor și pentru a consolida măsurile de prevenire a traficului de persoane.

Comisia a publicat un studiu privind aspectele legate de gen ale traficului de ființe umane, în conformitate cu cerințele cadrului juridic și de politică al UE.

Comisia își va lărgi cunoștințele referitoare la dimensiunea de gen a traficului de persoane, în special cele referitoare la consecințele diferitelor forme de trafic asupra bărbaților și femeilor, la gradul diferit de vulnerabilitate la victimizare al acestora și la impactul pe care victimizarea îl are asupra lor. Obiectivele și sarcinile sale specifice sunt abordarea, din punctul de vedere al genului, a vulnerabilității, recrutării și victimizării, a aspectelor de gen legate de traficanți și de cei care creează cererea, precum și o examinare a reacției legislative și politice la traficul de persoane, din perspectiva genului.

Agenda europeană privind migrația

În 2016, Comisia Europeană a dat curs Agendei europene privind migrația, propunând măsuri pentru soluționarea problemelor imediate prezentate de criza migrației și a refugiaților aflată în desfășurare. De asemenea, ea a urmărit să doteze UE cu instrumentele necesare pentru o mai bună gestionare a migrației pe termen mediu și lung în ceea ce privește migrația neregulamentară, gestionarea frontierelor, azilul și migrația legală.

Protejarea celor care au nevoie de protecție internațională

În aprilie, Comisia a publicat o comunicare prin care prezenta opțiuni de reformare a normelor UE existente cu privire la migrație și la azil.

Pe baza feedbackului primit, Comisia a prezentat, în mai, un prim pachet de propuneri legislative privind reformarea unui aspect al Sistemului european comun de azil, propunând noi norme pentru reformarea sistemului Dublin, care stabilește ce stat membru este responsabil cu examinarea unei cereri de azil. În același timp, Comisia a propus transformarea Biroului European de Sprijin pentru Azil într-o veritabilă agenție pentru azil a Uniunii Europene, care va facilita punerea în aplicare și va îmbunătăți funcționarea Sistemului european comun de azil.

În iulie, Comisia a finalizat restructurarea propusă a Sistemului european comun de azil cu un al doilea pachet de propuneri, vizând revizuirea ultimelor trei acte legislative rămase care alcătuiesc sistemul de azil al UE. Reformele simplifică, scurtează și clarifică procesul de acordare a azilului, creând o procedură mai echitabilă și mai eficientă la nivelul UE pentru tratarea cererilor de azil – una care este generoasă cu persoanele cele mai vulnerabile, dar strictă cu cei care încearcă să abuzeze de ea. Reformele vor permite totodată atât identificarea rapidă a persoanelor care au cu adevărat nevoie de protecție internațională, oferindu-le protecție atât timp cât au nevoie de ea, cât și posibilitatea de a-i trimite înapoi pe cei care nu au dreptul de a beneficia de protecție în UE. Reformele vor asigura de asemenea faptul că, oriunde sosesc, solicitanții de azil vor putea beneficia de aceleași condiții de primire demne.

În decembrie, Comisia a adoptat cea de a patra recomandare a sa cu privire la măsurile specifice pe care trebuie să le ia Grecia pentru implementarea deplină a standardelor UE în materie de azil în conformitate cu Regulamentul Dublin. Recomandarea a luat notă de faptul că, în pofida situației dificile cu care se confruntă, Grecia a făcut progrese semnificative în ceea ce privește instituirea structurilor instituționale și juridice esențiale pentru buna funcționare a unui sistem de azil și că există șanse mari ca în viitorul apropiat să fie disponibil un sistem de azil pe deplin funcțional. Prin urmare, s-a recomandat ca transferurile către Grecia în temeiul Regulamentului Dublin să fie reluate treptat după 15 martie 2017, pe baza unor asigurări individuale pentru fiecare solicitant și cu excepția categoriilor vulnerabile de migranți. Scopul este să se încurajeze eforturile de transfer și să se refacă un sistem Dublin pe deplin funcțional, ca element-cheie pentru restabilirea funcționării normale a spațiului Schengen și în vederea viitoarei reforme a sistemului.

Transfer și relocare

În luna martie și în luna octombrie, Consiliul European a solicitat o accelerare a punerii în aplicare a transferurilor, pentru a reduce presiunea enormă asupra Greciei și a Italiei.

Mecanismul temporar de transfer de urgență a fost creat în 2015, statele membre angajându-se să transfere 98 255 de persoane din Italia și din Grecia până în septembrie 2017. Tot în 2015, statele membre au convenit să relocheze peste 22 000 de persoane venite din afara Uniunii Europene care aveau în mod clar nevoie de protecție internațională.

Până la sfârșitul lui 2016 fuseseră transferați 9 602 refugiați – 7 198 din Grecia și 2 404 din Italia – în 24 de state participante. Mai mult, până la sfârșitul anului, aproape 14 000 de persoane beneficiaseră de căi sigure și legale de intrare în UE, prin relocarea în 21 de state participante.

În martie, membrii Consiliului European și omologii lor din Turcia au convenit să pună capăt migrației neregulamentare din Turcia către UE și să o înlocuiască cu canale legale de relocare a refugiaților în Uniunea Europeană. A fost convenită o Declarație UE-Turcia în care s-a anunțat, printre altele, că toți migranții în situație neregulamentară sau solicitanții de azil care trec din Turcia către insulele grecești vor fi trimiși înapoi în Turcia, după o evaluare individuală a cererilor lor de azil în conformitate cu legislația internațională și a UE și pe baza faptului că ar urma să beneficieze de protecție în Turcia. În plus, pentru fiecare sirian trimis înapoi în Turcia din insulele grecești, un alt sirian ar urma să fie relocat în UE direct din Turcia. Până la sfârșitul anului, 2 672 de refugiați sirieni fuseseră relocați din Turcia în temeiul acestei prevederi.

În septembrie, Comisia a raportat o scădere substanțială a numărului de persoane care au trecut frontierele ilegal sau care și-au pierdut viața în Marea Egee. Începând din luna iunie, au sosit în medie 80 de oameni pe zi, față de 10 000 care au sosit într-o singură zi în luna octombrie 2015.

Comisia a colaborat cu Grecia și cu Italia în vederea stabilirii procedurilor necesare pentru facilitarea transferurilor, inclusiv a controalelor de securitate corespunzătoare la care să fie supuși candidații la transfer cu sprijinul Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și al Europol. Un protocol pentru transfer a fost aprobat în iunie 2016, atât în Grecia, cât și în Italia, de către toate statele membre ale UE, Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație și Biroul European de Sprijin pentru Azil.

Returnare și readmisie

În cadrul pachetului de reforme pentru Sistemul european comun de azil, Comisia a propus consolidarea bazei de date de amprente digitale a UE pentru identificarea solicitanților de azil și a celor care traversează frontiera în mod neregulamentar. Propunerea ar permite statelor membre să stocheze și să caute date aparținând resortisanților din țări terțe sau apatrizilor care nu solicită protecție internațională și care se dovedesc a fi în situație de ședere neregulamentară în UE. Un nou regulament privind poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european a consolidat rolul agenției în ceea ce privește sprijinirea statelor membre în decursul operațiunilor de returnare. În plus, Consiliul a adoptat propunerea Comisiei privind un document de călătorie european, care introduce un format uniform cu elemente de securitate sporite pentru a facilita returnarea resortisanților din țări terțe aflați în situație de ședere neregulamentară.

