22.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 143/51


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: – Analiza anuală a creșterii – 2012

COM (2011) 815 final

2012/C 143/12

Raportor general: dl David CROUGHAN

La 23 noiembrie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Analiza anuală a creșterii - 2012

COM(2011) 815 final.

La 6 decembrie 2011, Biroul Comitetului a însărcinat Grupul de coordonare Europa 2020 cu pregătirea lucrărilor pe această temă.

Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, Comitetul Economic și Social European l-a numit pe dl David CROUGHAN raportor general în cadrul celei de-a 478-a sesiuni plenare din 22 și 23 februarie 2012 (ședința din 22 februarie) și a adoptat prezentul aviz cu 171 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 21 de abțineri.

INTRODUCERE

i

Prezentul proiect de aviz, elaborat în vederea Consiliului European de primăvară, prezintă o serie de observații cu privire la documentul Comisiei „Analiza anuală a creșterii 2012”.

ii

Analiza anuală a creșterii (AAC) pe 2012 marchează începutul semestrului european 2012 de guvernanță economică, primul din cadrul juridic consolidat de guvernanță economică convenit („pachetul de șase”).

iii

AAC definește ceea ce Comisia consideră a fi obiectivele prioritare ale UE pentru următoarele 12 luni în termeni de politici și reforme economice și bugetare, prevăzute în Strategia Europa 2020 pentru promovarea creșterii și a ocupării forței de muncă. Odată ce aceste priorități vor fi aprobate de Consiliul European din martie, statele membre vor trebui să țină seama de ele în cadrul politicilor și bugetelor lor naționale.

iv

Partea I a proiectului de aviz formulează o serie de observații cu privire la chestiuni generale legate de AAC, cum ar fi: faptul că aceasta se concentrează asupra creșterii, consolidării fiscale și punerii în aplicare a reformelor hotărâte în cadrul semestrului european, precum și asupra implicării societății civile organizate și a partenerilor sociali în procesul de analiză anuală a creșterii.

v

Partea a II-a reprezintă o sinteză a observațiilor și recomandărilor specifice cu privire la diverse politici ale UE. Acestea abordează îndeaproape cele cinci priorități formulate de Comisie în cadrul AAC: urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice; restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi în cadrul economiei; promovarea creșterii și a competitivității; abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele sociale ale crizei și modernizarea administrației publice. Aceste contribuții provin din diverse avize recente ale CESE și actualizează poziția Comitetului cu privire la AAC 2011 (1), adoptată în martie 2011.

vi

Totodată, prezentul proiect de aviz este o continuare a avizului privind semestrul european 2011, adoptat de Comitet în decembrie 2011 (2).

PARTEA I

RECOMANDĂRILE CESE ÎN VEDEREA CONSILIULUI EUROPEAN DE PRIMĂVARĂ

Spre deosebire de toate summiturile recente, de data aceasta Uniunea trebuie să-și demonstreze capacitatea politică de a aborda criza datoriei prin măsuri ambițioase și suficiente pentru a restabili încrederea. Printre acestea se numără punerea unui accent mult mai puternic asupra creșterii.

A.    INTRODUCERE

1.   Documentul Comisiei privind AAC 2012 este publicat într-un context dificil: Uniunea traversează cea mai gravă criză financiară, economică, socială și de încredere din istoria sa. Criza are ample consecințe: gospodăriile și întreprinderile se confruntă cu greutăți, șomajul în rândul tinerilor și pe termen lung se află în creștere, numărul persoanelor expuse riscului sărăciei și excluziunii este tot mai mare, în societate domină un sentiment de îngrijorare, iar riscul să apară din ce în ce mai multe tendințe naționaliste și populiste este mare.

2.   Comitetul este profund îngrijorat de lipsa punerii în aplicare, la nivel național, a angajamentelor luate în cadrul procesului semestrului european. Acum mai mult ca niciodată, UE trebuie să-și demonstreze capacitatea de a acționa eficient pentru a reda încrederea consumatorilor și investitorilor, formulând răspunsuri ambițioase la provocările actuale. În lipsa unor acțiuni decisive și unei puneri în aplicare eficiente a reformelor de către instituțiile europene și statele membre, Europa se va confrunta cu o criză a creșterii economice pe termen lung și cu un grad tot mai mare de divergență, ceea ce va duce la presiuni suplimentare asupra zonei euro.

3.   În condițiile în care semestrul european 2012 începe într-un context de previziuni de creștere diminuate substanțial și de probabilă recesiune, Comitetul își exprimă regretul că Summitul european din decembrie 2011 nu a reușit să restabilească încrederea în guvernanța Uniunii Europene, încredere care a scăzut treptat de la un summit la altul în cursul ultimelor 18 luni. Lipsa evidentă de voință a Summitului de a face față problemelor profunde scoase în evidență de AAC a dus la punerea în aplicare a unei serii de politici care nu se bucură de încrederea guvernelor și a investitorilor la nivel mondial, și îndeosebi de încrederea cetățenilor europeni.

4.   Comitetul consideră că soluțiile propuse până în prezent pentru datoriile suverane și pentru criza financiară legată de acestea sunt parțiale și, prin urmare, este posibil să țină unele țări puternic îndatorate departe de piețe pentru un timp mai îndelungat decât s-a prevăzut, cu riscul ca acest fenomen să se extindă la unele state membre mai mari. Un faliment necontrolat al Greciei rămâne în continuare posibil; un astfel de eveniment ar putea avea un impact negativ substanțial asupra altor țări care se confruntă cu probleme legate de datoriile suverane și ar putea determina o serie de evenimente ce ar putea avea consecințe grave nu doar asupra economiei europene, ci și a celei globale. În ciuda forței sale economice neîndoielnice, Uniunea Europeană nu a găsit încă o modalitate de a proteja statele membre aflate în dificultate de atacuri financiare; în consecință, piețele mondiale au slăbit mult construcția europeană, profitând de fragmentarea sa structurală. Prin urmare, problema este în egală măsură de natură politică și economică.

5.   Comitetul este îngrijorat că gradul ridicat de incertitudine astfel generat are un impact negativ asupra economiei reale a Uniunii, ducând la investiții mai scăzute și la un nivel redus de producție și de ocupare a forței de muncă, întrucât investitorii caută refugii mai sigure și iau chiar în considerare posibilitatea ca zona euro să se destrame, cu consecințele catastrofale pe care acest lucru le-ar avea la nivel mondial.

6.   Crizele cu care s-a confruntat Uniunea în trecut în eforturile sale de integrare europeană demonstrează că dispune de resursele necesare pentru a găsi soluții. Comitetul îndeamnă instituțiile europene și statele membre să dea dovadă de curaj și viziune politică și să sprijine o mai mare integrare și o stimulare a economiei și a investițiilor, acestea fiind, în prezent, singura cale de ieșire din criză.

7.   UE trebuie să depășească actuala abordare a crizei, bazată pe măsuri fragmentate și luate sub imperiul urgenței, și să adopte soluții durabile la provocările structurale pe care le-a expus criza, asigurându-le astfel cetățenilor europeni bunăstarea pe termen lung. Acest lucru necesită construirea unui „zid de protecție” european împotriva unor noi atacuri, lăsându-le țărilor care se confruntă cu probleme timp să-și revină, și luarea de măsuri specifice suplimentare pentru a stimula creșterea economică europeană.

8.   Pe lângă inițiativele necesare pentru o gestionare europeană credibilă a crizei datoriilor, este, de asemenea, nevoie de o consolidare a uniunii fiscale. Comitetul salută introducerea, în cadrul semestrului european, a unei supravegheri mult mai riguroase a politicilor bugetare ale statelor membre și a angajamentelor pe care statele membre trebuie să și le asume în temeiul pactului fiscal, chiar dacă este necesar să se sublinieze nevoia unei analize a impactului social al unor astfel de măsuri. Cu toate acestea, noua arhitectură a guvernanței economice europene trebuie să asigure autonomia partenerilor sociali și libertatea lor de a încheia acorduri colective.

9.   Mai mult, Comitetul își reiterează sprijinul deplin față de strategia globală Europa 2020, care oferă o perspectivă pozitivă pentru viitor și un cadru coerent pentru realizarea de reforme pe termen lung menite să promoveze o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Totodată, CESE reamintește necesitatea unui echilibru între aspectele economice, sociale și legate de ocuparea forței de muncă ale strategiei.

10.   Comitetul este profund preocupat de declinul îngrijorător al metodei comunitare în favoarea adoptării unei abordări interguvernamentale, condusă, în principal, de un număr foarte restrâns de țări, ceea ce explică faptul că răspunsul politic a avut un caracter limitat. În parte, dat fiind că instituțiile europene au jucat un rol secundar în abordarea interguvernamentală adoptată în ultimii doi ani, problemele acute ale Uniunii Europene nu au fost abordate din perspectiva europeană, ci din perspectiva statelor membre individuale, ținând seama de exigențele politice ale acestora.

11.   Comitetul observă că, în termen de maxim cinci ani de la intrarea în vigoare a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în Uniunea economică și monetară semnat de 25 de state membre la 30 ianuarie, pe baza unei evaluări a punerii sale în aplicare, se vor lua măsurile necesare pentru a încorpora conținutul acestui tratat în cadrul juridic al Uniunii Europene. Prin urmare, Comitetul solicită ca acele țări care au ales să nu participe (3) la procesul interguvernamental care a dat naștere tratatului să își revizuiască poziția în acest sens.

12.   Comitetul sprijină un rol mai puternic al Comisiei Europene și o invită să prezinte propuneri curajoase; susține, de asemenea, implicarea deplină a Parlamentului European în semestrul european, pentru a conferi mai multă transparență și legitimitate acestui proces.

13.   Comitetul mulțumește Comisiei că a publicat AAC 2012 la sfârșitul lunii noiembrie 2011, mai devreme decât era prevăzut inițial. Cu toate că intervalul de timp rămâne scurt, CESE a putut purta discuții pe tema AAC, a putut consulta rețeaua de CES naționale și instituții similare și a putut elabora prezentul aviz înainte ca Consiliul European de primăvară să definească prioritățile anuale.

B.    UN ACCENT ADECVAT ASUPRA CREȘTERII

14.   Comitetul consideră că, din diverse puncte de vedere, AAC 2012 este mai bună decât documentul anterior.

15.   Comitetul salută accentul general pus pe creștere și observă cu satisfacție că AAC 2012 a incorporat multe dintre ideile formulate în avizul precedent al CESE privind Analiza anuală a creșterii-2011 (4).

16.   CESE subliniază că criza datoriei suverane nu va putea fi depășită fără o rată de creștere suficientă, în special în țările care se confruntă cu o situație tensionată. Acordarea unei priorități scăzute creșterii ar atrage după sine un risc mare de recesiune, și în unele cazuri chiar de depresiune economică, pentru multe state membre.

17.   AAC menționează că piețele financiare evaluează sustenabilitatea datoriilor publice ale statelor membre pe baza unor perspective de creștere pe termen lung, a capacității lor de a adopta decizii importante privind reforma structurală și a angajamentului acestora de a îmbunătăți competitivitatea.

18.   Comitetul își exprimă acordul cu AAC în ce privește faptul că perspectivele de creștere în toate statele membre depind de capacitatea de a face față în mod hotărât crizei datoriei suverane și de a pune în aplicare politici economice sănătoase și că la nivel politic, se dedică prea mult timp și energie măsurilor de urgență, dar nu se acordă suficientă atenție implementării de reforme politice capabile să readucă economiile europene la niveluri de creștere mai ridicate.

19.   Comitetul este întru totul de acord cu punerea simultană a accentului pe măsuri de reformă cu efect de creștere pe termen scurt și pe un model de creștere corect pe termen mediu.

20.   Comitetul reiterează că cele trei aspecte ale creșterii - creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii - sunt interconectate și se potențează reciproc. Trebuie însă acordată tot atâta atenție și aspectului economic, social și ecologic al creșterii.

21.   Relansarea creșterii trebuie să fie coerentă cu alte obiective înscrise în Tratatul de la Lisabona, inclusiv cu bunăstarea cetățenilor. Nevoia de reformă ar trebui privită ca o ocazie de a transforma modul nostru de viață într-unul mai durabil.

22.   Este necesar ca toate statele membre să pună accentul pe reforme menite să promoveze creșterea.

23.   Situația specifică a cinci state membre care beneficiază de programe de asistență financiară UE-FMI  (5)

23.1   Comitetul consideră că Comisia și Consiliul, prin recomandări specifice amănunțite pentru fiecare țară, ar trebui să încurajeze în continuare statele membre să prevadă și să pună în aplicare politici de creștere pe termen lung. Comitetul regretă că în 2011, singura recomandare formulată la adresa celor cinci state membre care beneficiază de programe de asistență financiară UE-FMI a fost ca acestea să pună în aplicare, în continuare, măsurile prevăzute în deciziile prin care li se acordă sprijin financiar.

