26.2.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 63/15


Ordonanța Curții (Camera a opta) din 28 octombrie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Judecătoria Focșani — România) — Frăsina Bejan/Tudorel Mușat

(Cauza C-102/10) (1)

(Regulamentul de procedură - Articolul 92 alineatul (1), articolul 103 alineatul (1) și articolul 104 alineatul (3) primul și al doilea paragraf - Apropierea legislațiilor - Regim de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto - Contract de asigurare facultativă - Inaplicabilitate)

2011/C 63/28

Limba de procedură: româna

Instanța de trimitere

Judecătoria Focșani

Părțile din acțiunea principală

Reclamantă: Frăsina Bejan

Pârât: Tudorel Mușat

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Judecătoria Focșani — Interpretarea articolelor 49 TFUE, 56 TFUE, 57 TFUE, a articolului 59 primul paragraf TFUE, a articolului 169 TFUE și a Directivelor 84/5/CEE privind apropierea legislațiilor statelor membre privind asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule, din 30 decembrie 1983 (JO L 8, p. 17, Ediție specială, 06/vol. 1, p. 104), 92/49/CEE de coordonare a actelor cu putere de lege și actelor administrative privind asigurarea generală directă, alta decât asigurarea de viață, din 18 iunie 1992 (JO L 228, p. 1, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 53), 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, din 5 aprilie 1993 (JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273), 2005/14/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto, din 11 mai 2005 (JO L 149, 11.6.2005, p. 14, Ediție specială 06/vol. 7, p. 212) și 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, din 16 septembrie 2009 (JO L 263, p. 11) — Asigurare de răspundere civilă auto — Prejudicii provocate de vehicule asigurate — Legislație națională care stabilește clauze de excludere defavorabile consumatorilor — Condiții de excludere care depășesc condițiile prevăzute de directive — Posibilitatea instanței naționale de a invoca nulitatea clauzei de excludere a riscului asigurat

Dispozitivul

1.

Regimul de asigurare obligatorie a răspunderii civile auto instituit prin

Directiva 72/166/CEE a Consiliului din 24 aprilie 1972 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la asigurarea de răspundere civilă auto și introducerea obligației de asigurare a acestei răspunderi;

A doua Directivă 84/5/CEE a Consiliului din 30 decembrie 1983 privind apropierea legislațiilor statelor membre privind asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule;

A treia Directivă 90/232/CEE a Consiliului din 14 mai 1990 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la asigurarea de răspundere civilă pentru pagubele produse de autovehicule;

Directiva 2000/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 mai 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la asigurarea de răspundere civilă auto și de modificare a Directivelor 73/239/CEE și 88/357/CEE ale Consiliului (a patra directivă privind asigurarea auto) și prin

Directiva 2005/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 de modificare a Directivelor 72/166/CEE, 84/5/CEE, 88/357/CEE și 90/232/CEE [ale Consiliului] și a Directivei 2000/26/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind asigurarea de răspundere civilă auto,

nu se opune unei legislații naționale care prevede că asigurătorul exclude de la acoperirea oferită printr-un contract de asigurare facultativă a unui autovehicul daunele produse în cazul în care vehiculul este condus de o persoană care se află sub influența alcoolului.

2.

Regimul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto instituit prin Directivele 72/166, 84/5, 90/232, 2000/26 și 2005/14 nu se opune unei legislații naționale care nu impune unui asigurător obligația de a despăgubi imediat, în temeiul unui contract de asigurare facultativă a unui autovehicul, asiguratul care a fost păgubit ca urmare a producerii unui accident și de a recupera de la persoana care poartă răspunderea pentru producerea accidentului valoarea despăgubirilor acordate asiguratului, în cazurile în care asigurarea nu acoperă riscul, ca efect al unei clauze de excludere.

3.

O legislație națională care prevede că asigurătorul exclude de la acoperirea oferită printr-un contract de asigurare facultativă a unui autovehicul daunele produse în cazul în care acest vehicul este condus de o persoană aflată sub influența alcoolului constituie o restricție atât privind libertatea de stabilire, cât și privind libera prestare a serviciilor. Revine instanței de trimitere sarcina de a examina în ce măsură această restricție poate fi totuși admisă în temeiul măsurilor derogatorii prevăzute în mod expres în Tratatul FUE sau poate fi justificată, potrivit jurisprudenței Curții, de motive imperative de interes general.


(1)  JO C 113, 1.5.2010.