În cadrul mecanismului de evaluare Schengen, Comisia, împreună cu experți din țările din spațiul Schengen, a evaluat sistemele de returnare din 10 state membre ale UE și țări asociate, din perioada 2015-2016. Comisia a adoptat șase rapoarte de evaluare și a formulat recomandări adresate Consiliului în vederea soluționării punctelor slabe depistate în cadrul sistemelor naționale de returnare.

Îmbunătățirea sistemelor de returnare și de readmisie este de asemenea unul dintre obiectivele-cheie ale noului cadru de parteneriat privind migrația, lansat de Comisie în iunie 2016 pentru a aborda cauzele fundamentale ale migrației neregulamentare și pentru a gestiona mai bine migrația în cooperare cu țările terțe. (Pentru mai multe informații despre cadrul de parteneriat, a se vedea capitolul 9.)

Combaterea introducerii ilegale de migranți

În februarie, în cadrul Europol a fost înființat Centrul european privind introducerea ilegală de migranți și, de asemenea, s-a ajuns la un acord cu privire la o cooperare operațională mai strânsă între Europol și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Această cooperare a inclus punerea în comun a datelor cu caracter personal colectate în urma interviurilor voluntare cu migranți implicați în operațiuni comune coordonate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru a investiga mai bine persoanele care introduc ilegal migranți.

Salvarea de vieți pe mare și implementarea abordării pe bază de „centre de criză”

Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european

În 2016, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă a contribuit la salvarea a peste 169 000 de persoane doar în zona centrală a Mării Mediterane.

Până la sfârșitul lui 2016, poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european aveau peste 1 550 de agenți detașați în sprijinul statelor membre la frontierele externe, în completarea capacităților naționale existente ale statelor membre, de peste 100 000 de polițiști de frontieră.

Pe baza unei propuneri din decembrie 2015, în iunie 2016 s-a ajuns la un acord politic asupra Regulamentului privind paza europeană de frontieră și de coastă, care a intrat în vigoare în luna octombrie. Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european cuprinde doi piloni – Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, creată din „vechea” agenție Frontex și consolidată, și autoritățile responsabile cu gestionarea frontierelor din statele membre, inclusiv gărzile de coastă în măsura în care acestea au sarcini de control la frontieră.

În temeiul noului mandat, rolul și activitățile agenției au fost extinse în mod semnificativ. Începând din luna octombrie s-au făcut progrese importante în ceea ce privește transformarea noii agenții într-una pe deplin operațională, inclusiv înființarea obligatorie de rezerve de reacție rapidă pentru poliția de frontieră și echipamente, precum și lansarea de noi rezerve pentru echipele de intervenție pentru operațiuni de returnare. Acestea pot fi utilizate pentru a sprijini statele membre, care dețin rolul și competența principală în ceea ce privește întărirea controalelor la frontierele externe.

Centrele de criză

În cadrul efortului de gestionare a crizei migrației, în Grecia și în Italia s-a continuat implementarea abordării pe bază de „centre de criză”. S-a furnizat sprijin operațional și financiar de către UE și agențiile sale relevante (Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Europol), inclusiv prin detașarea de experți din statele membre și de agenți invitați.

Situate în principalele puncte de sosire din statele membre cele mai afectate, precum Italia și Grecia, centrele de criză sunt zone de primire în care toți cei care sosesc sunt identificați, înregistrați și prelucrați în mod corespunzător. Fluxul de lucru din cadrul centrelor de criză și procesul de transfer includ, de asemenea, controale de securitate integrate și sistematice și necesită punerea la dispoziție a unor condiții de primire adecvate pentru a se evita supraaglomerarea, acordându-se o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, inclusiv copiilor.

Implementarea abordării pe bază de centre de criză se află în principal în responsabilitatea statului membru în cauză. Cu toate acestea, începând din martie 2016, în cadrul centrelor de criză din Grecia activează personal al Europol, care efectuează controale de securitate secundare. Pentru ca procesul de securitate la frontierele externe să fie mai robust, Europol a înființat un grup de 116 agenți invitați – experți detașați de serviciile naționale – care să sprijine statele membre aflate în dificultate. Primele două grupuri de agenți invitați au fost trimise în centrele de criză din Grecia pentru a sprijini personalul Europol. În 2016 erau operaționale cinci centre de criză în Grecia și patru în Italia, alte porturi de debarcare din Italia îndeplinind de asemenea funcții similare.

Un control mai bun al frontierelor externe ale UE

Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs

În martie, Comisia a prezentat o foaie de parcurs detaliată cuprinzând măsurile concrete necesare pentru revenirea la un spațiu Schengen care să funcționeze normal, deoarece sistemul fusese greu încercat de criza migrației și a refugiaților.

Din cauza numărului mare de solicitanți de azil și de migranți în situație neregulamentară care soseau în Grecia, s-a exercitat o presiune enormă asupra frontierelor externe ale UE din această țară, ceea ce a scos la iveală deficiențe grave și a avut consecințe asupra întregului spațiu Schengen. Având în vedere acest lucru, Greciei i s-a solicitat să adopte și să implementeze un plan de acțiune ca răspuns la recomandările Consiliului și ale Comisiei, în timp ce alte state membre au fost invitate să își asume responsabilitatea și să acorde ajutor imediat Greciei.

În mai, Consiliul a adoptat o recomandare adresată Austriei, Germaniei, Danemarcei, Suediei și Norvegiei, în sensul permiterii unor controale temporare la frontierele interne. În pofida stabilizării treptate a situației generale în spațiul Schengen, în noiembrie Comisia a recomandat Consiliului să permită acestor țări să mențină controalele la frontierele interne în condiții stricte și pe o perioadă limitată.

Pachetul privind frontierele inteligente

În aprilie, Comisia a propus un pachet privind frontierele inteligente, cu scopul de a moderniza gestionarea frontierelor externe ale spațiului Schengen și de a ajuta statele membre să facă față creșterii fluxurilor de călători, contribuind în același timp la combaterea terorismului și a infracțiunilor grave.

Elementul principal al acestui pachet este instituirea sistemului de intrare/ieșire, în scopul modernizării controlului la frontieră și al furnizării de informații precise și automatizate polițiștilor de frontieră în cursul controalelor la frontieră. De asemenea, sistemul permite accesul Europol și al autorităților naționale de aplicare a legii desemnate, pentru a contribui la prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor de terorism sau a altor infracțiuni grave.

În același timp, Comisia a propus o comunicare intitulată „Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și securitate”, care stabilește acțiuni menite să îmbunătățească funcționarea și interoperabilitatea sistemelor de informare existente și potențiale noi sisteme pentru a soluționa lacunele în materie de informații.

În noiembrie, Comisia a propus crearea unui Sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile pentru a întări controalele de securitate la care sunt supuși călătorii ce nu au nevoie de vize.

În decembrie, Comisia a propus consolidarea eficacității și a eficienței operaționale a Sistemului de informații Schengen, pentru a spori capacitatea sistemului de a combate terorismul și criminalitatea transfrontalieră, pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor și a migrației și pentru a asigura un schimb eficace de informații între statele membre în vederea sporirii securității pentru cetățenii UE.