23.2   În prezent, Comitetul este alarmat de decizia Comisiei conform căreia aceste cinci țări nu vor fi obligate să participe la elaborarea celei de-a doua serii de programe naționale de reformă în 2012. CESE recunoaște că programele naționale de reformă acoperă, în mare parte, aceleași domenii și că aceste țări își definesc obiectivele naționale în raport cu Strategia Europa 2020. Însă astfel, aceste țări sunt îndepărtate de la noul proces de guvernanță aflat în centrul Strategiei Europa 2020, care a fost concepută pentru a se ajunge la convergența economică necesară, prin reforme și adoptarea celor mai bune practici. O astfel de atitudine va restrânge în special implicarea cetățenilor și a partenerilor sociali la nivel național și participarea lor la punerea în aplicare și revizuirea programelor naționale de reformă. Această măsură contravine concluziilor Consiliului European din martie 2011, care prevede asigurarea implicării depline a parlamentelor naționale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate în noul cadru al semestrului european.

24.   Investițiile în creștere – o provocare deosebită în contextul actual

24.1   Comitetul este conștient de faptul că identificarea măsurilor adecvate de creștere poate reprezenta o provocare deosebită. Poziția dificilă în care se află UE în prezent în ceea ce privește creșterea nu este datorată numai crizei, ci și altor probleme care au un impact asupra performanței sale economice, cum ar fi pierderea competitivității, globalizarea, penuria de resurse (energie, competențe etc.), schimbările climatice și îmbătrânirea populației.

24.2   Realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 va necesita investiții semnificative: ca de exemplu în TIC, infrastructura tradițională și cea nouă, cercetare, dezvoltare și inovare, educație și competențe, precum și eficiență energetică. Investițiile într-o economie ecologică vor stimula inovarea și cererea de noi produse, care vor intensifica creșterea, contribuind, în același timp, la sustenabilitatea economiei globale.

24.3   Aceasta reprezintă o provocare deosebită într-o perioadă de austeritate. Însă beneficiile care rezultă în urma unor astfel de investiții publice la nivel național sau european în direcția creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii sunt importante și pot avea un efect de pârghie semnificativ, atrăgând după sine investiții private suplimentare.

24.4   Comitetul consideră că Uniunea trebuie să investească mai mult în proiecte care promovează transformările structurale și care pot contribui la așezarea economiilor statelor membre pe făgașul creșterii durabile. Proiectele adecvate ar trebui să fie în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, de exemplu proiecte de infrastructură pe termen lung care sunt de interes public major și au potențialul de a genera venituri.

24.5   În acest context, Comitetul sprijină pe deplin inițiativa Europa 2020 privind emiterea de obligațiuni pentru finanțare de proiecte  (6), menită să subvenționeze proiecte de infrastructură de mare anvergură în domeniul energiei, transporturilor și TIC. Aceasta va fi benefică pentru piețele de obligațiuni pentru finanțare de proiecte și îi va ajuta pe promotorii de proiecte individuale să atragă finanțări din partea sectorului privat pe termen lung.

24.6   Comitetul consideră că trebuie să se ia mai multe măsuri la nivel european pentru a genera investiții. Fondurile structurale disponibile trebuie canalizate către consolidarea competitivității și revenirea la creștere. Finanțarea UE ar trebui să fie condiționată de obținerea de rezultate și de compatibilitatea cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

24.7   Comitetul salută adoptarea rapidă de către Parlament și Consiliu a unui acord cu privire la creșterea ratelor de cofinanțare pentru fondurile structurale în țări care beneficiază de asistență financiară din partea UE, BCE și FMI, pentru a permite mobilizarea rapidă a fondurilor UE în scopul sprijinirii creșterii și al unei mai bune absorbții (7).

24.8   Având în vedere presiunea puternică asupra bugetelor naționale și a celui european, statele membre și legislatorii europeni trebuie să facă alegeri dificile și să definească priorități, pentru a investi în domenii care promovează creșterea, cum ar fi educația și formarea profesională, cercetarea-dezvoltarea-inovarea, mediul, rețelele, ca de exemplu Internetul de mare viteză, energia și interconectarea în sectorul transporturilor.

24.9   Trebuie subliniat rolul important al antreprenoriatului, al antreprenoriatului social și al creării de întreprinderi, și îndeosebi al IMM-urilor, inclusiv al întreprinderilor sociale, în procesul de redresare. Aceștia reprezintă factori esențiali ai creșterii economice, inovării și competențelor antreprenoriale și o sursă importantă de noi locuri de muncă.

24.10   Șomajul atinge niveluri inacceptabile în multe state membre ale UE, cu cheltuieli enorme de ordin social și economic. Prin urmare, măsurile pe termen scurt și mediu sunt esențiale pentru a facilita atât accesul tinerilor și femeilor pe piața forței de muncă și reinserția profesională a celor excluși de pe piața forței de muncă ca urmare a crizei, cât și formarea profesională și recalificarea. Vor trebui create în UE 17,6 milioane de locuri de muncă înainte de 2020.

C.    UN ACCENT PREA PUTERNIC ASUPRA CONSOLIDĂRII FISCALE

25.   Comitetul este întru totul de acord în ce privește necesitatea consolidării bugetare pentru a corecta dezechilibrele fiscale grave și a reda încrederea. Cu toate acestea, CESE este preocupat de importanța prea puternică pe care pactul fiscal o acordă măsurilor de austeritate. Trebuie realizată o evaluare veritabilă a impactului social al acestor măsuri și trebuie depuse eforturi pentru a se garanta că acestea nu măresc riscul de sărăcie și excluziune socială. CESE consideră că trebuie găsit echilibrul corect între consolidarea fiscală și creștere. Doar disciplina bugetară și austeritatea nu vor fi de ajuns pentru a repune UE pe o cale durabilă. Dacă, într-o anumită măsură, austeritatea este necesară, măsurile luate trebuie să fie echilibrate din punct de vedere social și trebuie să țină seama de modul în care afectează diversele grupuri sociale. Comitetul este de acord cu afirmația directorului general al FMI, Christine Lagarde, care a avertizat în legătură cu faptul că „recurgerea la reduceri bugetare generalizate pe întreg continentul nu va face decât să mărească presiunea generată de recesiune”.

26.   Comitetul este îngrijorat că Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în Uniunea economică și monetară semnat de 25 de state membre la 30 ianuarie nu va atrage după sine soluționarea crizei actuale. Cu toate că va duce la respectarea mai îndeaproape a Pactului de stabilitate și de creștere pe viitor, acest tratat prezintă lacune în ce privește accentul pus asupra echilibrului fiscal și nu face referire la sistemul de avertizare rapidă și la tabloul de bord creat pentru a preveni producerea de dezechilibre în alte sectoare ale economiei, ca de exemplu în sectorul privat, pierderea competitivității sau bulele imobiliare, toate acestea reprezentând elemente semnificative în criza actuală. Creșterea economică reprezintă, în parte, soluția, și sunt necesare măsuri specifice riguroase menite să o stimuleze, îndeosebi în acele state membre care sunt în pericol de a se confrunta cu o recesiune gravă. Eforturile de consolidare și reforma trebuie să se conjuge cu măsuri menite să stimuleze creșterea.

27.   Comitetul este preocupat de măsurile de austeritate preconizate de AAC în vederea realizării obiectivelor de consolidare bugetară chiar și în cazul unei agravări a situației macroeconomice. AAC prevede că statele membre care beneficiază de programele de asistență financiară ar trebui „să continue să îndeplinească obiectivele bugetare convenite, în pofida fluctuațiilor posibile ale situației macroeconomice” și că statele membre care prezintă decalaje semnificative în ceea ce privește ajustarea în cadrul procedurii de deficit excesiv „ar trebui să-și intensifice eforturile de consolidare”, iar „eventualele revizuiri în jos ale previziunilor macroeconomice principale nu ar trebui să conducă la întârzieri în ceea ce privește corectarea deficitelor excesive”.

28.   Stabilizarea cu ajutorul euroobligațiunilor

28.1   Instituțiile financiare investesc în obligațiuni de stat, întrucât consideră că acestea nu prezintă niciun risc din punct de vedere al bilanțului lor contabil. De aceea, în prezent, ele preferă mai degrabă să își depună banii la BCE decât să achiziționeze obligațiuni mai riscante ale anumitor state membre, reducând astfel lichiditatea în cadrul sistemului financiar.

28.2   Pentru a depăși această situație, trebuie să se construiască un „parapet” european mai puternic și mai credibil împotriva presiunilor piețelor și ca Banca Centrală Europeană să joace un rol mai important, fie direct, fie indirect prin intermediul Fondului european de stabilitate financiară (FESF) sau al Sistemului Monetar European (SME).

28.3   Comitetul recunoaște că implicațiile importante ale hazardului moral necesită o soluție; această problemă este însă nesemnificativă în comparație cu posibila destrămare a zonei euro. Având în vedere că anumite state membre refuză să preia datoriile altor state membre și că BCE se confruntă cu dificultăți în ce privește îndeplinirea acestui rol, Comitetul solicită să se ia în considerare, de urgență, introducerea unor obligațiuni de stabilitate. Având în vedere publicarea de către Comisie a unei Cărți verzi privind obligațiunile de stabilitate, Comitetul analizează această chestiune într-un aviz separat.

D.    UN ACCENT CORECT ASUPRA PUNERII ÎN APLICARE

29.   Strategia Europa 2020 urmărește să garanteze că Uniunea Europeană are capacitatea de a rămâne competitivă în contextul unei concurențe mondiale tot mai acerbe. Prin urmare, Comitetul sprijină ferm Comisia în ce privește punerea unui accent puternic, în întreaga AAC, pe faptul că reformele nu sunt puse în aplicare în mod adecvat la nivel național.

30.   Comitetul observă cu mare îngrijorare că, în pofida caracterului urgent al situației, progresele înregistrate de statele membre în ce privește punerea în aplicare a orientărilor formulate de AAC 2011 sunt sub așteptări. Deciziile luate la nivelul UE necesită prea mult timp pentru a fi transpuse în decizii privind politicile naționale.

31.   CESE solicită statelor membre să pună în aplicare pe deplin reformele în legătură cu care s-au angajat în programele lor naționale de reformă. Acestea trebuie să își asume răspunderea pentru schimbările necesare în ceea ce privește viitoarea guvernanță economică. Aceasta evidențiază necesitatea de a consolida semestrul european, implicând într-o mai mare măsură parlamentele naționale, partenerii sociali și societatea civilă organizată din statele membre în dezbaterea și monitorizarea progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor naționale de reformă.

32.   Comitetul deploră faptul că angajamentele înscrise în programele naționale de reformă din 2011 sunt insuficiente pentru a îndeplini majoritatea obiectivelor de la nivelul UE; în lumina temerilor tot mai mari privind neîndeplinirea obiectivelor Europa 2020, Comitetul solicită Comisiei și guvernelor statelor membre, în special, să-și sporească eforturile și să corecteze această abatere identificată atât de timpuriu în cadrul programului și să se asigure că guvernele, părțile interesate și cetățenii din fiecare țară își asumă propriul program de reformă și îl pun în aplicare.

33.   CESE solicită, de asemenea, Comisiei să se asigure că toate statele membre, inclusiv cele care beneficiază de asistența financiară a UE și a FMI, contribuie la realizarea obiectivelor principale în funcție de posibilitățile lor.

E.    IMPORTANȚA AAC ȘI IMPLICAREA SOCIETĂȚII CIVILE ORGANIZATE ȘI A PARTENERILOR SOCIALI

34.   AAC constituie baza pe care va trebui să se construiască o viziune comună a priorităților de acțiune la nivel național și la nivelul UE pentru 2012, care ar trebui să inspire ulterior deciziile economice și bugetare luate la nivel național și să contribuie la elaborarea de către statele membre a programelor lor naționale de reformă și a programelor lor de stabilitate și convergență.

35.   Prin urmare, AAC joacă un rol politic important, iar Comitetul consideră că această analiză nu ar trebui să se limiteze la un proces tehnocratic, ci ar trebui să țină seama de punctele de vedere ale Parlamentului European și ale principalelor părți interesate, cum ar fi societatea civilă organizată și partenerii sociali.

36.   În contextul actual, caracterizat de o lipsă totală de încredere în modul în care criza a fost gestionată până în prezent și de o lipsă de încredere în Uniunea Europeană însăși, Europa trebuie să implice cetățenii în luarea deciziilor. Trebuie consolidat dialogul social și civil la toate nivelurile, astfel încât să se ajungă la un consens amplu cu privire la necesitatea unor reforme.

37.   Măsurile care urmăresc îmbunătățirea guvernanței economice europene ar trebui însoțite de acțiuni menite să consolideze legitimitatea acesteia, responsabilizarea și gradul de asumare a obiectivelor sale.

38.   Comitetul solicită ca actorii societății civile organizate să fie implicați mai bine și mai eficient în semestrul european: la nivel european, în ceea ce privește AAC și elaborarea de recomandări pentru fiecare țară în parte, și la nivel național, de-a lungul întregului proces de elaborare, punere în aplicare și monitorizare a viitoarelor programe naționale de reformă. Programele naționale de reformă ar trebui să cuprindă informații amănunțite cu privire la gradul de implicare activă a părților interesate în acest proces și la modul în care s-a ținut seama de contribuția lor.

39.   Strategia de creștere economică Europa 2020 nu poate fi realizată decât dacă întreaga societate se simte implicată și dacă fiecare actor își asumă responsabilitatea pe deplin. Într-o perioadă în care se iau decizii importante, cu urmări asupra vieții tuturor actorilor implicați, asumarea de către aceștia a reformelor este mai necesară ca oricând.