Videoconferințe săptămânale ale liderilor din Balcanii de Vest

Videoconferințele săptămânale ale liderilor din Balcanii de Vest au condus la consolidarea coordonării și la îmbunătățirea schimbului de informații între statele membre ale UE și vecinii lor cei mai apropiați de-a lungul unei alte rute de migrație importante.

Îmbunătățirea canalelor de migrație legală

O propunere de revizuire a „cărții albastre”, prezentată de Comisie în iunie, are ca scop îmbunătățirea capacității UE de a atrage și de a reține lucrători cu înalte calificări pentru a spori competitivitatea economiei sale și pentru a face față provocărilor demografice. Deținătorii de cărți albastre vor beneficia de un acces mai flexibil la locuri de muncă de înaltă calificare din întreaga UE, cu posibilitatea unei activități secundare de liber profesionist, a reîntregirii familiei și a unui acces mai rapid la statutul de rezident pe termen lung în UE.

Integrarea resortisanților din țări terțe

În domeniul integrării, în luna iunie, Comisia a adoptat un Plan de acțiune privind integrarea resortisanților din țările terțe. Acest plan are ca scop sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a integra resortisanți ai țărilor terțe. Planul de acțiune prevede un cadru comun de politică ce ar trebui să ajute statele membre pe măsură ce acestea își dezvoltă și își consolidează în continuare politicile naționale de integrare. El prezintă 50 de acțiuni concrete în domenii-cheie precum integrarea înaintea plecării și înaintea sosirii, educația, ocuparea forței de muncă și formarea profesională, accesul la servicii de bază, participarea activă și incluziunea socială.

Vizele

La începutul anului 2016, Comisia a prezentat propuneri legislative pentru a transfera Georgia, Kosovo [această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și cu Avizul Curții Internaționale de Justiție privind declarația de independență a Republicii Kosovo], Turcia și Ucraina pe lista țărilor scutite de viză pentru șederile de scurtă durată, în urma evaluării pozitive a planurilor de acțiune sau a foilor de parcurs ale acestor țări cu privire la liberalizarea vizelor. Propunerile privind Kosovo și Turcia au fost înaintate pe baza înțelegerii că autoritățile din aceste țări vor îndeplini obiectivele de referință restante din foaia lor de parcurs privind liberalizarea vizelor înainte de adoptarea propunerilor respective de către Parlament și Consiliu. De asemenea, Comisia a propus o modificare legislativă menită să consolideze mecanismul de suspendare, care va permite UE să suspende regimul de călătorii fără viză pentru cetățenii unei țări terțe în cazul unei creșteri semnificative a riscurilor de migrare sau de securitate. Parlamentul și Consiliul au ajuns la un acord politic în privința mecanismului de suspendare revizuit și a liberalizării vizelor pentru Georgia.

Pe parcursul anului, UE a semnat acorduri privind exonerarea de obligația de a deține viză cu Kiribati, Insulele Marshall, Micronezia, Peru, Insulele Solomon și Tuvalu.

În octombrie au fost lansate negocieri cu Tunisia pe tema unui acord pentru facilitarea procesului de eliberare a vizelor de scurtă ședere și a unui acord pentru instituirea de proceduri de readmisie a migranților aflați în situație neregulamentară.

În noiembrie, au fost lansate negocieri cu Iordania în privința facilitării procesului de eliberare a vizelor și a readmisiei.

În 2016, guvernul Canadei a anunțat că intenționează să elimine obligația de a deține viză pentru toți cetățenii români și bulgari care călătoresc spre Canada începând cu luna decembrie 2017.

Sprijin financiar pentru gestionarea eficientă a migrației

De asemenea, UE a sporit sprijinul financiar pe care îl acordă statelor membre în vederea dezvoltării unei abordări comune a migrației și a gestionării eficiente a fluxurilor migratorii, în principal prin intermediul Fondului pentru azil, migrație și integrare și al Fondului pentru securitate internă. Componenta de asistență de urgență a acestor fonduri a permis Uniunii să reacționeze în mod flexibil și rapid la provocările legate de migrație, prin punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare pentru statele membre care se confruntă cu o presiune enormă a migrației. În martie, Comisia a propus un instrument de asistență de urgență care să fie utilizat în UE pentru a permite o reacție mai rapidă și mai bine direcționată la crize majore, inclusiv pentru a ajuta statele membre să facă față unui număr mare de refugiați. Până în 2018, prin acest instrument vor fi puse la dispoziție circa 700 de milioane de euro din fondurile UE, prin intermediul unor organizații partenere precum agențiile ONU, Crucea Roșie și organizații neguvernamentale. Au fost deja alocate 198 de milioane de euro către organizații, pentru proiecte desfășurate în Grecia, în strânsă consultare cu autoritățile elene.

În plus, UE a majorat bugetul pentru perioada 2015-2016 al Biroului European de Sprijin pentru Azil, al Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și al Europol, consolidând capacitatea acestora de a interveni la fața locului pentru a răspunde provocărilor legate de migrație.

Vecinătatea UE

Relațiile cu țările din sudul și estul UE sunt extrem de importante. Ele sunt ghidate de politica europeană de vecinătate, care a fost revizuită în 2016. Această politică prevede parteneriate veritabile între UE și țările vecine, având la bază buna guvernanță, aspecte politice, economice și de securitate, precum și politici în domeniul migrației.

Vecinătatea estică

Politicile UE față de țările situate la est sunt complexe și adaptate nevoilor fiecărei țări. Ele au, așadar, o mare amploare și se axează pe o serie de domenii prioritare, cum ar fi dezvoltarea socială și economică, buna guvernanță și eficiența energetică; datorită acestor politici, cetățenilor din UE și din vecinătatea estică a Uniunii le este mai ușor să se întâlnească, să lucreze, să studieze și să călătorească dintr-o regiune în alta.

UE a încheiat cu Georgia, Moldova și Ucraina acorduri de asociere care includ zone de liber schimb aprofundat și cuprinzător. Acordurile cu Georgia și Moldova au intrat în vigoare în luna iulie. S-a urmărit, totodată, aprofundarea relațiilor cu Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Au fost înregistrate progrese semnificative în direcția unui acord privind eliminarea vizelor pentru cetățenii ucraineni și georgieni care vizitează UE.

Sprijinirea reformelor politice și economice din Ucraina a fost o prioritate a UE pe tot parcursul anului, Uniunea oferind un sprijin financiar substanțial în cadrul Instrumentului european de vecinătate (200 de milioane de euro pentru noile programe axate pe o guvernare transparentă și responsabilă), completat de ajutoare umanitare (22,4 milioane de euro) și de asistență macrofinanciară (2,21 miliarde de euro). La Bruxelles și la Kiev s-au purtat, de asemenea, discuții cu privire la livrările de gaze.

UE a insistat în continuare asupra soluționării pașnice a conflictului din estul Ucrainei prin implementarea integrală a acordurilor de la Minsk. Uniunea a aplicat în continuare sancțiuni împotriva Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului și pentru rolul jucat în destabilizarea Ucrainei.

Rusia

La începutul anului 2016, statele membre ale UE au afirmat principiile care ghidează abordarea UE cu privire la Rusia. Printre acestea se numără implementarea completă a acordurilor de la Minsk, aprofundarea relațiilor cu partenerii estici și cu ceilalți vecini, în special în Asia Centrală, consolidarea rezilienței în interiorul UE, angajarea unui dialog selectiv cu Rusia pe teme de interes pentru UE, cum ar fi politica externă și chestiunile globale, și intensificarea sprijinului acordat de UE pentru societatea civilă din Rusia și pentru contactele dintre cetățenii UE și cei ai Rusiei. Deoarece acordurile de la Minsk nu au fost complet implementate, sancțiunile impuse în 2014 ca răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina au rămas în vigoare. Deteriorarea tot mai accentuată a situației drepturilor omului din Rusia și restricțiile tot mai mari impuse societății civile au continuat să se afle printre subiectele prioritare de pe agenda UE.

Vecinătatea sudică

În regiunea din vecinătatea sudică a UE, politica de vecinătate vizează sprijinirea țărilor în domenii în care UE poate aduce o contribuție pozitivă și specifică.

Se acordă o atenție deosebită țărilor afectate de criza refugiaților. Comisia a continuat să implementeze Fondul fiduciar regional al UE ca răspuns la criza siriană și a lansat activități în cadrul Fondului fiduciar de urgență al UE pentru Africa cu scopul de a gestiona criza migrației. În urma conferinței „Sprijin pentru Siria și pentru regiune”, desfășurată la Londra în luna februarie, s-au încheiat acorduri cu Iordania și Liban pentru a ajuta aceste țări să facă față afluxului masiv de refugiați sirieni. În special, UE a mărit volumul schimburilor comerciale cu Iordania pentru a contribui la crearea de locuri de muncă, mai ales pentru refugiații sirieni, în interiorul țării.

Tunisia a beneficiat de o atenție deosebită în 2016, când UE a sprijinit tranziția democratică a acestei țări.

Siria

Criza din Siria a rămas una dintre cele mai grave probleme cu care s-a confruntat comunitatea internațională în 2016. UE și-a continuat eforturile diplomatice și umanitare în strânsă coordonare cu ONU și cu trimisul special al ONU, Staffan de Mistura. UE și-a majorat asistența financiară, oferind ajutoare în valoare de peste 9 miliarde de euro de la începutul crizei. Sprijinul UE pentru Siria a fost reafirmat cu prilejul reuniunii liderilor UE din octombrie dedicată discuțiilor despre Siria. Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Federica Mogherini a încercat, de asemenea, să faciliteze o înțelegere regională cu privire la viitorul Siriei, conducând inițiativa regională a UE care urmărește să identifice puncte comune cu actorii regionali în ceea ce privește mecanismele postconflict și să examineze în ce măsură se poate interveni prin reconciliere și reconstrucție odată ce se va ajunge indubitabil la o tranziție politică credibilă.

Libia

Pe tot parcursul anului, UE a continuat să își respecte în întregime angajamentele față de Libia și față de tranziția acestei țări către o democrație stabilă și favorabilă incluziunii și să sprijine totodată eforturile de mediere ale ONU în acest proces. În prezent, UE acordă o finanțare substanțială proiectelor și activităților derulate în Libia în șase sectoare care corespund priorităților sale în materie de cooperare bilaterală: societatea civilă; guvernarea democratică; sănătatea; tineretul, cetățenia activă și integrarea socioeconomică; migrația și protecția; și procesul politic, de securitate și de mediere.

Balcanii de Vest și negocierile de extindere

Procesul de extindere a UE este esențial pentru stabilitatea Balcanilor de Vest. Sprijinirea securității și a prosperității în Balcanii de Vest este o investiție în viitorul regiunii și este în interesul UE. Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la UE, iar Consiliul a decis continuarea procesului, în timp ce Albania, cu sprijinul UE, a adoptat legi esențiale pentru reforma sistemului său judiciar. Aceste legi ar trebui să schimbe în bine viața cetățenilor albanezi și să ajute țara să progreseze pe drumul către UE. UE și Kosovo au încheiat un acord de stabilizare și de asociere. În fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, activitățile de mediere desfășurate de UE și de alți actori internaționali au permis un acord care a dus la organizarea, în luna decembrie, a unor alegeri parlamentare desfășurate în pace și ordine.

Discuțiile dintre Serbia și Kosovo privind normalizarea relațiilor au înregistrat, de asemenea, progrese. În același timp, au avansat constant negocierile de aderare cu Muntenegru și cu Serbia.

Turcia

În 2016, relațiile dintre UE și Turcia s-au dezvoltat în multe domenii, după cum s-a convenit cu ocazia Summitului UE-Turcia din noiembrie 2015. O evoluție importantă a fost reprezentată de acordul UE-Turcia din luna martie, în cadrul căruia Uniunea s-a axat pe gestionarea fluxurilor migratorii și pe combaterea practicilor de introducere ilegală a persoanelor și a traficului de ființe umane. A fost creat Instrumentul pentru refugiații din Turcia, cu scopul de a sprijini refugiații sirieni și comunitățile-gazdă suprasolicitate; acest instrument coordonează o finanțare în valoare de 3 miliarde de euro pentru 2016 și 2017. UE a venit în sprijinul democrației din Turcia după tentativa de lovitură de stat din luna iulie și a făcut apel la autoritățile acestei țări să respecte cele mai înalte standarde ale statului de drept, precum și drepturile fundamentale.

Europa de Vest

Țările din Europa de Vest care nu fac parte din UE au legături strânse cu Uniunea. Norvegia și Elveția se numără printre principalii parteneri comerciali, de investiții, precum și în materie de cercetare și inovare ai UE. Cu toate acestea, în relația cu Elveția persistă anumite provocări. Deși votul din decembrie al Adunării Federale Elvețiene legat de modificările la Legea privind străinii a reprezentat un pas în direcția cea bună, încă lipsește un acord-cadru instituțional pentru gestionarea și modernizarea sistemului complex de acorduri sectoriale, astfel încât să poată fi deblocat întregul potențial al relațiilor bilaterale.

America de Nord

Statele Unite

În 2016, printre prioritățile relațiilor dintre UE și Statele Unite s-au numărat combaterea terorismului, consolidarea creșterii economice și gestionarea crizei internaționale a refugiaților. Aceste teme au fost abordate în cadrul reuniunii dintre Barack Obama, președintele Statelor Unite, Donald Tusk, președintele Consiliului European, și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, care a avut loc la Varșovia, în luna iulie.

Au avut loc mai multe runde de negocieri privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții.

În luna iunie, UE și Statele Unite au semnat Acordul-cadru UE-SUA privind protecția datelor, care va asigura un cadru de protecție a datelor pentru transferurile de date către Statele Unite în cadrul cooperării judiciare și polițienești. În decembrie, Consiliul a adoptat decizia de autorizare a Uniunii Europene în vederea încheierii acordului.

În iulie, a fost adoptat Scutul de confidențialitate UE-SUA, cu scopul de a asigura protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor și de a oferi claritate mediului de afaceri.

Washingtonul și Bruxelles-ul au cooperat, de asemenea, cu privire la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și la gestionarea crizei refugiaților.

În decembrie, Statele Unite și UE au semnat un acord de achiziții și furnizare reciprocă de servicii destinat furnizării de sprijin logistic reciproc pentru operațiunile militare.