40.   Comitetul intenționează să rămână pe deplin implicat în etapa de punere în aplicare a Strategiei Europa 2020 și în monitorizarea AAC 2012. Comitetul își va continua activitatea comună cu rețeaua sa de consilii economice și sociale naționale și organizații similare, în vederea unei mai bune consultări, participări și mobilizări a societății civile organizate atât la nivel european, cât și național.

PARTEA A II-A

PROPUNERILE COMITETULUI PRIVIND PRIORITĂȚILE PREZENTATE DE COMISIA EUROPEANĂ

i

Comitetul sprijină cele cinci priorități care, conform Comisiei, ar trebui să se afle la baza accentului politic în 2012: urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice; restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi în cadrul economiei; promovarea creșterii economice și a competitivității; abordarea aspectelor legate de șomaj și de consecințele sociale ale crizei; și modernizarea administrației publice.

ii

Această a doua parte prezintă o serie de contribuții specifice privind prioritățile mai sus menționate. Este vorba, în principal, despre o serie de citate din diverse avize ale CESE care au fost adoptate de Comitet în 2011 și care constituie o continuare a poziției CESE cu privire la AAC 2011 (8) adoptată în martie 2011.

1.   Urmărirea unei consolidări fiscale diferențiate și favorabile creșterii economice

1.1   Consolidarea fiscală

1.1.1

CESE reafirmă punctul de vedere exprimat în avizul CESE privind Analiza anuală a creșterii 2011, la punctul 1 „Punerea în aplicare a unei consolidări fiscale riguroase” și punctul 2 „Corectarea dezechilibrelor macroeconomice”.

1.1.2

În ceea ce privește consolidarea fiscală, așa cum afirmă la punctele 1.1 și 1.2 din avizul său privind AAC 2011 (9), CESE consideră că provocarea constă într-o reechilibrare a finanțelor publice care să evite totodată reducerea cererii, deoarece aceasta din urmă ar provoca o recesiune care ar genera la rândul ei deficite și mai importante, antrenând economia europeană într-o spirală descendentă. Ar trebui să fie introduse planuri de reducere a datoriei publice, într-un mod compatibil cu obiectivele de relansare economică, socială și ocupațională definite în Strategia Europa 2020.

1.1.3

Europa are nevoie de o guvernanță economică extinsă pentru garantarea disciplinei bugetare în fiecare stat membru, în special în zona euro. Pachetul de reformă asupra căruia s-a căzut de acord, așa numitul „pachet de șase propuneri legislative”, împreună cu noile propuneri de reglementare și cu semestrul european, dedicat unei mai bune coordonări a politicilor economice și bugetare și unei supravegheri mai stricte din partea UE, trebuie implementate rapid și corect.

1.1.4

Disciplina bugetară din statele membre nu este însă o premisă suficientă pentru creștere, ocuparea forței de muncă și coeziune economică și socială. Într-adevăr, Comitetul este îngrijorat de faptul că circumstanțele în care sunt emise în prezent obligațiunile de stat au condus la o situație a pieței care poate submina reinstaurarea stabilității și creșterii.

1.1.5

Din acest motiv,Comitetul întâmpină cu satisfacție Cartea verde privind fezabilitatea introducerii obligațiunilor de stabilitate. Comitetul consideră că, în condițiile unor reguli stricte și unei guvernanțe corespunzătoare la nivelul UE care să excludă hazardul moral și să promoveze un comportament responsabil și previzibil din partea guvernelor statelor membre, gestionarea datoriilor publice în zona euro, cu garanții comune, va contribui semnificativ la rezolvarea problemelor stringente, precum și la depășirea blocajului austeritate vs. creștere.

1.1.6

Dacă se înregistrează progrese în acest domeniu, Banca Centrală Europeană (BCE) va fi în măsură să renunțe treptat la programul său de achiziționare de obligațiuni de stat, necesar în prezent pentru ca diferitele state membre să își poată refinanța datoria publică. În schimb, BCE ar putea decide susținerea noilor obligațiuni de stabilitate, oferind garanții suplimentare actorilor pieței, măcar pentru câtva timp.

1.2   Punerea accentului pe cheltuielile favorabile creșterii

1.2.1

Comitetul sprijină pe deplin ideea de a se acorda prioritate cheltuielilor menite să sprijine creșterea. Comitetul trebuie, în special, să se asigure că măsurile luate pentru depășirea crizei economice și a crizei datoriilor suverane nu compromit investițiile publice în învățământ și în formarea profesională. Statele membre trebuie să acorde o deosebită atenție investițiilor publice în educație, cercetare și formare profesională în momentul în care își evaluează obiectivele bugetare pe termen mediu.

1.2.2

Măsurile prin care se acordă sprijin public cercetării și inovării, cu programe specifice, s-au dovedit a fi extraordinar de importante pentru industriile mari consumatoare de energie. CESE solicită Comisiei Europene, Consiliului și Parlamentului să consolideze programele respective, punând accentul pe eficiența energetică și pe diversificare, și să le integreze definitiv în cadrul acțiunilor de dezvoltare.

1.2.3

Mai mult, dat fiind climatul economic dificil din prezent, CESE recomandă încă și mai multe investiții în cercetare, dezvoltare, aplicare și formare și în activitățile științifice cu aplicații pentru industriile mari consumatoare de energie. Aceste investiții ar trebui să fie susținute suficient prin viitorul program-cadru și să permită schimbul de experiență și de rezultate cel puțin la nivel european. Programele europene și naționale ar trebui să se concentreze mai mult pe cercetare și inovații în domeniul eficienței energetice.

1.3   Politici active privind piața forței de muncă și servicii pentru ocuparea forței de muncă

1.3.1

Așa cum Comitetul a afirmat deja în avizul său privind AAC 2011 (10), încurajarea modalității active de căutare a unui loc de muncă ar trebui să se realizeze în principal prin oferirea unor servicii performante de către instituțiile responsabile pentru ocuparea forței de muncă și mai puțin prin așa-numite stimulente legate de ajutoarele de șomaj. (…) Având în vedere actualul nivel record de șomeri, problema piețelor forței de muncă nu constă în lipsa de forță de muncă în general, ci în lipsa de forță de muncă calificată în unele state membre, precum și în lipsa acută de locuri de muncă disponibile. O atenție sporită trebuie acordată unei politici inteligente privind cererea, care să promoveze creșterea și inovarea și care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă.

1.3.2

Comitetul a subliniat că serviciilor publice pentru ocuparea forței de muncă le revine responsabilitatea de a juca un rol mai activ în politica de formare a grupurilor-țintă prioritare, cum ar fi persoanele cu nivel scăzut de pregătire și calificare sau cele mai vulnerabile, cum ar fi persoanele cu handicap, lucrătorii în vârstă care și-au pierdut locul de muncă și imigranții. Serviciile publice de ocupare a forței de muncă ar trebui, de asemenea, să joace un rol mai activ în plasarea șomerilor de lungă durată și în dezvoltarea unor politici active de ocupare a forței de muncă și de formare profesională. Multe țări trebuie să extindă în mod substanțial sprijinul specific acordat de agențiile guvernamentale, acordând o atenție deosebită persoanelor defavorizate aflate în căutarea unui loc de muncă.

1.4   Reforma și modernizarea sistemelor de pensii

1.4.1

Comitetul consideră necesare reformarea și modernizarea sistemelor de pensii și este de părere că presiunea asupra sistemelor de pensii se datorează mai mult lipsei de locuri de muncă și de investiții, decât demografiei. Sunt necesare inițiative pentru promovarea prelungirii vieții profesionale, însoțite de politici eficiente de creștere și ocupare a forței de muncă. Numai o politică reală pentru „îmbătrânirea activă”, vizând creșterea participării la cursuri de formare profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, poate duce la creșterea durabilă a ratei de ocupare a forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă, care se retrag prematur din viața profesională ca urmare a problemelor de sănătate, a intensității ridicate a activității, a disponibilizării premature și a lipsei posibilităților de formare profesională sau de reinserție profesională. CESE este, de asemenea, foarte sceptic în ceea ce privește utilitatea amânării vârstei legale de pensionare ca răspuns la provocările demografice. Creșterea vârstei legale de pensionare poate spori presiunea asupra altor piloni ai sistemului de asigurări sociale, cum ar fi pensiile de invaliditate sau venitul minim – așa cum s-a întâmplat în unele state membre –, ceea ce face ca progresul către finanțe publice mai sănătoase să fie iluzoriu. CESE consideră că este mult mai indicată apropierea vârstei reale de pensionare de vârsta legală în vigoare.

1.4.2

Mai concret, din punctul de vedere al CESE, transformarea coerentă a condițiilor de muncă, pentru a le adapta cerințelor persoanelor mai în vârstă, trebuie să constea dintr-un pachet de măsuri care să cuprindă, în special, următoarele elemente: stimulente pentru întreprinderi în vederea creării de noi locuri de muncă adecvate pentru salariați mai în vârstă și stabilizării gradului de ocupare în rândul acestora; o politică proactivă în ce privește forța de muncă pentru reintegrarea șomerilor mai în vârstă pe piața forței de muncă; consilierea și sprijinirea amplă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă; măsuri care au drept scop rămânerea în câmpul muncii pe durată mai lungă, în condiții fizice și psihice adecvate; măsuri pentru a spori caracterul incluziv al locurilor de muncă pentru persoanele mai în vârstă cu handicap; măsuri pentru stimularea disponibilității fiecăruia de a munci până la o vârstă mai înaintată, aceasta incluzând și disponibilitatea de a învăța pe tot parcursul vieții și de a-și ocroti sănătatea; dezvoltarea și negocierea între partenerii sociali a unor modele de orare de muncă favorabile sănătății de-a lungul întregii cariere profesionale; măsuri la nivel de întreprindere, măsuri în cadrul contractelor colective de muncă sau măsuri juridice care să garanteze o participare mai mare a persoanelor mai în vârstă la perfecționarea profesională; măsuri de sensibilizare în favoarea salariaților în vârstă, inclusiv o amplă campanie de sensibilizare la nivelul societății, pentru a elimina stereotipurile și ideile preconcepute față de salariații mai în vârstă și a oferi o conotație pozitivă termenului „îmbătrânire”; consilierea și sprijinirea întreprinderilor, mai ales a IMM-urilor, în materie de planificare pe termen lung a necesarului de personal și de dezvoltare a unei organizări a muncii care să corespundă cerințelor salariaților mai în vârstă; crearea de stimulente adecvate pentru ocuparea persoanelor mai în vârstă și păstrarea acestora în câmpul muncii, fără denaturarea concurenței; crearea unor stimulente acceptabile din punct de vedere social pentru ca toți salariații care găsesc un loc de muncă și sunt capabili să muncească să iasă la pensie mai târziu; și dezvoltarea, acolo unde este posibil și de dorit, a unor modele inovatoare și atractive care să permită trecerea treptată de la viața activă la pensie în cadrul sistemului de pensie public.

1.4.3

De asemenea, în ce privește Directiva 2003/41/CE privind activitățile și supravegherea instituțiilor care furnizează pensii ocupaționale, CESE reamintește punctul 5.7 al avizului său privind AAC 2011 (11).

1.5   Politici fiscale favorabile creșterii economice

1.5.1

CESE reiterează punctul 1.4 din avizul său privind AAC 2011 (12), conform căruia sarcina fiscală ar trebui transferată către noi surse de venituri.

1.5.2

CESE consideră că sectorul financiar ar trebui să contribuie la consolidarea fiscală într-o manieră corectă și substanțială.

Ar trebui să se prefere introducerea unei taxe pe tranzacțiile financiare (TTF) la nivel mondial, nu a unei TTF la nivelul UE. Cu toate acestea, dacă se observă că adoptarea unei TTF la nivel global nu este realizabilă, CESE ar fi în favoarea adoptării unei TTF a UE.

1.5.3

În ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată (TVA), Comitetul aprobă fără rezerve inițiativa Comisiei de a reflecta asupra posibilității unei revizuiri globale a sistemului TVA. Ar trebui să se reducă costurile operaționale pentru utilizatori și tentativele de fraudare a finanțelor publice. O problemă foarte delicată este tratamentul aplicat tranzacțiilor transfrontaliere.

1.5.4

CESE susține și aprobă propunerea referitoare la un nou „regulament privind cooperarea administrativă în domeniul accizelor (13), considerând că aceasta este necesară și utilă în vederea asigurării unei colectări eficiente a impozitelor și combaterii fraudei în domeniu.

1.5.5

Pentru a elimina dubla impozitare și a promova simplificarea administrativă în tranzacțiile transfrontaliere, CESE recomandă crearea unor servicii de ghișeu unic care să permită cetățenilor să obțină informații, să-și plătească impozitele și să primească certificatele și documentele necesare pentru a fi folosite în întreaga UE, precum și simplificarea procedurilor administrative aplicabile tranzacțiilor transfrontaliere.

1.5.6

În acest context, CESE solicită crearea unui observator al fiscalității transfrontaliere, sub auspiciile Comisiei Europene, pentru a dobândi, în mod continuu, o cunoaștere detaliată și practică a barierelor fiscale existente și a evoluției acestora.

1.5.7

CESE sprijină propunerea privind baza fiscală consolidată a societăților (CCCTB), care creează condiții mai bune pentru întreprinderile care desfășoară activități transfrontaliere.