Canada

Anul 2016 a fost important și pentru relațiile dintre UE și Canada, prin semnarea a două acorduri inovatoare: Acordul de parteneriat strategic și Acordul economic și comercial cuprinzător. Odată intrate în vigoare, cele două acorduri vor moderniza cadrul general de cooperare dintre UE și Canada. Acordul de parteneriat strategic va conferi noi dimensiuni dialogului politic pe o gamă largă de subiecte, inclusiv pacea și securitatea internațională, dezvoltarea economică și dezvoltarea durabilă, justiția, libertatea și securitatea. Acordul economic și comercial cuprinzător va promova crearea de locuri de muncă și creșterea economică și va aduce importante beneficii economice de ambele părți ale Atlanticului, generând fluxuri comerciale și de investiții și stabilind standarde mondiale de protecție a drepturilor lucrătorilor și a mediului.

China

În iulie s-a ajuns la un acord cu privire la o nouă strategie a UE față de China. Relația UE cu China va fi bazată pe principii, va fi practică și pragmatică și va continua să rămână fidelă intereselor și valorilor Uniunii, respectând în special regulile și normele internaționale și drepturile omului.

Summitul UE-China care a avut loc la Beijing în luna iulie a oferit ocazia unor discuții strategice cu privire la chestiuni de interes comun, printre care reformele economice și supracapacitatea din sectorul siderurgic.

Agenda strategică de cooperare UE-China 2020 a constituit baza relațiilor începând cu 2013, iar din 2005 se poartă un dialog cu privire la politica de mediu.

Orientul Mijlociu

Iran

În urma acordului nuclear istoric încheiat în iulie 2015 între comunitatea internațională și Iran, Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Federica Mogherini a vizitat Teheranul în aprilie 2016, împreună cu șapte comisari europeni, având obiectivul de a intensifica cooperarea în domenii precum relațiile economice, transporturile, știința, problemele umanitare, energia și drepturile omului.

Irak

Eforturile UE în Irak s-au axat pe sprijinirea guvernului în implementarea unor reforme stringente în domeniul politic, economic și al drepturilor omului, în special în cadrul Acordului de parteneriat și cooperare UE-Irak. Cooperarea cu Irakul a continuat prin lupta împotriva ISIL/Da’esh. UE oferă ajutor umanitar pentru acoperirea nevoilor celor mai urgente ale cetățenilor irakieni strămutați și sprijină stabilizarea zonelor eliberate.

America Latină

În 2016, UE și-a consolidat relațiile cu America Latină și cu Insulele Caraibe. UE și Mexicul au lansat negocieri pentru modernizarea acordului global, obiectivele urmărite fiind, printre altele, lărgirea cadrului dialogului bilateral pe chestiuni globale (în special schimbările climatice, energia, securitatea alimentară, economia mondială și securitatea) și adaptarea relațiilor UE-Mexic la noile realități ale comerțului global și ale politicilor și fluxurilor de investiții. UE și Cuba și-au continuat dialogul politic oficial, iar în luna decembrie au semnat un acord de dialog politic și cooperare, care constituie noul cadru juridic al relațiilor dintre cele două părți. În luna mai, UE și Piața Comună a Sudului (Mercosur) au revigorat negocierile în vederea unui acord de asociere biregional și a avut loc primul schimb de oferte de după 2004.

UE a oferit sprijin politic pentru procesul de pace din Columbia. Fondul fiduciar al UE lansat în decembrie 2016 va fi un element esențial în cadrul eforturilor depuse de UE pentru a sprijini implementarea acordului de pace.

În luna octombrie, a avut loc la Santo Domingo (Republica Dominicană) o reuniune a miniștrilor de externe din UE și din Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene. Aceasta a contribuit la consolidarea parteneriatului strategic și a pregătit terenul pentru un summit UE-Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene care va avea loc în 2017.

Parteneriatul UE-Africa

În Cornul Africii, UE a aprobat un nou acord politic și economic cu Etiopia și a fost un susținător ferm al alegerilor în Somalia. UE a continuat să sprijine lupta împotriva terorismului în regiune, precum și în Sahel. În cursul anului au avut loc semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat economic dintre UE și Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe.

Migrație

În 2016, UE a urmărit stabilirea unor parteneriate specifice cu țări terțe de origine și de tranzit, apelând la toate politicile aflate la dispoziția sa. În luna iunie, Consiliul European a adoptat propunerea Înaltului Reprezentant/vicepreședintelui și a Comisiei de a lansa un nou cadru de parteneriat privind migrația cu parteneri-cheie din Africa, pentru a gestiona mai bine situația împreună.

Prioritățile incluse pe Agenda europeană privind migrația sunt salvarea de vieți pe mare, creșterea numărului de întoarceri, crearea condițiilor necesare pentru ca migranții și refugiații să rămână mai aproape de țările de origine și, pe termen lung, sprijinirea țărilor în acțiunile de combatere a cauzelor profunde ale migrației neregulamentare.

În contextul cadrului de parteneriat, au fost demarate lucrări cu cinci țări prioritare: Etiopia, Mali, Niger, Nigeria și Senegal. În paralel, au continuat dialogurile privind migrația cu țările de origine și de tranzit, în vederea implementării recomandărilor Summitului de la Valletta din 2015.

În cursul anului, Fondul fiduciar de urgență al UE pentru Africa a început să realizeze proiecte concrete, iar cooperarea cu partenerii UE își arată primele rezultate.

Drepturile omului

Anul 2016 a fost marcat de încălcări grave ale drepturilor omului și de tot mai multe acte de hărțuire și atacuri împotriva apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor neguvernamentale la nivel internațional. Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE, lansată în iunie, a reafirmat faptul că drepturile omului constituie nucleul acțiunii externe a UE și sunt în totalitate compatibile cu interesele UE. Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Federica Mogherini a lansat campania #EU4HumanRights pentru a face mai cunoscute eforturile UE și ale statelor membre de a urmări prioritățile identificate în Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația 2015-2019. Printre acestea se numără apărarea și promovarea drepturilor omului în întreaga lume.

Agenda 2030: obiective în materie de dezvoltare durabilă

UE și-a declarat angajamentul față de Agenda 2030 și față de implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Comisarul Karmenu Vella și ministrul olandez Sharon Dijksma au participat la cea de a doua Adunare a ONU pentru mediu, care a avut loc în Kenya, în luna mai. Miniștrii participanți au convenit să implementeze obiectivele de dezvoltare durabilă în domenii precum producția durabilă, consumul, substanțele chimice, deșeurile, schimbările climatice și oceanele.

Comisia a stabilit o abordare strategică pentru realizarea dezvoltării durabile în UE și în întreaga lume. Propunerile au fost prezentate la 22 noiembrie de Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Federica Mogherini, de prim-vicepreședintele Frans Timmermans și de comisarul Neven Mimica. În acest context, Comisia a prezentat o comunicare privind etapele de urmat pentru construirea unui viitor durabil în Europa, care leagă obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 de cadrul de politici al UE și de prioritățile Comisiei. În aceste etape vor fi evaluate progresele realizate, se vor identifica cele mai importante preocupări legate de sustenabilitate și se va garanta că toate acțiunile și inițiativele politice, în cadrul UE și la nivel mondial deopotrivă, iau în considerare de la bun început obiectivele de dezvoltare durabilă.

Dezvoltare internațională

În 2016, UE a început implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul cooperării internaționale.

În septembrie, UE a lansat Planul european de investiții externe pentru a implementa angajamente privind finanțarea pentru dezvoltare și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.

În noiembrie, Comisia a propus revizuirea Consensului european privind dezvoltarea, prezentând o viziune și un cadru de acțiune comune pentru cooperarea pentru dezvoltare în UE și în statele sale membre. Comisia propune un plan de acțiune pentru alinierea politicii de dezvoltare a Uniunii la Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU. Acesta face parte din răspunsul concertat al comunității internaționale în fața noilor tendințe și provocări generate de globalizare. Forumul Zilele europene ale dezvoltării a fost prima reuniune internațională importantă la care s-a discutat acest subiect. Totodată, UE și-a continuat activitatea cu privire la un nou parteneriat cu țările din Africa, Zona Caraibilor și Pacific după 2020. Uniunea a propus un acord-cadru, completat de parteneriate adaptate la nivel regional pentru Africa, Zona Caraibilor și Pacific, care abordează oportunitățile și provocările regionale specifice cu care se confruntă aceste țări.

Pentru a demonstra sprijinul neîntrerupt acordat de UE Afganistanului, în luna octombrie a avut loc la Bruxelles o importantă conferință internațională. În noiembrie s-a desfășurat o conferință a donatorilor pentru Republica Centrafricană, în cadrul căreia donatorii internaționali s-au angajat să ofere peste 2 miliarde de euro.

Cercetare și inovare

Diplomația științifică este o componentă esențială a activităților internaționale ale UE. În cursul anului, comunicarea comună privind „O politică integrată a Uniunii Europene pentru regiunea arctică” a inclus cercetarea în zona arctică și a subliniat rolul științei în cooperarea internațională.

Colaborarea la nivel mondial în materie de cercetare pentru pregătire în eventualitatea apariției unor boli infecțioase a mobilizat finanțatori din toată lumea în vederea implementării de urgență a unor activități de cercetare pentru combaterea epidemiei provocate de virusul Zika. În urma unei cereri specifice de propuneri organizate în 2016, în cadrul programului Orizont 2020 au fost selectate pentru finanțare proiecte de cercetare referitoare la virusul Zika în valoare de 30 de milioane de euro.

Munca decentă pe agenda globală a UE

Cu ocazia Conferinței Internaționale a Muncii, desfășurată în luna iunie, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, s-a angajat să acorde prioritate Europei sociale, ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și dialogului social. El a promovat, totodată, inițiativa Comisiei privind un pilon european al drepturilor sociale. Împreună cu comisarul Marianne Thyssen, președintele Comisiei a subliniat importanța standardelor Organizației Internaționale a Muncii și a evidențiat necesitatea unei reflecții asupra viitorului muncii. UE a avut o contribuție esențială la lucrările și la rezultatele conferinței. Au fost adoptate orientări cuprinzătoare privind munca decentă în cadrul lanțurilor de aprovizionare globale, obligația de diligență, dialogul social transnațional, comerțul și transparența.

Securitate și apărare

În noiembrie, miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE au convenit să implementeze Strategia globală pentru politica externă și de securitate a UE în domeniul securității și al apărării. Aceste concluzii au avut la bază un plan de implementare în materie de securitate și de apărare, care a fost prezentat miniștrilor de către Federica Mogherini, Înalt Reprezentant/vicepreședinte al Comisiei și șef al Agenției Europene de Apărare.

Strategia cuprinde propuneri ce vizează consolidarea capacităților civile și militare, aprofundarea cooperării în domeniul apărării, ameliorarea reacției UE în situații de criză, crearea unei capacități permanente de planificare și conducere la nivel strategic pentru misiunile militare neexecutive, explorarea potențialului de cooperare extinsă cu țările partenere în domeniul securității și al apărării și executarea în continuare a activităților de consolidare a capacităților în sprijinul securității și al dezvoltării.

Această strategie a fost primul dintre cele trei elemente ale noului pachet de apărare al UE, aprobat de Consiliul European în decembrie. Al doilea element a fost Planul de acțiune european în domeniul apărării propus de Comisie, menit să instituie un Fond european de apărare care să sprijine investițiile în activități comune de cercetare și în dezvoltarea în comun de echipamente și tehnologii de apărare. Totodată, Comisia a propus măsuri pentru consolidarea pieței unice a apărării. Al treilea element a inclus cooperarea dintre UE și NATO ca urmare a declarației comune a celor două organizații, semnată la Varșovia în iulie 2016.

În luna aprilie, statele membre ale UE au convenit cu privire la o mai bună coordonare pentru a consolida reacția UE în fața amenințărilor hibride cum ar fi atacurile cibernetice, întreruperea furnizării de energie sau de servicii financiare, subminarea încrederii publicului în instituțiile guvernamentale și exploatarea tensiunilor sociale.

Răspunsul în fața crizelor și a urgențelor umanitare

UE a continuat să ajute persoanele afectate de catastrofe naturale și de crize provocate de om în întreaga lume, prin alocarea de asistență umanitară în valoare de 2,1 miliarde de euro pentru alimente, adăpost, protecție și asistență medicală unui număr de peste 120 de milioane de persoane în peste 80 de țări.

UE este unul dintre cei mai mari finanțatori ai ajutorului umanitar în principalele zone de conflict de unde sunt strămutate grupuri masive de persoane, din Irak și Siria până în Republica Centrafricană, Sudanul de Sud și Yemen.

Pentru prima dată în istorie, UE a furnizat asistență umanitară în interiorul frontierelor sale, oferind Greciei sprijinul necesar pentru a face față fluxului de refugiați. În perioada 2016-2018 sunt puse la dispoziție, prin intermediul partenerilor umanitari, fonduri de 700 de milioane de euro.

În același timp, s-au conturat noi inițiative. Ca urmare directă a lecțiilor învățate din criza provocată de epidemia de Ebola care a afectat Africa de Vest în 2014, UE a creat un Corp medical european, care a fost mobilizat pentru a furniza un răspuns rapid în situații de urgență cu consecințe asupra sănătății atât în interiorul, cât și în afara UE.

Aproximativ 4 % din bugetul total al UE destinat acțiunilor umanitare a fost dedicat educației copiilor aflați în situații de urgență, care reprezintă unul dintre cele mai subfinanțate sectoare beneficiare de ajutor umanitar. Peste 3,8 milioane de copii au obținut acces la activități educaționale în 47 de țări. De asemenea, comisarul Christos Stylianides a anunțat o nouă creștere, la 6 %, în 2017.

Cooperare internațională

UE-ONU

O delegație a UE la nivel înalt a participat la Săptămâna ministerială a Adunării Generale a ONU și la Summitul privind marile fluxuri de refugiați și de migranți, în cadrul cărora Uniunea a pledat cu succes pentru responsabilitatea globală. Criza siriană, schimbările climatice și implementarea Agendei 2030 au dominat discuțiile. Pe parcursul anului, cooperarea ONU-UE a asigurat coordonarea unei vaste game de activități, de la misiunile de pace la eforturile diplomatice, drepturile omului, combaterea foametei, construirea unor societăți bazate pe incluziune, buna guvernanță și combaterea criminalității. Legăturile strânse dintre cele două organizații au fost evidențiate și de Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Federica Mogherini în discursul susținut în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite din luna iunie.