1.5.8

CESE se așteaptă ca CCCTB să ducă la o reducere considerabilă a costurilor fiscale de conformare ale întreprinderilor și la eliminarea denaturărilor concurenței pe piața internă prin reglementări fiscale. Astfel, CCCTB ar trebui să promoveze concurența echitabilă și durabilă, care are efecte pozitive asupra creșterii și ocupării forței de muncă.

1.5.9

Comitetul sprijină revizuirea Directivei privind impozitarea energiei (DIE) care le permite statelor membre care doresc acest lucru să transforme o parte din impozitarea muncii sau a capitalului într-o formă de impozitare care să încurajeze comportamentele ecologice și favorabile eficienței energetice, în conformitate cu Strategia Europa 2020.

1.5.10

Factorul „impozit pe CO2” completează sistemul de comercializare a cotelor de emisie (SCCE UE).

1.5.11

Cu toate acestea, CESE regretă că reformarea directivei privind impozitarea energiei nu este mai ambițioasă și mai coerentă. Comisia Europeană a luat inițiativa de a include exceptări sau derogări care urmăresc fie să nu nemulțumească anumite state membre, fie să le mulțumească pe altele.

1.5.12

Semnalul la nivel de prețuri legat de impozitare este imperceptibil în ceea ce privește combustibilii pentru încălzire și ar putea rămâne astfel odată cu reformarea DIE.

1.5.13

Anumite sectoare (cum ar fi agricultura, sectorul construcțiilor, transporturile publice etc.) rămân, cu totul sau în parte, în afara domeniului de aplicare a acestei directive. Este greu de găsit o coerență la nivelul tuturor acestor exceptări, cu atât mai mult cu cât ele riscă să nu fie înțelese de cei care nu beneficiază de ele.

2.   Reluarea activității normale de creditare

2.1   Un sistem financiar sănătos

2.1.1

Este important să fie remediate carențele grave de reglementare și supraveghere a sectorului financiar internațional. Trebuie abordat, în regim de urgență, dezechilibrul crescând dintre privatizarea profiturilor și socializarea pierderilor în sectorul financiar. Trebuie create condiții ale cadrului de reglementare, astfel încât intermediarii financiari să își asume rolul lor de bază, acela de a se pune în slujba economiei reale, furnizând credite unor proiecte reale și investind în active, în loc să parieze pe pasive. Orice formă de sprijin public acordat unei instituții financiare trebuie însoțită de îmbunătățirile care se impun în materie de guvernanță corporativă, ca un prim pas în direcția reformării fundamentale a sectorului, în vederea susținerii agendei pentru creștere economică și locuri de muncă.

2.1.2

CESE împărtășește temerile Comisiei privind faptul că sprijinirea instituțiilor financiare cu probleme pe seama finanțelor publice și a regulilor echitabile de concurență de pe piața internă nu mai este acceptabilă pe viitor. CESE speră că Comisia va realiza o evaluare detaliată de impact a costurilor, resurselor umane și reformelor legislative necesare. O propunere realistă ar trebui însoțită de un calendar pentru angajarea resurselor umane, ținând seama de faptul că este posibil ca acestea să nu fie imediat disponibile pe piață.

2.1.3

CESE recunoaște că Comisia Europeană a întreprins acțiuni pentru a remedia complexitatea crescândă și lipsa de transparență a sistemului financiar. Prin urmare, Comitetul îndeamnă industria financiară să pună în aplicare corect noua legislație și să utilizeze autoreglementarea pentru a încuraja o acțiune adecvată și onestă, înlesnind accesul la produse financiare transparente.

2.1.4

CESE solicită introducerea educației financiare ca materie obligatorie în cadrul programelor de studiu ale sistemului de învățământ, acesteia urmând să i se asigure o continuitate în programele de formare și reorientare profesională destinate lucrătorilor. Educația financiară, ca materie, ar trebui să încurajeze economisirea conștientă și să promoveze produsele financiare responsabile din punct de vedere social. O educație financiară pe deplin accesibilă este benefică pentru întreaga societate.

2.1.5

CESE reiterează punctul 3.6 din avizul său privind AAC 2011 (14) și salută inițiativele privind vânzarea în lipsă și swap-urile pe riscul de credit. Acestea vor elimina regimurile contradictorii, vor aduce lumină în acest domeniu al piețelor financiare și vor împuternici autoritățile competente să solicite mai multă transparență pentru instrumentele acoperite de regulament.

2.1.6

CESE salută prevederile privind transparența pieței, considerând că acestea vor fi foarte benefice. Comitetul salută rolul de reglementare al Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP), însă atrage atenția asupra faptului că o intervenție excesivă ar putea destabiliza piețele.

2.1.7

CESE consideră că, pentru a putea crea o schemă viabilă a fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile, statele membre ar trebui să cadă de acord în prealabil asupra adoptării unor metode comune și unor norme uniforme, pentru a evita denaturarea concurenței.

2.1.8

Scenariul macroeconomic reprezintă o preocupare majoră. CESE este îngrijorat de faptul că fondurile de soluționare a situației băncilor neviabile vor afecta capacitatea de creditare a sectorului bancar, deviind resursele.

2.1.9

CESE consideră că, înainte de a se lua vreo măsură pentru impunerea de taxe băncilor, Comisia ar trebui să efectueze o evaluare detaliată a efectelor cumulative ale taxelor și ale fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile. Luarea unei decizii privind introducerea fondurilor de soluționare a situației băncilor neviabile necesită estimarea costului întregii scheme, a gradului în care aceasta ar afecta capacitatea de creditare a sectorului bancar și a perioadei de timp care se va scurge până când aceste fonduri vor deveni suficient de puternice sau vor ajunge la dimensiunea țintă. CESE recomandă ca estimările să ia în calcul cel mai pesimist scenariu.

2.1.10

CESE salută explicit faptul că propunerea de regulament va interzice pe viitor comisioanele interbancare multilaterale pentru debitele directe. Acest lucru creează claritate și transparență în relațiile contractuale complexe care stau la baza operațiunilor de plată și va fi benefic în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

2.1.11

Studiul de impact realizat de Comisie a ajuns la concluzia că întreprinderile mici și mijlocii nu vor fi în mod special dezavantajate de noile cerințe de capital, dar Comitetul are în continuare dubii în această privință și solicită monitorizarea cu atenție de către Comisie a evoluțiilor creditării și costurilor bancare pentru IMM-uri. De asemenea, CESE recomandă ca examinarea evaluării riscurilor în cazul creditării IMM-urilor să fie efectuată de către Comisie.

2.1.12

Contraponderea la noul regulament ar trebui să fie introducerea unor regimuri de recuperare și soluționare, bazate pe instrumente cum sunt dispozițiile în avans (living wills). În vreme ce statul va continua să ofere garanții pentru depozitele mici, hazardul moral reprezentat de sprijinul nelimitat al statului pentru băncile falimentare trebuie eliminat. În cazul în care situația este suficient de clară, investitorii, creditorii și directorii vor trebui să-și angajeze direct răspunderea pentru viabilitatea pe viitor a fiecărei instituții de credit.

3.   Promovarea creșterii și a competitivității în prezent și în viitor

3.1   CESE reafirmă punctul de vedere exprimat în avizul său privind Analiza anuală a creșterii 2011, la punctul 8 „Exploatarea potențialului pieței unice”, punctul 9 „Atragerea capitalului privat pentru finanțarea creșterii economice” și punctul 10 „Asigurarea accesului la energie la un cost abordabil”.

3.2   Cercetarea și inovarea

3.2.1

CESE recomandă Comisiei Europene să elaboreze o strategie integrată de cercetare și inovare, cu adoptarea de măsuri structurale suplimentare de către Comisie și organismele consultative care o sprijină, precum și să mărească, în cele din urmă, bugetul viitor pentru cercetare și inovare.

3.2.2

CESE salută, de asemenea, sarcina politică principală care constă în crearea unor condiții-cadru și structuri la nivelul întregii Europe pentru promovarea inovării, care să fie fiabile și suficient de flexibile, eliberând astfel potențialii inventatori și procesele de inovare de povara fragmentării și supraîncărcării actuale a cadrelor de reglementare și a birocrației caracterizate de cerințe diferite în 27 de state membre plus Comisia.

3.2.3

Comitetul recomandă să se pună un accent mult mai puternic pe înlăturarea tuturor obstacolelor care împiedică punerea rapidă în aplicare a inovațiilor și crearea unei Uniuni a inovării. Pentru a susține mai bine întregul proces de inovare, Comitetul propune ca normele privind ajutoarele de stat, bugetul, achizițiile și concurența, care pot constitui obstacole (15) în calea acestui obiectiv, să fie revizuite în detaliu, în colaborare cu părțile interesate relevante. Cauza o constituie echilibrul și/sau posibilul conflict între legea concurenței și promovarea inovării. Din acest motiv, legislația privind concurența, ajutoarele de stat și achizițiile publice nu ar trebui redactată și aplicată într-un mod care să o transforme în obstacol în calea inovării; ar putea fi chiar nevoie de reforme. Inovațiile au uneori nevoie de protecție, spre a nu fi achiziționate de concurenți care doresc blocarea procesului de inovare.

3.2.4

Comitetul salută în special faptul că inovațiile sunt înțelese și definite în sens cuprinzător și integrat.

3.2.5

Comitetul recomandă adaptarea unor măsuri de sprijin, acordarea de ajutor financiar și introducerea unor criterii de evaluare atât pentru inovațiile pas cu pas, care răspund forțelor dominante de pe piață și nevoilor societale, pe de o parte, cât și, pe de altă parte, pentru inovațiile mai revoluționare, care modifică forțele de pe piață și creează noi nevoi societale, dar care, în faza lor inițială trec deseori printr-o perioadă deosebit de dificilă.

3.2.6

Comitetul subliniază rolul important al IMM-urilor și microîntreprinderilor în procesul de inovare și recomandă, totodată, adaptarea sprijinului și măsurilor în special la cerințele specifice ale acestora. În plus, CESE recomandă să se reflecteze asupra întrebării dacă și în ce condiții întreprinderile noi pot fi scutite de o parte considerabilă a sarcinilor și obligațiilor uzuale pentru o perioadă de timp corespunzătoare, precum și asupra posibilității de creare a altor stimulente speciale. Acest lucru se aplică și sectorului economiei sociale.

3.3   Piața unică

3.3.1

CESE salută ambiția Comisiei de a accelera creșterea economică și a consolida încrederea în piața unică. Comitetul reamintește că piața unică este un element central al integrării europene, cu capacitatea de a asigura beneficii pe care părțile interesate europene le înregistrează direct și de a genera creștere durabilă pentru economiile europene. În actualul context, o piață unică funcțională și orientată către viitor nu este numai dezirabilă, dar și esențială pentru viitorul politic și economic al Uniunii Europene. Pentru a se asigura aceste beneficii, este esențial ca propunerile Comisiei să fie ambițioase și să depășească abordarea provocărilor de importanță redusă, de detaliu.

3.3.2

CESE dorește să repete îndemnul său la o abordare holistică. Comitetul consideră că promovarea creșterii economice și a potențialului întreprinderilor este esențială, dar consideră că propunerile ar trebui să se concentreze mai mult pe consumatori și cetățeni ca actori independenți în crearea pieței unice.

3.3.3

CESE propune o toleranță zero față de neaplicarea legislației UE de către statele membre și reamintește Consiliului și Comisiei că punerea în aplicare tardivă, incoerentă și incompletă rămâne un obstacol major în calea funcționării pieței unice. CESE ar primi cu multă satisfacție publicarea de către statele membre a unor tabele de corelație care ar contribui la mai buna promovare și înțelegere a pieței unice.

3.4   Piața unică digitală a UE

3.4.1

În ceea ce privește piața unică digitală a UE, CESE reiterează punctul 8.12 din avizul său privind AAC 2011 și și-a confirmat, prin intermediul a mai multe avize emise în 2011 (16), sprijinul acordat punerii în aplicare a Agendei digitale pentru Europa, astfel încât să existe beneficii economice și sociale durabile în urma unei piețe unice digitale bazate pe un acces la internet de înaltă calitate și de mare viteză, disponibil și la prețuri accesibile pentru cetățenii din întreaga Europă.

3.4.2

În acest context, Comitetul salută abordarea creativă a Comisiei în susținerea acordurilor de coinvestiție pentru promovarea unor servicii de bandă largă rapide și ultrarapide, dar solicită definirea unor obiective și mai ambițioase privind accesul la serviciile de internet, pentru a garanta competitivitatea Europei pe plan global. Comitetul subliniază importanța critică a principiilor neutralității rețelei ca obiective politice fundamentale la nivelul UE și solicită adoptarea de urgență a unei abordări proactive pentru a înscrie aceste principii în legislația europeană, garantându-se astfel menținerea unui internet deschis în întreaga Europă.

3.4.3

În ceea ce privește Planul european de acțiune privind guvernarea electronică și Cadrul european de interoperabilitate, CESE sprijină Planul de acțiune al Comisiei pentru o guvernare electronică durabilă și inovatoare, reamintind că trebuie respectate angajamentele luate la conferința ministerială din 2009 de la Malmö. Comitetul se pronunță, de asemenea, pentru o platformă de schimburi de informații, experiență și coduri bazate pe software cu acces liber, așa cum aceasta este descrisă în Cadrul european de interoperabilitate, subliniind că, în prezent, majoritatea obstacolelor rezultă din absența unui temei juridic transfrontalier, din diferențele dintre legislațiile naționale și din soluțiile reciproc incompatibile adoptate de statele membre.

3.4.4

În ceea ce privește „Creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor digitale și a e-incluziunii”, CESE consideră că accesul inegal la tehnologiile informației și comunicațiilor este în principal consecința inegalităților economice și sociale și a subliniat că ORICE cetățean are dreptul să-și însușească cu spirit critic conținuturile oferite de diversele suporturi media. CESE afirmă totodată că UE și statele membre ar trebui să garanteze accesibilitatea instrumentelor digitale prin dezvoltarea permanentă atât a competențelor digitale, în vederea exercitării unei profesii și/sau în interes personal, cât și a spiritului cetățenesc, accesul la infrastructura și la instrumentele digitale trebuind considerat un drept fundamental.

3.5   Societatea informațională

3.5.1

În ce privește propunerea de regulament privind roamingul, CESE consideră că noile propuneri de reducere a plafoanelor tarifare sunt bine proporționate și adecvate pentru a garanta disponibilitatea unui serviciu de interes economic general și accesul la acesta la prețuri abordabile. Aceste propuneri tarifare merg în direcția cea bună, și anume spre dispariția pe termen mediu a oricărei forme specifice de preț în roaming. Cu toate acestea, CESE regretă că propunerea Comisiei nu este însoțită de un studiu de impact al noilor măsuri asupra ocupării forței de muncă și condițiilor de lucru din cadrul sectorului comunicațiilor mobile.

3.6   Energia

3.6.1

Comitetul consideră că eficiența piețelor transfrontaliere consolidează siguranța aprovizionării, optimizarea gestionării crizei și reducerea riscurilor costurilor suplimentare, care se răsfrâng întotdeauna asupra utilizatorului final. Îmbunătățirea treptată a pieței interne a energiei permite efectuarea unor economii semnificative, în beneficiul întreprinderilor și al utilizatorilor particulari.

3.6.2

CESE observă că pe piețele angro de energie ale Uniunii persistă condițiile diferențiate și discriminările. În special din cauza deficitelor structurale din cadrul rețelei și, în mod deosebit, la nivelul interconexiunii transfrontaliere, integrarea piețelor este absolut insuficientă. Încă mai există obstacole importante în ceea ce privește posibilitatea de acces nediscriminatoriu la rețea și la vânzarea energiei electrice.

3.6.3

Consideră indispensabilă continuarea construirii unei Europe a energiei, care să vegheze asupra intereselor generale ale Uniunii, ale consumatorilor, care să asigure aprovizionarea cu energie, să mențină durabilitatea socială, de mediu și economică prin politici corespunzătoare ce distribuie beneficiile și controlează dacă costurile sunt adecvate și să protejeze integritatea pieței ca un bun indispensabil al dezvoltării economiei sociale de piață.

3.6.4

CESE solicită adoptarea unei abordări integrate a politicilor interne și externe și a politicilor corelate, cum ar fi cele de vecinătate și de proximitate sau cele legate de protecția mediului. Trebuie depășit unilateralismul energetic, printr-o puternică politică comună de solidaritate energetică bazată pe diversificare, pe un mix energetic adecvat condițiilor și trăsăturilor specifice ale fiecărui stat membru în parte, dar mai ales pe durabilitate ecologică.

3.6.5

În ceea ce privește contribuția energiei la creșterea economică, CESE:

subliniază că eficiența energetică și economisirea de energie depind în primul rând de acțiunile cetățenilor, întreprinderilor și lucrătorilor și de modificarea comportamentului lor;

subliniază că economisirea de energie ar trebui să promoveze dezvoltarea economică, bunăstarea socială și calitatea vieții;

subliniază importanța alegerii instrumentelor corecte și consideră că acordurile voluntare sunt utile, măsurile obligatorii fiind necesare atunci când stimulentele pozitive nu dau rezultate;

subliniază importanța cogenerării ca o metodă foarte eficientă de a produce energie;

nu susține stabilirea unui obiectiv general obligatoriu pentru eficiența energetică, ci recomandă concentrarea eforturilor pe obținerea unor rezultate reale;

subliniază nevoia de a se asigura sprijin financiar și investiții pentru a se concretiza potențialul mare din noile state membre.

3.6.6

În ceea ce privește Planul pentru eficiență energetică, CESE recomandă Comisiei:

să elaboreze și să publice un studiu solid cu privire la certificatele albe;

să recurgă la măsuri orientate pentru a aborda cazurile individuale de mari potențiale neutilizate în ceea ce privește eficiența energetică, asigurându-se, de asemenea, că se pot acorda ajutoare de stat, în anumite cazuri specifice;

să solicite asigurarea accesului la rețele pentru energia electrică obținută prin cogenerare pentru a mări cota de cogenerare în producția de energie termică și electrică.

3.6.7

În ceea ce privește măsurile de sprijinire a modificărilor de comportament, CESE recomandă Comisiei:

să-i pună în prim plan pe utilizatorii de energie;

să promoveze rolul sectorului public ca un exemplu în materie de eficiență energetică care să fie urmat de către întreprinderi și gospodării;

să analizeze comportamentul oamenilor și să segmenteze informația și măsurile de sensibilizare în funcție de diferitele grupuri de utilizatori;

să se asigure că utilizatorii beneficiază de pe urma acțiunilor;

să ofere, atunci când este necesar, stimulente eficiente, concepute cu grijă, chiar și cele modeste putând da rezultate;

atât constructorii, cât și guvernele să se asigure că investițiile suplimentare în clădiri se reflectă în valoarea acestora;

să intensifice și să adapteze educația și formarea în sectorul construcțiilor;

să sprijine programele de formare pentru administrațiile publice în domeniul eficienței energetice, inclusiv în cel al achizițiilor publice ecologice;

să analizeze problemele și, dacă este necesar, să revizuiască dispozițiile privind certificatele de performanță energetică ale clădirilor și noul sistem de etichetare ecologică a aparatelor electrocasnice;

să evalueze efectele asupra utilizatorilor de energie pentru realizarea contorizării inteligente și să propună măsuri suplimentare pentru obținerea de beneficii reale;

să continue și să dezvolte sistemele naționale de acorduri voluntare pe termen lung care funcționează bine și să le aplice și sectorului public;

să implice cu adevărat toate părțile interesate - cetățeni, întreprinderi, lucrători.

3.6.8

CESE solicită adoptarea de măsuri mai ferme pentru combaterea sărăciei energetice, care riscă să excludă categorii din ce în ce mai largi de cetățeni (opțiunile ecologice pot fi costisitoare din cauza tarifelor majorate și/sau a sarcinilor fiscale, în special pentru categoriile mai vulnerabile ale populației) și solicită, totodată, aducerea laolaltă a experiențelor europene pentru înființarea de noi locuri de muncă ecologice – efective, durabile și competitive – și pentru reducerea inegalităților (17), asigurându-le consumatorilor „accesul la serviciile energetice și la locurile de muncă generate de economia cu emisii scăzute de CO2 (18).

3.7   Transporturile

3.7.1

În ceea ce privește contribuția transporturilor la creșterea economică, CESE recunoaște că obiectivul de reducere cu 60% a emisiilor de CO2 în sectorul transporturilor până în 2050, definit în Cartea albă privind transporturile, este în conformitate cu poziția generală a UE privind protejarea climei și că el permite asigurarea unui echilibru între necesitatea de a obține rapid o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și posibilitatea de a recurge rapid la combustibili alternativi pentru această activitate importantă pentru economia Uniunii, care este transportul. Comitetul propune ca acest obiectiv pe termen lung al foii de parcurs să fie completat cu o serie de obiective mai specifice, pe termen mediu și măsurabile de reducere a dependenței de petrol, a emisiilor sonore și a poluării atmosferice.

3.7.2

Comisia ține seama de necesitatea de a consolida competitivitatea modurilor alternative de transport, în raport cu cel rutier. Comitetul sprijină acest obiectiv, cu condiția ca el să fie realizat prin promovarea unei capacități și unei calități sporite a transporturilor pe calea ferată, pe căile navigabile interioare și a transportului maritim pe distanțe scurte, precum și a serviciilor intermodale eficace, fără a stânjeni dezvoltarea de servicii rutiere eficiente și durabile în interiorul UE.

3.7.3

În ceea ce privește transportul în cadrul pieței interne, CESE recunoaște rolul vital al transporturilor ca factor de competitivitate și de prosperitate, necesitatea creării unui sistem de transport european integrat, precum și necesitatea îmbunătățirii durabilității și a promovării modurilor de transport cu emisii scăzute de CO2, a eficienței energetice și în materie de utilizare a resurselor, a siguranței și independenței aprovizionării și a reducerii congestionării traficului. CESE este de acord cu punerea accentului pe optimizarea performanței lanțurilor logistice multimodale și pe o utilizare mai eficientă a infrastructurilor de transport. De asemenea, el sprijină strategia foii de parcurs constând în adoptarea mai multor măsuri dictate de piață decât în versiunile precedente ale Cărții albe.

3.8   Industria

3.8.1

În ceea ce privește industria, CESE sprijină ferm abordarea holistică și interconectarea sporită a politicilor UE, precum și coordonarea aprofundată între UE și statele membre în domeniul industriei. Obiectivul este crearea unui sector industrial european sustenabil și competitiv în cadrul economiei globale.

3.8.2

În opinia CESE, interconectarea consolidată ar trebui să ducă la abordări integrate pe o piață internă dezvoltată pe deplin în cadrul unei economii de piață sociale, printr-o legislație inteligentă, prin cercetare-dezvoltare și inovare, prin acces la finanțare, printr-o economie eficientă din punct de vedere energetic și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin politicile din domeniul mediului, transporturilor, concurenței și ocupării forței de muncă, prin îmbunătățirea abilităților și competențelor, prin comerț și aspecte corelate, precum și prin acces la materii prime.

3.8.3

În ciuda progresului clar, fragmentarea pieței interne și o lipsă de concentrare au persistat, în parte din cauza abordărilor divergente față de întreprinderi. Relația dintre finalizarea pieței interne și politicile industriale este prea des trecută cu vederea. CESE a îndemnat în repetate rânduri să se creeze condiții propice, ținând seama de nevoia de a institui reguli adaptate fiecărui sector în parte și de aspectele tematice care iau în considerare rețelele ample de valori la nivel mondial.

3.8.4

Politica industrială vizează diverse sectoare ale industriei prelucrătoare și serviciilor interconectate. Limitele dintre sectoare se estompează. IMM-urile devin tot mai importante atât în ceea ce privește valoarea adăugată, cât și crearea de locuri de muncă. Acești factori necesită o legislație și/sau o reglementare inteligentă la nivel orizontal și sectorial, precum și măsuri aferente. Ar trebui avute în vedere complexitatea rețelelor internaționale și procesele de producție integrate.

3.9   Servicii

3.9.1

CESE consideră premature concluziile Comisiei referitoare la efectele Directivei privind serviciile și la funcționarea sectorului serviciilor. Directiva nu este în vigoare decât de câțiva ani. Nu toate statele membre sunt satisfăcute în egală măsură de această directivă și ele trebuie să o transpună în mod diferit în propria legislație.

3.9.2

Directiva privind serviciile a fost elaborată în contextul vechiului tratat, în care piața unică reprezenta încă principala prioritate. În contextul Tratatului de la Lisabona, alte interese sunt considerate echivalente economicului, nemaifiind subordonate acestuia. Este interesant de studiat natura relațiilor ce există între legislația adoptată și jurisprudența dezvoltată în cadrul vechiului tratat pe de o parte și, de cealaltă parte, noul tratat.

3.10   Dimensiunea creșterii externe

3.10.1

În legătură cu dimensiunea de creștere externă și securitatea materiilor prime, CESE pledează pentru o politică externă mai activă în ceea ce privește asigurarea materiilor prime pentru industria UE. În acest scop, ar trebui definite și convenite între statele membre o serie de orientări esențiale ale diplomației privind materiile prime. Diplomația și acordurile comerciale bilaterale sunt de o importanță extremă în vederea asigurării materiilor prime esențiale pentru industria din UE. Acestea reprezintă o provocare imediată și dură pentru serviciul diplomatic al UE nou creat. Este nevoie nu doar de concentrarea directă a eforturilor pe asigurarea materiilor prime vitale, ci și de crearea unui mediu pozitiv pentru interesele UE în țările vizate. Trebuie exploatat faptul că UE se numără printre piețele cele mai importante și populare din lume.

3.10.2

În ceea ce privește accesul la piețele publice ale țărilor terțe, CESE consideră că Uniunea Europeană trebuie să-și mărească potențialul de negociere pentru a îmbunătăți accesul pe aceste piețe, pe baza dreptului său primar și derivat, dat fiind că UE și-a deschis mai mult de 80% din piețele sale de contracte de achiziții publice, deși celelalte economii dezvoltate n-au făcut-o decât în proporție de 20%.

3.10.3

Comitetul cere cu hotărâre Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să asigure, atât pe plan intern, cât și la nivel internațional, apărarea mai eficientă și în mod mai strategic a intereselor Uniunii în ceea ce privește accesul la contractele de achiziții publice, consolidând astfel credibilitatea internațională a UE, longevitatea și dezvoltarea modelului economic și social european.

3.10.4

Considerată capitol extern al Strategiei Europa 2020, politica comercială a UE ar urmări ca schimburile să contribuie din plin la realizarea unei creșteri susținute, care lipsește în prezent pentru a ieși din criză, garantând totodată perenitatea economiei sociale de piață și sprijinind tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon. În legătură cu câteva subiecte, Comitetul consideră că trebuie clarificată legislația comercială existentă, în special în materie de subvenții și ajutoare de stat, și că UE trebuie să-și folosească valorile și normele, recurgând, la nevoie, la mecanismele organului de reglementare a litigiilor al OMC (Dispute Settlement Body, DSB), pentru a alimenta o jurisprudență mai conformă cu viziunea sa asupra concurenței loiale, în special în raport cu țările emergente.

3.10.5

În ceea ce privește comerțul și investițiile, CESE consideră că este esențial să se mențină securitatea investitorilor, atât în interesul întreprinderilor din UE, cât și al țărilor în curs de dezvoltare. Comitetul salută noua competență dobândită de UE în domeniul investițiilor externe directe (IED), care va consolida puterea de negociere a UE și ar trebui să aibă ca rezultat transformarea UE într-un actor mai important și să faciliteze accesul la principalele piețe ale țărilor terțe, cu protecția investitorilor, sporind astfel competitivitatea noastră la nivel internațional. În același timp, CESE insistă cu privire la faptul că politica UE în domeniul comerțului și al investițiilor trebuie să fie compatibilă cu politica economică și cu alte politici ale Uniunii, inclusiv cele privind protecția mediului, munca decentă, sănătatea și securitatea la locul de muncă și dezvoltarea. Acordurile de investiții ale UE ar trebui să aibă ca rezultat combinarea unui mediu deschis de investiții cu protecția efectivă a investitorilor din UE, asigurându-le totodată acestora flexibilitate operațională în țările în care operează. În acest scop, Comitetul îndeamnă UE să profite de această ocazie pentru a îmbunătăți și actualiza acordurile de investiții pe care le negociază, bazându-se pe propriile atuuri, mai degrabă decât pe simpla imitație a altora. UE trebuie să evalueze critic evoluțiile recente din dreptul internațional în materie de investiții și din politicile și practicile în materie de investiții (inclusiv arbitrajul între investitori și stat), pentru a se asigura că filosofia sa și abordarea sa cu privire la viitoarele tratate de investiții și la capitolele legate de investiții din acordurile de liber schimb sunt actualizate și durabile.

3.10.6

În opinia CESE, trebuie accelerat procesul de internaționalizare a IMM-urilor, prin facilitarea accesului acestora la noile piețe și, deci, prin sporirea capacității lor de a crea noi locuri de muncă.

3.10.7

Acordurile comerciale bilaterale, precum recentele acorduri de liber schimb cu Columbia, Peru și Coreea de Sud, oferă multe beneficii potențiale care provin din exploatarea noilor oportunități pe care le oferă, iar întreprinderile ar trebui informate în mod corespunzător cu privire la acestea. Comitetul apreciază că acordurile bilaterale trebuie considerate compatibile cu multilateralismul, pe care în cele din urmă chiar îl consolidează. Așa cum afirmă Comisia Europeană, prosperitatea noastră depinde de comerț. Cu toate acestea, Comitetul subliniază că trebuie să existe o modificare calitativă în abordarea acestei noi serii de negocieri: abordarea bilaterală poate face posibilă respectarea diferențelor regionale și naționale într-o măsură mai mare decât acordurile multilaterale, care, prin natura lor, urmează o abordare mai largă. CESE subliniază importanța acestor acorduri pentru a promova și încuraja acceptarea și dezvoltarea celor mai bune practici în materie de protecție a mediului și de promovare a dezvoltării durabile, precum și adoptarea unor standarde mai înalte în domeniul social și al ocupării forței de muncă. În negocierile bilaterale, Europa trebuie să arate clar că își susține preferințele colective în ceea ce privește temele sociale, precum și în domeniul siguranței alimentelor și în cel al mediului. Comerțul internațional este un element al problemei și, totodată, al soluționării chestiunilor privind securitatea alimentară la nivel mondial. Normele comerțului internațional trebuie să privilegieze securitatea alimentară, în special a țărilor mai puțin avansate, și să le asigure acestora acces scutit de taxe vamale la piețele țărilor dezvoltate, dar și a țărilor emergente, în conformitate cu principiul tratamentului special și diferențiat.

3.10.8

CESE salută propunerea vicepreședintelui Comisiei Europene Antonio Tajani de a introduce un „test de competitivitate” înaintea semnării unui acord de parteneriat comercial între UE și alte țări terțe. CESE este, de asemenea, de acord cu faptul că trebuie evaluat impactul ansamblului de alte inițiative politice asupra competitivității industriale (de exemplu politicile energetice, comerciale, de mediu, cele sociale și de protecție a consumatorilor) înainte de punerea lor în aplicare.

3.10.9

Pentru a dezvolta o economie ecologică într-un context concurențial globalizat și a-și menține poziția de lider în materie, Europa ar trebui, în interesul său și al climei, să păstreze standarde înalte în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Comitetul propune efectuarea unor analize de impact (competitivitate, ocuparea forței de muncă, mediu) și organizarea de dezbateri publice pentru a anticipa tranzițiile dintre 2020 și 2050 și a stabiliza proiecțiile pe care le fac actorii economici și cetățenii.

3.11   Mobilizarea bugetului UE pentru creștere economică și competitivitate

3.11.1

CESE consider că din cauza crizei economice și financiare și a deficitelor din ce în ce mai mari, în cascadă, din majoritatea statelor membre, Uniunea Europeană nu dispune în prezent de mijloacele bugetare necesare pentru a pune în practică nici strategia sa politică, nici angajamentele care decurg din noul Tratat de la Lisabona.

3.11.2

CESE consideră că bugetul european trebuie să fie consolidat și să aibă un efect de levier. Bugetele naționale și cel european trebuie să se completeze reciproc pentru a permite realizarea unor economii de scară, îndeplinind astfel marile obiective politice ale UE.

3.11.3

Bugetul UE trebuie să fie exemplar în materie de guvernanță, eficacitate, transparență și control al cheltuielilor administrative.

3.11.4

Conceptul de „juste retour trebuie exclus, întrucât este contrar valorilor de solidaritate și de beneficii reciproce, care caracterizează integrarea europeană. Trebuie însă aplicat principiul subsidiarității, transferând la nivel european ceea ce și-a pierdut sensul și eficiența pe plan național. CESE felicită Comisia Europeană pentru propunerea de a reveni la principiul resurselor proprii, care pot fi stabilite ex nihilo sau pot înlocui taxele naționale.

3.11.5

CESE insistă asupra existenței unui nivel adecvat de resurse financiare private și publice pentru competitivitate și inovare, pentru a contrabalansa bugetele în scădere. CESE salută călduros îmbunătățirea anunțată a condițiilor transfrontaliere pentru capitalul de risc, precum și propunerile de lansare a unor obligațiuni UE publice și private pentru proiecte, destinate investițiilor în energie, transport și TIC. Ar trebui examinată lansarea unor obligațiuni pentru proiecte în alte domenii, de exemplu, pentru proiectele de cercetare și demonstrare. Fondurile structurale și cel de coeziune ar trebui să se concentreze și pe obiectivele politicii industriale. Ar trebui dezvoltate noi idei inovatoare pentru a atrage capitalul privat către sectorul industrial.

3.11.6

Menținerea sau chiar extinderea resurselor financiare ale UE în domeniul cercetării-dezvoltării sunt deosebit de importante. Proiectele europene mari, cum ar fi cele în domeniul energiei, și realizarea unei infrastructuri paneuropene, cofinanțate de unul sau mai multe state membre, ar trebui să inducă efecte de pârghie.

3.11.7

În octombrie 2010, Comisia a adoptat o comunicare pe tema „Contribuția politicii regionale la creșterea inteligentă în Europa 2020” (19), care scoate clar în evidență importanța inovării, a cercetării și dezvoltării în Uniunea Europeană și subliniază rolul pe care politica regională o poate juca în acest sens. De asemenea, Comunicarea menționează că, până în prezent, fondurile pentru inovare au fost relativ slab absorbite. Astfel, CESE consideră o ocazie pierdută faptul că propunerea adoptată de Comisiei în 2011 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestionarea financiară în cazul anumitor state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară [COM(2011) 482 final - 2011/0211 (COD)] nu prevede o finanțare UE de 100% a proiectelor de inovare, finanțare de care ar beneficia mai ales IMM-urile.

3.11.8

CESE a sprijinit întotdeauna programul privind rețelele transeuropene de transport și își afirmă încă o dată acest sprijin. Constată însă că nevoile unei Europe extinse în domeniul infrastructurii de transporturi au crescut și trebuie să se reflecteze la modalitățile de adaptare a politicii existente și a instrumentelor ei de punere în aplicare la provocările viitoare.

3.11.9

Pentru ca modurile alternative de transport să ajungă să ocupe o parte mai mare din piață, sunt necesare investiții considerabile în infrastructuri, inclusiv în infrastructurile de transport rutier. Tendința generală de a recurge la investiții private și la taxe pentru utilizarea infrastructurii nu poate fi considerată un panaceu. După cum a arătat în numeroase avize anterioare, Comitetul se pronunță în favoarea internalizării în sectorul transporturilor. El este de acord că, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, instrumentele economice trebuie să reflecte costul real al transportului pentru societățile noastre, astfel încât să influențeze comportamentul pieței în sens durabil. În această privință, veniturile din aceste taxe suplimentare ar trebui alocate dezvoltării transportului durabil și optimizării întregului sistem de transport, în vederea realizării unei veritabile politici de mobilitate durabilă. Acestea ar trebuie, de asemenea, să rămână distincte de taxele introduse în scop financiar, adică în conformitate cu principiul „utilizatorul plătește”.

3.11.10

CESE consideră absolut necesară instituirea unor sisteme echilibrate de măsuri politice cuprinzând:

măsuri de eficiență energetică;

sisteme sigure de captare și stocare a CO2 (CSC);

dezvoltarea competitivă a surselor regenerabile;

transformarea centralelor electrice în vederea decarbonizării;

măsuri pentru dezvoltarea unor sisteme eficiente de cogenerare a energiei termice și electrice (Combined heat and power production – CHP).

3.11.11

În ceea ce privește „dotările” pieței europene integrate a energiei, CESE consideră că este absolut necesar să se treacă, încă de pe acum, la elaborarea programată și consensuală a unui plan de investiții:

în rețele inteligente (smart grid) și în îmbunătățirea rețelelor de transport de energie electrică;

în cercetarea și dezvoltarea de programe comune, în sectorul energiei durabile, al nanoștiințelor și nanotehnologiilor, al informaticii aplicate la macrosisteme de rețele și în microsistemele domotice;

capacitatea de administrare a sistemelor complexe și de asigurare a unui cadru stabil de referință pentru industrie și pentru operatorii publici și privați;

consolidarea unui dialog structurat și interactiv cu partenerii sociali, consumatorii și opinia publică.

3.11.12

CESE solicită să fie acordată prioritate tuturor proiectelor de diversificare energetică desfășurate în țările vecine, precum culoarul energetic Marea Caspică – Marea Neagră, și în special gazoductului Nabucco, infrastructurii de gaz natural lichefiat (GNL), interconexiunii rețelelor electrice și încheierii racordării infrastructurii electrice (Med-Ring) și de gaz euro-mediteraneene, realizării noilor proiecte de infrastructură petrolieră de interes european: Odessa – Gdańsk, Constanța – Trieste, precum și conducta de alimentare Nord Stream.

4.   Abordarea șomajului și a consecințelor sociale ale crizei

4.1.1

CESE consideră că condiția cea mai importantă pentru crearea de noi locuri de muncă este o creștere economică durabilă și stabilă. Comitetul salută faptul că mai multe instituții și organizații au prezentat propuneri în vederea depășirii crizei economice, propuneri care au ținut seama de dimensiunea socială a redresării.

4.1.2

Comitetul consideră că este importantă dezvoltarea de inițiative care facilitează dezvoltarea sectoarelor cu cel mai mare potențial de locuri de muncă, în special în ceea ce privește trecerea la o economie cu emisii scăzute de CO2 și cu o utilizare eficientă a resurselor (locurile de muncă „verzi”), serviciile sociale și de sănătate (locurile de muncă „argintii”) și economia digitală.

4.1.3

CESE identifică următoarele acțiuni prioritare: dezvoltarea potențialului noilor întreprinzători, în special când este vorba despre femei, angajarea tinerilor și susținerea obiectivului emblematic „Tineretul în mișcare”.

4.1.4

CESE consideră esențială diseminarea culturii antreprenoriale și a spiritului întreprinzător, într-un mediu care să-i susțină pe întreprinzători, care să înțeleagă riscurile de piață și să pună în valoare capitalul uman, respectând concomitent acordurile colective și practicile de la nivel național.

4.1.5

CESE solicită mai ales elaborarea unei foi de parcurs pentru a se crea de îndată condițiile necesare dezvoltării unor noi întreprinderi inovatoare și sprijinirii IMM-urilor existente, astfel încât să se contribuie la crearea unor noi locuri de muncă, necesare pentru ieșirea din criză, și pentru relansarea unei creșteri durabile: acțiunile preconizate ar trebui să fie programate la nivel european, național și regional și să includă atât întreprinderile comerciale și necomerciale, cât și pe cele din economia socială. Pe lângă această foaie de parcurs, ar trebui adoptată o dispoziție privind formarea șomerilor și a tinerilor, pentru ca ei să aibă acces la noi locuri de muncă.

4.1.6

Promovarea locurilor de muncă ecologice trebuie să se facă printr-o combinație de măsuri de stimulare și sancționare, care ar trebui să furnizeze resursele necesare, fără a greva în mod semnificativ finanțele publice, deja vlăguite. Acest aspect al finanțării va fi crucial și va solicita implicarea tuturor părților interesate, dat fiind că Strategia Europa 2020 și programele de asistență nu vor putea funcționa dacă statele membre nu mai dispun de marjă de manevră bugetară. Ar trebui să primească înlesniri și să fie susținute întreprinderile care se vor angaja să îmbunătățească calitatea ocupării forței de muncă și să adopte un mod de producție mai durabil. Întreprinderile solicită un cadru legislativ clar, stabil și, în măsura posibilului, cu reguli convenite la nivel internațional. O rezolvare unanim acceptată și urgentă a problemei brevetului european s-ar înscrie, fără îndoială, în direcția cea bună.

4.1.7

Așa cum Comitetul a subliniat în avizul său privind AAC pe 2011, un rol central în depășirea crizei revine unei politici salariale corespunzătoare. Din punct de vedere macroeconomic, o strategie de creștere a salariilor în raport cu creșterea productivității la nivelul economiei naționale asigură echilibrul dintre evoluția cererii și menținerea competitivității prețurilor. Așadar, partenerii sociali trebuie să depună eforturi pentru a evita moderarea salarială în sensul unei politici care transferă dificultățile asupra vecinilor (beggar-thy-neighbour policy), fiind necesar ca politica salarială să urmeze evoluția productivității. În acest scop, CESE respinge categoric sugestia cuprinsă și în Comunicarea Comisiei privind AAC pe 2012, conform căreia este necesar să se intervină în sistemele de fixare a salariilor de la nivel național prin solicitarea, printre altele, a unor „măsuri de reformă” pentru descentralizarea negocierilor colective. Autonomia partenerilor sociali și libertatea lor de a încheia acorduri colective nu trebuie în nici un caz să fie în continuare puse sub semnul întrebării, așa cum s-a explicat foarte limpede în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 (pachetul de șase măsuri).

4.1.8

CESE constată că întreprinderile fac uz de mai multe tipuri de contracte de muncă. Astfel iau naștere noi forme de angajare. În acest context este vorba și de condiții de muncă precare, în care lucrătorii sunt angajați pe baza unor contracte temporare, cu salarii scăzute, cu o protecție socială redusă și cu o protecție limitată a drepturilor acestora. Nu toate locurile de muncă temporare sunt precare: lucrătorii independenți cu înaltă calificare pot evolua foarte bine pe piața forței de muncă, pe baza comenzilor individuale. Însă munca temporară este prin definiție o muncă precară atunci când este vorba de muncă necalificată sau cu calificări reduse în domeniile producției și serviciilor. Flexicuritatea poate fi o soluție în ceea ce privește necesitatea întreprinderilor de a dispune de forță de lucru flexibilă, dar numai atunci când ea este însoțită de un nivel de securitate comparabil cu cel pe care îl oferă locurile de muncă permanente.

4.2   Neconcordanța structurală între oferta și cererea de muncă

4.2.1

Un element esențial pentru soluționarea problemelor constă într-o cooperare bună și eficientă între instituțiile de învățământ, întreprinderi, partenerii sociali și autoritățile publice, în special în ceea ce privește anticiparea viitoarelor nevoi în materie de competențe și adoptarea inițiativelor necesare în legătură cu învățământul general și educația și formarea profesională (EFP). Comitetul solicită să se îmbunătățească calitatea și eficiența educației și formării profesionale (EFP), pentru a-i spori atractivitatea și relevanța. Utilizarea numărului de tineri care urmează studii universitare ca unic indicator induce în eroare atunci când se formulează politica în materie de învățământ, acest aspect fiind doar parțial relevant pentru nevoile existente pe piețele forței de muncă sub aspectul competențelor. Trebuie să existe un echilibru între sistemele de învățământ și cele de formare.

4.2.2

Ca urmare a evoluțiilor demografice – îmbătrânirea populației active și diminuarea numărului tinerilor care intră pe piața forței de muncă – și a evoluției tehnologice rapide în procesele de producție, Europa se vede amenințată de un grav deficit de personal calificat. De aceea, este de o importanță crucială ca fiecare să aibă și să-și păstreze accesul pe piața forței de muncă și ca nimeni să nu fie exclus. CESE subliniază că lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea de a-și menține nivelul competențelor și calificărilor și de a acumula noi aptitudini în cursul vieții lor active. Astfel, lucrătorii ar avea capacitatea să se adapteze schimbărilor care au loc în mediul lor de lucru și s-ar putea răspunde cererii de lucrători calificați de pe piața forței de muncă. Organizarea corespunzătoare și eficientă a acestui proces reprezintă una dintre cele mai importante sarcini pe care le are de îndeplinit UE pentru a rămâne competitivă în raport cu celelalte regiuni ale lumii.

4.2.3

CESE este de acord că este necesar ca lucrătorii să aibă acces mai ales la programe de formare profesională. Deoarece din cercetări reiese că lucrătorii care au cea mai mare nevoie de calificări suplimentare sunt cei care, adesea, folosesc cel mai puțin aceste oportunități, este nevoie de măsuri specifice pentru diversele grupuri de lucrători.

4.2.4

O mare parte a bugetului ar trebui să se îndrepte către lucrătorii cel mai puțin calificați, deoarece aceștia au cea mai mare nevoie de calificări suplimentare. Acest lucru s-ar putea realiza prin alocarea în mod individual a unor bugete pentru calificarea lor, invers proporționale cu nivelul de educație, astfel încât sumele cele mai mari să fie puse la dispoziția lucrătorilor cu cel mai scăzut nivel de educație.

4.2.5

Pentru lucrătorii mai în vârstă este nevoie de o politică de personal adaptată vârstei lor. În timp ce, în multe țări membre ale UE, vârsta de pensionare crește, multe persoane în vârstă își pierd locul pe piața forței de muncă înainte chiar de a atinge vârsta actuală de pensionare, de exemplu pentru că nu reușesc să țină pasul cu evoluțiile. O formare adaptată și specifică ar putea contribui la rezolvarea acestei probleme.

4.2.6

Este foarte important ca educația și formările să fie eficace. În diverse state membre, s-au experimentat noi metode de formare, mai eficiente, și s-a redescoperit în special importanța formării la locul de muncă. CESE subliniază importanța dezvoltării în continuare a acestui tip de programe de formare și solicită Comisiei să le încurajeze, făcând în așa fel încât să asigure schimbul de bune practici în acest domeniu.

4.3   Sprijinirea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată

4.3.1

CESE solicită din nou obiective europene cuantificabile cu privire la ocuparea forței de muncă tinere, în special 1) un obiectiv pentru reducerea semnificativă a șomajului în rândul tinerilor și 2) stabilirea unui termen maxim de patru luni pentru activarea tinerilor în căutarea unui loc de muncă sau de formare. Faptul că responsabilitatea de a defini obiective privind ocuparea în rândul tinerilor revine statelor membre s-a dovedit a fi destul de puțin productiv, întrucât numai câteva state au formulat obiective corespunzătoare în programele lor naționale de reformă.

4.3.2

CESE salută faptul că solicitarea sa ca statele membre să asigure tuturor tinerilor un loc de muncă, o formare complementară sau măsuri de inserție profesională în termen de patru luni după părăsirea școlii a fost preluată sub forma unei propuneri privind „garanția pentru tineret” din cadrul inițiativei emblematice „Tineretul în mișcare”.

4.3.3

Statele membre care se confruntă cu o situație deosebit de tensionată pentru tineri în ceea ce privește piața forței de muncă și care trebuie să răspundă în același timp unor obligații de restricții bugetare ar trebui să beneficieze de un acces mai facil la fondurile UE pentru măsurile care corespund acestei „garanții pentru tineret”. Este nevoie de abordări și simplificări pragmatice și flexibile în ceea ce privește administrarea utilizării fondurilor, mergând până la suprimarea temporară a cofinanțării de la bugetele naționale în cazul unor finanțări prin FSE sau alte fonduri europene.

4.3.4

CESE a subliniat deja importanța majoră, în ciuda reevaluării priorităților bugetare care a devenit necesară în toate statele membre UE în urma crizei economice, a continuării alocării unor mijloace naționale și europene pentru educație, formare profesională și ocupare a tinerilor, și chiar a suplimentării acestora, acolo unde este cazul. În acest sens, CESE solicită ca noua programare financiară începând din 2014 să pună la dispoziție mijloace suficiente pentru inițiative specifice destinate tinerilor.

4.3.5

În timpul crizei, unele țări au îmbunătățit, în anumite condiții, accesul categoriilor defavorizate la alocațiile de șomaj, inclusiv pentru tineri, pe baza unei condiționalități corespunzătoare. Aceste măsuri au fost însă limitate în timp sau riscă să fie suprimate în cadrul măsurilor de austeritate prevăzute. CESE solicită să se reexamineze în general cerințele pentru acordarea ajutorului de șomaj tinerilor și să se îmbunătățească perspectivele persoanelor care sunt în căutarea unui loc de muncă, dar nu au beneficiat încă de niciun sprijin. Se recomandă și includerea unor obiective corespunzătoare în programele naționale de reformă. Aceasta ar aduce o contribuție importantă la combaterea situației precare în care se află mulți tineri în tranziția lor către piața forței de muncă.

4.3.6

Tinerii între 15 și 24 de ani nu se confruntă numai cu un risc de șomaj de două ori mai crescut decât populația adultă, ci și cu o proporție a contractelor de muncă nesigure (peste 60% în unele țări) mult mai mare, cu o creștere a formărilor și stagiilor nereglementate (mai ales în țările din sudul Europei) și cu o proporție mai mare a locurilor de muncă sub nivelul calificării. Cu privire la integrarea tinerilor pe piața forței de muncă, CESE nu recomandă adoptarea unor soluții instabile și lipsite de perspectivă: în loc să se mizeze pe locuri de muncă precare și contracte de muncă nesigure, vor trebui puse în practică măsuri care să garanteze că munca în baza unor contracte cu durată determinată și locurile de muncă prost plătite și cu protecție socială insuficientă nu vor deveni regula în ceea ce îi privește pe tineri. În ceea ce privește inițiativa Comisiei cu privire la stagii, CESE sprijină crearea unui cadru european de calitate corespunzător, care ar trebui promovat și în rândul întreprinderilor, menit să încurajeze crearea de locuri de muncă care favorizează învățarea, cu contracte obligatorii, inclusiv pentru tinerii dezavantajați din punct de vedere al formării de care dispun. Ar trebui examinate posibilitățile de a prelua și în alte state elemente ale sistemului dual de învățământ și formare profesională, practicat cu succes de mai mult timp în unele din statele membre.

4.3.7

Stagnarea continuă a cererii de forță de muncă datorată crizei duce la creșterea șomajului de lungă durată, care are drept consecință dificultăți serioase în materie de integrare pe piața forței de muncă și, prin urmare, creșterea sărăciei măsurată în funcție de proporția populației în vârstă de muncă sau mai tinere care trăiește în gospodării ce nu au niciun contact cu piața forței de muncă. CESE recomandă statelor membre să acorde o atenție deosebită creării unor piețe ale forței de muncă intermediare și incluzive, în cadrul cărora resursele publice să fie utilizate pentru crearea unui număr corespunzător de locuri de muncă adecvate, astfel încât șomerii de lungă durată să își mențină contactul cu piața forței de muncă și să își îmbunătățească cunoștințele. Astfel se va evita creșterea sărăciei în sensul pierderii contactului cu piața forței de muncă, iar lucrătorilor integrați li se va permite să facă o trecere lină către piața deschisă a forței de muncă, odată ce criza se va fi încheiat.

4.4   Antreprenoriatul social

4.4.1

Antreprenoriatul social constituie un element esențial al modelului social european. Întreprinderile sociale aduc o contribuție importantă în societate și contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 prin crearea de locuri de muncă, dezvoltarea unor demersuri inovatoare pentru a răspunde nevoilor societății, precum și prin coeziunea socială, incluziunea și cetățenia activă pe care le generează.

4.4.2

Comitetul consideră că promovarea antreprenoriatului social și a întreprinderilor sociale, în mod special în actualul climat economic tensionat, va permite în același timp valorificarea potențialului său de creștere și crearea de valoare socială adăugată. Exploatarea acestui potențial presupune dezvoltarea și punerea în aplicare a unui cadru politic cuprinzător, cu implicarea unui spectru larg de actori din toate sectoarele societății (societatea civilă, sectorul public și cel privat) la toate nivelurile (local, regional, național și european).

4.4.3

Statele membre și instituțiile UE trebuie să garanteze că întreprinderile sociale sunt incluse și luate în considerare în cadrul inițiativelor și programelor destinate întreprinderilor în condiții egale cu alte forme de întreprindere.

4.4.4

Accesul mai ușor la capital și instrumentele de finanțare adaptate reprezintă o prioritate pentru întreprinderile sociale. Comisia ar trebui să identifice și difuzeze exemplele de bune practici și inițiative existente la nivelul statelor membre, cum ar fi capitalul hibrid și formele de interacțiune între capitalul public și cele privat; de asemenea, Comisia ar trebui să garanteze că actualul cadru de reglementare european nu împiedică dezvoltarea unor noi instrumente.

4.4.5

Este esențial ca în cadrul următoarei perioade de programare pentru fondurile structurale să fie incluse în mod explicit programe de creare și dezvoltare a unor întreprinderi sociale.

4.4.6

Comisia ar trebui să lanseze la nivelul UE un exercițiu de comparare a abordărilor în materie de finanțare publică care corespund cel mai bine antreprenoriatului social. De asemenea, Comisia ar trebui să încurajeze și să evalueze licitațiile publice cu specificații sociale și să abordeze problema reglementărilor excesive ale achizițiilor publice. În revizuirea normelor privind ajutoarele de stat, Comisia ar trebui să ia în considerare o derogare pentru toate serviciile sociale de interes general sau să extindă scutirea de notificare asupra tuturor serviciilor publice pe scară restrânsă și asupra anumitor servicii sociale, pentru a încuraja astfel înființarea de noi întreprinderi sociale.

4.4.7

Din cauza formelor juridice diferite și a misiunilor sociale specifice, facilitățile fiscale existente în anumite state membre ar trebui revizuite și împărtășite, pentru a încuraja astfel elaborarea unor reglementări adecvate.

4.5   Protecția persoanelor vulnerabile

4.5.1

Așa cum Comitetul a subliniat deja în avizul său privind AAC pe 2011 și așa cum Comisia recunoaște, de asemenea, în mod implicit, prestațiile de asigurări sociale trebuie considerate ca o investiție productivă de pe urma căreia toată lumea profită. Indemnizațiile de șomaj asociate politicilor dinamice privind piața forței de muncă permit stabilizarea economiei și susținerea adaptării active la schimbări ca urmare a îmbunătățirii competențelor și a inițiativelor eficace în materie de căutare a unui loc de muncă și în materie de reconversie. Ar trebui să rămânem circumspecți față de măsurile care vizează înăsprirea criteriilor de eligibilitate. Riscul este de a înrăutăți și mai mult situația persoanelor excluse, ceea ce reprezintă un obstacol important în ceea ce privește (re)inserția profesională. Aceste politici de excludere pot avea, totodată, un efect nefast de provocare a unor mutații către alte sectoare ale protecției sociale, precum ajutorul social sau incapacitatea de muncă, acest lucru nefiind de dorit.

4.5.2

CESE subliniază faptul că lucrătorii au nevoie de siguranța veniturilor și de protecție socială pentru a putea activa în mod optim și fără teamă de viitor într-o societate care se schimbă rapid.

4.5.3

CESE invită instituțiile europene să susțină cu mai multă convingere normele sociale europene. Lipsa de hotărâre privind acest subiect a contribuit, între altele, la creșterea numărului de lucrători săraci, la o inegalitate din ce în ce mai mare, o teamă crescândă de ziua de mâine și, în același timp, la o scădere a încrederii reciproce între cetățeni, în instituțiile sociale și autorități. Aceste reacții nu privesc doar autoritățile naționale, ci și instituțiile europene, după cum arată și creșterea atitudinii eurosceptice în anumite state membre.

4.5.4

În opinia CESE, măsurile de austeritate nu trebuie să sporească riscul sărăciei și să adâncească și mai mult disparitățile apărute în ultimii ani. În cazul tuturor măsurilor de depășire a crizei trebuie avut în vedere, în orice caz, ca acestea să nu contravină obiectivului de relansare a cererii și a ocupării forței de muncă, precum și de atenuare a dificultăților sociale. Statele membre trebuie să țină seama în cadrul acestui demers și de faptul că măsurile de depășire a crizei economice și de îndatorare publică nu trebuie să pericliteze investițiile publice în politica de ocupare a forței de muncă și în învățământul general și cel profesional. CESE solicită evaluări fundamentate ale consecințelor sociale, pentru a examina modul în care poate fi atins obiectivul european de a înlătura, până în 2020, riscul de sărăcie și de excluziune socială pentru cel puțin 20 de milioane de persoane.

4.5.5

Persoanele cele mai afectate de măsurile de austeritate sunt cele care depind de prestații publice, printre care se numără și persoanele cu locuri de muncă precare și alte grupuri defavorizate de pe piața forței de muncă. Persoanele cele mai afectate de șomaj sunt de regulă cele care dispun de un acces limitat la sprijin pentru venit. Prin urmare, este nevoie de sisteme de protecție socială adecvate, eficiente și durabile, acordându-se o atenție deosebită categoriilor de persoane celor mai afectate și defavorizate din punct de vedere social de pe piața forței de muncă.

5.   Modernizarea administrației publice

5.1.1

În ceea ce privește modernizarea administrației publice, CESE consideră că buna guvernare implică o „guvernanță pe mai multe niveluri” și parteneriate cu societatea civilă organizată de la nivel regional.

5.1.2

Guvernanța pe mai multe niveluri” este mai degrabă o structură flexibilă de relații între Comisie, guverne și autorități locale și regionale, adaptată situațiilor specifice și considerațiilor tematice, decât un cadru ierarhizat de competențe între diferitele niveluri de guvernare. Buna guvernare se caracterizează prin relații flexibile și printr-o aplicare mai puțin strictă a principiului subsidiarității.

5.1.3

Parteneriatul constituie un instrument esențial de angajament colectiv și contribuie la o eficiență sporită a cheltuielilor și a politicilor publice. Un instrument care să servească acestui scop poate fi reprezentat de noile forme de „parteneriat eficient”, care pot însoți strategia de inovare, cu participarea și concursul tuturor celor interesați, actori publici și privați (inclusiv băncile), având reguli simple, clare și eficiente, pe întreaga durată a proiectelor, și stabilind termene, responsabilități și eventuale sancțiuni.

5.1.4

CESE invită instituțiile europene, precum și statele membre și regiunile să așeze principiul fundamental al Small Business Act (SBA) „Gândiți mai întâi la scară mică” în centrul deciziilor europene, naționale și teritoriale. De asemenea, recomandă statelor membre și regiunilor să-l adopte ca bază a politicilor lor în favoarea IMM-urilor și a politicilor economice și industriale și consideră că SBA ar trebui să aibă o formă mai constrângătoare, în special pentru instituțiile Uniunii. În acest context, CESE se opune propunerii actuale a Comisiei privind acordarea unor derogări IMM-urilor și microîntreprinderilor de la respectarea legislației europene.

5.1.5

CESE consideră că desemnarea de reprezentanți naționali pentru IMM-uri (SME Envoys) ar trebui să ajute statele membre să aplice SBA. CESE recomandă desemnarea de reprezentanți pentru IMM-uri și la nivelul regiunilor.

5.1.6

Nu rămâne decât să se treacă la etapa „Acționați mai întâi la scară mică” (Act small first). SBA nu va cunoaște succesul scontat dacă nu se va institui o reală „guvernanță în parteneriat, cu mai mulți actori, pe mai multe niveluri.” Toți partenerii economici și sociali, precum și toți actorii publici și privați reprezentativi trebuie asociați la reflecțiile politice și în procesul legislativ, încă de la lansarea acestora. Prin urmare, CESE solicită ca organizațiile reprezentative ale diferitelor categorii de IMM-uri să participe efectiv la procesul legislativ și decizional, la toate nivelurile.

5.1.7

CESE împărtășește punctul de vedere al Consiliului și al Comisiei privind necesitatea unei „guvernări pe mai multe niveluri” reale și a unei administrări mai bune în utilizarea fondurilor UE, precum și în punerea în aplicare a politicilor UE. Problema nu este „dacă”, ci „cum”. Este o chestiune de coordonare a inițiativelor de jos în sus și a condițiilor-cadru stabilite de sus în jos.

5.1.8

Comitetul întâmpină cu deosebită satisfacție intenția de a asigura o mai bună participare a cetățenilor și a altor părți interesate la elaborarea, transpunerea și aplicarea legislației comunitare, în special prin prelungirea perioadei prevăzute pentru consultările publice și prin accelerarea și creșterea eficienței procedurilor privind încălcarea dreptului comunitar.

5.1.9

CESE salută modernizarea politicii UE în domeniul achizițiilor publice în sensul creșterii eficienței acesteia, în contextul unei mai bune funcționări a pieței unice care să fie mai inovatoare, mai ecologică și mai socială. CESE subliniază impactul și importanța aspectelor inovatoare, de mediu și sociale ale Strategiei Europa 2020, inclusiv în domeniul achizițiilor publice.

5.1.10

CESE subliniază că principiile deschiderii și transparenței, eficienței, certitudinii juridice, randamentului, concurenței, accesului pe piață pentru IMM-uri și profesiile liberale, proporționalității, contractelor transfrontaliere al căror număr este în creștere, evitării discriminării și corupției și nevoii de profesionalism rămân valabile ca și până acum.

5.1.11

Pentru a obține cele mai bune rezultate pentru toți cei implicați trebuie redusă birocrația inutilă. Trebuie să se evite legislația complicată și „supralegiferarea” practicată pe scară largă de statele membre.

5.1.12

CESE recomandă o analiză a practicilor și a exemplelor celor mai bune din statele membre, urmată de măsuri de deschidere a piețelor.

5.1.13

CESE salută interesul manifestat de Comisie față de consolidarea procedurilor politice, legislative și administrative în vederea elaborării și punerii în aplicare mai raționale și mai adecvate a legislației comunitare, pe parcursul întregului ciclu legislativ.

5.1.14

CESE consideră că trebuie definite mai clar aspecte cum ar fi modul în care sunt realizate studiile de impact ex-ante de către toate instituțiile comunitare responsabile de implementarea acestora, natura și componența organismului însărcinat cu controlul studiilor de impact, parametrii utilizați și modalitățile și mijloacele de garantare a unei transparențe sporite.

5.1.15

Ca atare, Comitetul salută inițiativa de modernizare a serviciilor publice, prin înființarea așa-numitelor ghișee unice . Trebuie apreciată cooperarea administrativă în cazul activităților transfrontaliere. Această cooperare trebuie însă extinsă la domeniile politice unde respectarea obligațiilor este problematică.

5.1.16

CESE salută intenția Comisiei de a îmbunătăți guvernanța pieței unice prin intensificarea cooperării administrative, dezvoltând Sistemul de informare al pieței interne (Internal Market Information System - „IMI”).

5.1.17

Sistemul de informare al pieței interne constituie principalul instrument tehnic în colaborarea dintre administrațiile naționale și are potențial suplimentar ca interfață între piața unică și utilizatori.

5.1.18

CESE consideră că IMI poate juca un rol decisiv în transformarea cooperării administrative din cadrul pieței interne și adaptarea acesteia la necesitățile și așteptările cetățenilor și ale întreprinderilor, precum și ale organizațiilor societății civile, care pot contribui, pe viitor, la dezvoltarea și buna funcționare a sistemului.

Bruxelles, 22 februarie 2012

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON


(1)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Analiza anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză” COM(2011) 11 final, JO C 132, 3.5.2011, p. 26–38.

(2)  Avizul CESE pe tema „Încheierea primului semestru european de coordonare a politicilor economice: Orientări pentru politicile naționale în 2011-2012”, JO C 43, 15.02.2012, p. 8 – 12.

(3)  Regatul Unit și Republica Cehă

(4)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Analiza anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză” COM(2011) 11 final, JO C 132, 3.5.2011, p. 26–38.

(5)  Grecia, Irlanda, Letonia, Portugalia și România.

(6)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O etapă pilot pentru inițiativa Europa 2020 de emitere de obligațiuni pentru finanțare de proiecte” - COM(2011) 660 final.

(7)  Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 13 decembrie 2011 în vederea adoptării Regulamentului (UE) nr. …/2011 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 în ceea ce privește anumite dispoziții referitoare la gestionarea financiară în cazul anumitor state membre care se confruntă cu dificultăți grave sau sunt amenințate de astfel de dificultăți cu privire la stabilitatea lor financiară PE_TC1-COD(2011)0209.

(8)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Analiza anuală a creșterii: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză”, COM(2011) 11 final, JO C 132, 3.5.2011, p. 26–38.

(9)  Ibidem.

(10)  Ibidem.

(11)  Ibidem.

(12)  Ibidem.

(13)  A se vedea COM(2011) 730.

(14)  Ibidem.

(15)  JO C 218, 11.9.2009, p. 8, punctul 4.8.

(16)  De exemplu avizele JO C 107, 6/04/2011, p. 53; JO C 376, 22/12/2011, p.92; JO C 318, 29/10/2011, p.9; JO C 24, 28/01/2012, p. 131; JO C 24, 28/01/2012, p. 139

(17)  JO C 48, 15.2.2011, p. 65.

(18)  JO C 48, 15.2.2011, p. 81.

(19)  A se vedea documentul COM(2010) 553