UE-NATO

La Varșovia, în luna iulie, Donald Tusk, președintele Consiliului European, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, și Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO, au semnat prima declarație comună UE-NATO din istorie, care dă un nou impuls parteneriatului dintre cele două organizații. Declarația a subliniat angajamentul lor comun de a colabora cu privire la: contracararea amenințărilor hibride; cooperarea operațională, inclusiv în domeniul maritim; securitatea cibernetică și apărarea; cercetarea în domeniul apărării; exerciții și apărare; și consolidarea capacităților în materie de securitate. În decembrie, UE și NATO au aprobat, în cadrul unui proces paralel, un set comun de propuneri pentru implementarea declarației comune.

Cooperarea la nivel internațional

UE s-a implicat activ în relații cu diverși parteneri la nivel mondial în cadrul unor foruri precum G7 și G20, în vederea abordării provocărilor politice și economice globale. În comunicatul G20 de la Summitul de la Hangzhou din luna septembrie, liderii au subliniat necesitatea unei mai mari incluziuni, astfel încât creșterea economică să răspundă nevoilor tuturor și să aducă beneficii tuturor țărilor și tuturor oamenilor.

Parlamentul European

În 2016, Parlamentul European a abordat toate aspectele politice majore ale UE și a dezbătut aspecte variind de la criza refugiaților și a migrației la referendumul din Regatul Unit, de la securitate și amenințarea terorismului la impozitarea companiilor. De asemenea, Parlamentul a luat decizii legislative importante pentru a permite UE să acționeze în domenii precum registrele cu numele pasagerilor, protecția datelor și piața unică digitală. Numeroși vizitatori de rang înalt s-au adresat Parlamentului de-a lungul anului, printre aceștia numărându-se Regele Willem-Alexander al Țărilor de Jos, Toomas Hendrik Ilves, președintele Estoniei, Rosen Plevneliev, președintele Bulgariei, Reuven Rivlin, președintele Israelului, și Mahmoud Abbas, președintele Autorității Palestiniene, precum și șefii instituțiilor UE.

Consiliul European

În 2016, Consiliul European s-a reunit în lunile februarie, martie, iunie, octombrie și decembrie. Șefii de stat sau de guvern au abordat și au furnizat orientări cu privire la aspecte esențiale precum stimularea creșterii economice, a creării de locuri de muncă și a competitivității, finalizarea pieței unice, politica UE în domeniul comercial, aspectele interne și externe ale politicii în domeniul migrației, securitatea, precum și energia și schimbările climatice. Liderii UE s-au reunit totodată într-un cadru informal la Bratislava pentru a discuta starea Uniunii și viitorul lor comun în urma referendumului din Regatul Unit.

Consiliul Uniunii Europene

În 2016, președinția prin rotație a Consiliului a fost asigurată de Țările de Jos și de Slovacia. Actuala criză a migrației, conflictele armate din întreaga lume și combaterea terorismului s-au numărat printre subiectele importante dezbătute în cadrul Consiliului pe parcursul anului. Consiliul a făcut progrese într-o serie de domenii, printre care impozitarea, energia și schimbările climatice, finanțarea economiei și integrarea mai profundă a pieței unice.

Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor

Comitetul Economic și Social European a luat o poziție semnificativă în ceea ce privește criza refugiaților în 2016. La cererea Comisiei, Comitetul a prezentat și un aviz exploratoriu cu privire la Pilonul european al drepturilor sociale. În luna septembrie, Comitetul a adoptat, la cererea Comisiei, un aviz exploratoriu cu privire la dezvoltarea durabilă.

Comitetul European al Regiunilor a organizat un Summit european al regiunilor și orașelor, desfășurat la Bratislava (Slovacia) în luna iulie. El a adoptat o declarație prin care solicita o viziune orientată spre viitor pentru Europa, pe baza consolidării investițiilor pentru promovarea coeziunii, a creșterii durabile și a creării de locuri de muncă în orașele și regiunile UE. De asemenea, Comitetul a fost gazda Săptămânii europene a regiunilor și a orașelor în luna octombrie.

O mai bună legiferare

Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare

În aprilie, Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană au semnat un nou acord interinstituțional privind o mai bună legiferare, pe baza unei propuneri a Comisiei, pentru a îmbunătăți aplicarea principiilor mai bunei legiferări de către toate instituțiile. Este vorba despre luarea de măsuri ambițioase acolo unde este nevoie pentru a soluționa problemele din UE și conceperea acestor măsuri în cel mai eficace, eficient și deschis mod cu putință. Acordul promovează elaborarea de politici bazate pe date concrete pe parcursul întregului ciclu legislativ, alături de evaluarea sistematică a modului în care funcționează în practică legislația. Acordul va face procesul legislativ din UE mai transparent, deschis la contribuțiile părților interesate și mai ușor de urmărit.

Programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2017

În octombrie, Comisia și-a adoptat Programul anual de lucru pentru 2017, stabilind o listă a acțiunilor pe care le va întreprinde în anul următor și identificând domeniile în care intenționează să retragă propuneri deja prezentate sau să revizuiască acte legislative existente. Programul de lucru pentru 2017 se bazează pe cele 10 priorități politice ale Comisiei.

Tabloul de bord REFIT

Activitatea Comisiei cu privire la o gamă largă de acțiuni menite să evalueze, să revizuiască și să simplifice legislația UE, precum și să reducă sarcinile de reglementare a fost reflectată în Tabloul de bord REFIT, prezentat împreună cu programul de lucru pentru 2017. Tabloul de bord REFIT a arătat situația în cazul a 231 de inițiative de simplificare și de reducere a sarcinilor administrative prevăzute de legislația existentă. Comisia a publicat și un rezumat al tabloului de bord, care prezenta în linii mari elementele-cheie ale acestuia și furniza informații detaliate cu privire la primele 22 de opinii ale Platformei REFIT, precum și la măsurile subsecvente avute în vedere de Comisie.

Platforma REFIT

Platforma REFIT reunește 48 de experți la nivel înalt din partea unei varietăți de părți interesate, a Comitetului Economic și Social European, a Comitetului European al Regiunilor și a guvernelor din toate statele membre. Ea consiliază Comisia cu privire la modul în care reglementările UE pot fi făcute mai eficiente și mai eficace, reducând în același timp sarcina administrativă fără a submina obiectivele de politică. Mare parte din activitatea platformei se bazează pe contribuții ale părților interesate (deseori transmise prin intermediul site-ului web Reducerea poverii administrative – Exprimați-vă părerea!). Reuniunile au avut loc în lunile ianuarie, aprilie, mai, iunie, septembrie și noiembrie, fiind adoptate 24 de opinii cu privire la o varietate de domenii de politică acoperite de legislația UE.

Comitetul de analiză a reglementării

Comitetul de analiză a reglementării este un organism independent al Comisiei care analizează calitatea proiectelor de evaluări ale impactului și a verificării adecvării și evaluărilor retrospective majore. El a fost înființat în iulie 2015, pentru a înlocui Comitetul de evaluare a impactului. În decursul anului 2016, comitetul a analizat și a emis avize privind 60 de evaluări ale impactului și șapte evaluări.

Noua prezență pe internet și mecanismele de feedback

Pe parcursul anului, Comisia a luat măsuri suplimentare pentru a deschide procesul decizional al UE către contribuții ale părților interesate și ale cetățenilor. De la începutul lunii iunie, proiectele de acte delegate și de punere în aplicare au fost deschise feedbackului din partea publicului timp de 4 săptămâni. Până la sfârșitul anului fuseseră publicate 106 proiecte de acte delegate și de punere în aplicare.

Foile de parcurs sau evaluările inițiale ale impactului pentru noi inițiative, evaluări și propuneri legislative au fost deschise pentru observațiile și contribuțiile părților interesate începând din iulie 2015. Până la sfârșitul anului 2016 fuseseră publicate pentru feedback 338 de foi de parcurs și de evaluări inițiale ale impactului. În decursul aceleiași perioade au fost publicate pentru feedback 147 de propuneri legislative.

Monitorizarea aplicării legislației UE

În luna iulie, Comisia a adoptat cel de al 33-lea raport anual privind monitorizarea aplicării dreptului UE, în care au fost trecute în revistă rezultatele statelor membre în ceea ce privește aplicarea dreptului UE și au fost evidențiate principalele tendințe ale politicii de asigurare a respectării legii în 2015. Raportul a arătat că numărul total de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor s-a situat la un nivel constant mai scăzut față de cel înregistrat cu cinci ani înainte.

Comisia și-a consolidat măsurile preventive menite să sprijine statele membre în procesul de punere în aplicare a legislației Uniunii. Atunci când statele membre nu transpun o directivă în termenul-limită convenit, Comisia continuă să utilizeze integral sistemul de sancțiuni financiare, inclusiv dispoziția introdusă prin Tratatul de la Lisabona pentru transpunerea tardivă a directivelor.

În decembrie, în comunicarea sa intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”, Comisia a stabilit modalitatea prin care își va intensifica eforturile în ceea ce privește aplicarea, implementarea și asigurarea respectării dreptului UE în beneficiul tuturor cetățenilor, consumatorilor și întreprinderilor din UE.

Transparență și răspundere

Propunerea privind un registru de transparență obligatoriu

În septembrie, Comisia a propus instituirea unui registru de transparență obligatoriu, care să includă Parlamentul European, Comisia și, pentru prima dată, Consiliul.

Accesul la documente

Dreptul de acces al publicului la documente este un instrument important în domeniul transparenței. În august, Comisia a adoptat raportul său pe anul 2015 privind cererile de acces la documente. Numărul acestor cereri a crescut cu peste 8 % (6 752 de cereri în 2015 față de 6 227 în 2014). Documentele solicitate au fost divulgate integral sau parțial în 84 % dintre cazuri.

Controlul bugetului UE

În urma unei recomandări pozitive din partea Consiliului, în luna aprilie Parlamentul a dat aprobarea finală pentru modul în care Comisia a executat bugetul UE în 2014.

În luna iulie, Comisia a prezentat un Pachet de raportare financiară integrată cu privire la bugetul UE, care reunește toate informațiile disponibile privind veniturile, cheltuielile, gestiunea și performanța UE în 2015. Rapoartele demonstrează că bugetul UE a dus la obținerea de rezultate în conformitate cu prioritățile Comisiei și că a fost executat corect. De asemenea, ele au furnizat informații importante pentru procedura de descărcare de gestiune anuală aferentă anului 2015.

Atunci când decide dacă să acorde, să amâne sau să refuze descărcarea de gestiune, Parlamentul ține seama de raportul anual al Curții de Conturi Europene. În luna octombrie, Curtea și-a prezentat raportul anual privind execuția bugetului UE în 2015. Auditorul extern al Comisiei a dat un aviz favorabil în privința conturilor Uniunii pentru al nouălea an consecutiv și a confirmat de asemenea că, în continuare, nici veniturile, nici cheltuielile administrative nu au fost afectate de erori semnificative. În plus, Curtea a estimat că există o scădere a ratei de eroare globale (3,8 %) pentru al treilea an consecutiv.

Este important de remarcat faptul că, pentru aproximativ 80 % din bugetul anual al UE, în special în domeniul agriculturii și al politicii de coeziune, statele membre sunt principalele responsabile de gestionarea zilnică a fondurilor UE, iar Comisia are o importantă funcție de control.

Parlamentele naționale

În iulie, Comisia a adoptat două rapoarte anuale pentru 2015, privind subsidiaritatea și proporționalitatea și relațiile cu parlamentele naționale.

Aspecte privind subsidiaritatea în anul 2016

Pe parcursul anului, Comisia a primit din partea parlamentelor naționale 68 de avize motivate privind subsidiaritatea, în cadrul mecanismului de control al subsidiarității, prin care acestea afirmau că anumite acte legislative prezentate de Comisie nu respectau principiul subsidiarității. În total, 14 dintre aceste avize motivate se refereau la propunerea Comisiei de revizuire a directivei privind detașarea lucrătorilor. După o analiză atentă, Comisia a concluzionat că propunerea respectă principiul subsidiarității și a decis să o mențină, comunicând motivele deciziei sale în luna iulie.

Relațiile cu parlamentele naționale

În 2016, Comisia a continuat să își consolideze relațiile cu parlamentele naționale. Numărul avizelor primite din partea parlamentelor naționale a crescut de la 350 în 2015 la 613 în 2016, ceea ce reprezintă o creștere de 75 %. Comisarii s-au întâlnit cu membri ai parlamentelor naționale în decursul numeroaselor vizite pe care le-au făcut în statele membre, în cadrul reuniunilor interparlamentare sau cu ocazia altor evenimente.

Ombudsmanul European

Ombudsmanul European investighează plângerile referitoare la cazurile de administrare defectuoasă în instituțiile și organismele Uniunii Europene. Anchetele desfășurate în 2016 au tratat aspecte precum componența grupurilor de experți ale Comisiei, normele privind accesul la Comisie al lobbyiștilor care reprezintă industria tutunului, consilierii speciali ai Comisiei, codul de conduită al comisarilor și transparența trialogurilor dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie pe parcursul procedurii legislative.

Inițiativa cetățenească europeană

O inițiativă cetățenească europeană permite unui număr de 1 milion de cetățeni din cel puțin un sfert din statele membre ale UE să invite Comisia să propună un act legislativ în domenii în care aceasta are competența aferentă. În 2016, Comisia a înregistrat trei noi inițiative și a anunțat, în programul său de lucru pentru 2017, că intenționează să legifereze cu privire la aspecte ridicate de o inițiativă anterioară (Right2Water).

Dialogurile cu cetățenii

Pe parcursul întregului an, Comisia a continuat să comunice cu publicul prin intermediul dialogurilor cu cetățenii. Președintele Comisiei, vicepreședinții și comisarii, împreună cu o serie de membri ai Parlamentului European și de politicieni de la nivel național, au fost implicați în dialoguri pe parcursul anului. Cele 73 de dialoguri au oferit cetățenilor o ocazie unică de a discuta față în față cu factorii de decizie pe marginea a ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, a modului în care UE abordează provocările majore și a felului în care beneficiază cetățenii de pe urma acțiunilor sale, permițând în același timp politicienilor de la nivel național și de la nivelul UE să asculte ce au de spus cetățenii din întreaga Uniune și să învețe de la aceștia, în legătură cu o gamă largă de aspecte.

Puteți obține informații și broșuri în limba română despre Uniunea Europeană de la: